167 matches
-
naturale, zonele umede și corpurile de apă II.3. Imagini ortorectificate Imagini georeferențiate ale suprafeței terestre, obținute cu senzori plasați pe sateliți sau aeroportați II.4. Geologie Caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție. Include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia Anexa 3 TEME DE DATE SPAȚIALE III ----------- Titlul anexei 3 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANȚA nr. 32 din 27 august 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 30 august 2013. III.1. Unități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260900_a_262229]
-
naturale, zonele umede și corpurile de apă II.3. Imagini ortorectificate Imagini georeferențiate ale suprafeței terestre, obținute cu senzori plasați pe sateliți sau aeroportați II.4. Geologie Caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție. Include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia Anexa 3 SETURI DE DATE SPAȚIALE SPECIFICE III III.1. Unități statistice Unități de diseminare sau de utilizare a informațiilor statistice III.2. Clădiri Localizarea geografică a clădirilor III.3. Soluri Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adâncime, textură, structură și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239272_a_240601]
-
tipului de proprietate și a deținătorilor pentru fiecare suprafață pe care se vor amplasa perdele forestiere de protecție 2.2. Obiectivele de protejat și tipurile de perdele forestiere necesare 2.3. Caracteristicile cadrului natural: 2.3.1. Elemente de geologie, geomorfologie 2.3.2. Condiții pedologice 2.3.3. Resursele de apă 2.3.4. Condiții climatice 2.3.5. Vegetația din zonă 2.4. Caracteristicile principale ale perdelelor forestiere propuse (amplasament în teren, orientare, lățime, distanțe, specii recomandate, scheme de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155802_a_157131]
-
pentru expediere, stivuirea coletelor, manipulare, stocare în tranzit, disiparea căldurii, evitarea criticitatii la transport, pregătire și intervenție la accidente de transport; ... r) prezentarea sumara a radiației neutronice; ... s) elementele de geologie, hidrologie, geotehnica, meteorologie, climatologie, biologie, geochimie, seismologie, geomecanica, geotectonica, geomorfologie, coroziune, legate de amplasarea activităților cu surse închise și deschise, și studiile implicate de acestea; ... ț) caracteristicile matricii de beton, bitum, polimeri etc. la tratarea deșeurilor radioactive; ... u) managementul deșeurilor radioactive rezultate din activități cu surse închise și deschise; ... v
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147203_a_148532]
-
pe întreaga suprafață a bazinului hidrografic constituie o condiție prealabilă pentru succesul oricărei strategii și al oricărui plan de reducere a riscului la inundații; ● cooperarea în reducerea riscului la inundații în condițiile reglementărilor internaționale privind râurile transfrontieră, în concordanță cu geomorfologia teritoriului României și a poziției sale geografice. 2.4. OBIECTIVELE STRATEGIEI 2.4.1. OBIECTIVE GENERALE Obiectivele Strategiei Naționale de management al riscului la inundații sunt obiective economice, sociale și de mediu. Obiectivele economice urmăresc protecția împotriva inundațiilor a infrastructurii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173976_a_175305]
-
inundații și a poluării asociate acestuia; ● asigurarea că infrastructurile critice (poduri, podețe, punți, aeroporturi) rămân accesibile în timpul inundațiilor extreme. Obiectivele de mediu ale strategiei: ● satisfacerea cerințelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene; ● evitarea alterării și a influenței antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice; ● prevenirea poluării cursurilor de apă și a apelor subterane ca urmare a inundațiilor și a efectelor asociate lor asupra calității ecologice a cursurilor de apă; ● protecția și îmbunătățirea calității terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea schimbărilor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173976_a_175305]
-
II.2 la normativ CONȚINUTUL ORIENTATIV al cartării geologico-tehnice în cadrul studiului geotehnic pe amplasamentul unor lucrări de construcții B1. Prin cartarea geologico-tehnică a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la: - stratigrafie și tectonică; - fenomene fizico-geologice; - morfometrie și geomorfologie; - gropi de împrumut pentru lucrările de terasamente. B2. Datele stratigrafice și tectonice se obțin prin: - identificarea punctelor de afloriment; - cercetarea diferitelor formațiuni, orizonturi și niveluri litostratigrafice, precum și stabilirea direcției și înclinării straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor și a gradului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
și că peisajul rural cultivat în mod extensiv trebuie să îndeplinească o funcție esențială ca și habitat pentru flora și fauna alpine, RECUNOSCÂND faptul că activitatea agricultorilor este supusă unor condiții mai dificile de viață și de producție, date fiind geomorfologia și clima din zonele de munte, CONVINSE că anumite probleme nu pot fi rezolvate decât într-un cadru transfrontalier și presupun măsuri comune din partea statelor alpine și că ar trebui, în special, să se pună în aplicare, la nivel național
22006A0930_01-ro () [Corola-website/Law/294556_a_295885]
-
1966-1980), participând activ la toate formele procesului de învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși discipoli, numeroși doctoranzi (a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
învățământ până în 1980, când s-a pensionat, după care a fost numit profesor consultant. A activat în cadrul Seminarului de Geografie Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși discipoli, numeroși doctoranzi (a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând cu anul 1968), pe care i-a îndrumat
