20 matches
-
geometrica și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie și geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie și geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
geometrica și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie și geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie și geologie istorică 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a formațiunilor geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului Colibași este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Văleni este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova. Teritoriul satului Văleni este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Văleni este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
două condiții esențiale pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din această fâșie mărginașa, este puternică, depășind oarecum acumularea, nu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic. Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost delimitat în Neogen. Termenul „Panonic” provine de la Panonia, o provincie a Imperiului Roman. Numai partea vestică a
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
situat la 850 de metri altitudine, pe flancul nordic al Munților Tatra Mare. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din Europa. Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul "geosinclinal" dintre Platformă Rusă (în est), "orogenul caledono-hercinic" (în vest) și "scutul african" (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
cărui fundament cristalin se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul a 6 faze importante, întrerupte