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
descifra trăsăturile calitative și cantitative ale reliefului. Temporar a mai predat și cursuri de Hidrologie generală (1952-1957), Metodica cercetărilor de teren etc. Lucrările sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
generală (1952-1957), Metodica cercetărilor de teren etc. Lucrările sale elaborate îi definesc calitățile de om de știință angajat în lărgirea bazelor teoretice și metodologice ale geomorfologiei, realizând legături puternice între învățământ, cercetare și activitatea economică. Și-a adus contribuții în geomorfologia generală, a evidențiat rolul morfogenetic al condițiilor geologice și hidro-climatice, a cercetat și caracterizat procesele de versant și a avut preocupări pentru studiile geo-hidro-morfologice. Fiind un specialist de renume și în domeniul geologiei a fost ani mulți colaborator extern cu
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a Societății de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
de Geografie, conducător al Filialei Iași a Institutului de Geografie din cadrul Academiei Române, membru al Comitetului Național de Geografie. Ca specialist geomorfolog a făcut parte din diferite organisme științifice naționale și internaționale. Domeniul abordat cu predilecție este cel al geomorfologiei și geomorfologiei aplicate. A fost doctor docent. De-a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a lungul carierei, Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava și a împrejurimilor (1960), la geomorfologia teritoriului orașului Vatra Dornei (1962) și a întreprins cercetări de geomorfologie aplicată în sprijinul sistematizării urbane și rurale din Moldova (1964). Printre alte contribuții se numără cele din cadrul studiului geomorfologic al teraselor văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești (1983) și
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava și a împrejurimilor (1960), la geomorfologia teritoriului orașului Vatra Dornei (1962) și a întreprins cercetări de geomorfologie aplicată în sprijinul sistematizării urbane și rurale din Moldova (1964). Printre alte contribuții se numără cele din cadrul studiului geomorfologic al teraselor văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești (1983) și cele din cadrul iconografiei geografice a României (1960). A realizat lucrări și
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
peste 2700 de ore de soare pe an, urmate de zona sudică a coastei Adriaticii, cea nordică, și Slavonia, toate cu peste 2000 de ore de soare pe an. Croația poate fi împărțită în mai multe ecoregiuni din cauza climei și geomorfologiei sale, ea fiind astfel una dintre cele mai bogate țări europene în termenii biodiversității. Exista patru tipuri de regiuni biogeografice în Croatia—ce Mediteraneană de-a lungul coastei și în zona interioară imediată, cea Alpină în mare parte din Lika
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
S-a remarcat la el, în modul cel mai evident în scrierea lui timpurie, influența scriitorului Uri Nissan Gnessin. De asemenea e proverbială greutatea ocupată în opera scriitorului de vastele sale informații din domeniul „științelor Țării Israelului” - al geologiei și geomorfologiei ei, al climatologiei și mai ales al cunoașterii aprofundate a florei acesteia. Relația dintre om și loc, dintre omul israelian și Țara Israelului, dintre artist și peisajul inconjurător stă în miezul operei lui S. Izhar. Scrisul său se caracterizează printr-
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
1.1.1. Materiale naturale 3.1.1.2. Straturi adăugate artificial 3.1.2. Caracteristici geotehnice 3.1.3. Seismicitate 3.1.3.1. Fălii tectonice, zone instabile 3.1.3.2. Istoria cutremurelor din zona amplasamentului 3.2. Geomorfologia și topografia amplasamentului 3.2.1. Stabilitatea amplasamentului 3.2.1.1. Stabilitatea pantei amplasamentului 3.2.1.2. Eroziunea de suprafață 3.2.2. Impactul zonei înconjurătoare 3.2.2.1. Alunecări de teren 3.2.2.2. Avalanșe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147060_a_148389]
-
Grupul de lucru tematic INSPIRE Imagini ortorectificate format din reprezentanți ai statelor membre ale UE. 4. Tema II.4 Geologie: a) Descrierea temei: ... Tema "Geologie" acoperă caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție și include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia. Aceasta temă poate fi văzută ca o "temă de date de referință", deoarece oferă informații pentru mai multe alte teme, cum ar fi: "Resurse minerale", "Zonele de risc natural", "Solul", "Resursele de energie", având o relație specifică cu una dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263714_a_265043]
-
lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha până la 150 ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
o parte și de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
mulți ani, definitivând-o abia în anul 1965 la Universitatea din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Dr. Doc. Tiberiu Morariu. Această splendidă lucrare nu a fost publicată integral;doar câteva capitole au reușit să vadă lumina tiparului, sub forma unor studii de geomorfologie și hidrologie. Activitatea de profesor de geografie o începe ca suplinitor la Gimnaziile „Ștefan Vodă” și „Alexandru cel Bun” din Iași. Din 1938 este numit profesor la cel mai renumit liceu din Moldova, Liceul Internat, până în 1940. Între 1940 și
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
I. Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a reușit să se remarce în lumea geografică din timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
detaliu, și anume, analizele granulometrice folosite pentru determinarea originii anumitor depozite cuaternare și a dat o atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimia geografică, Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]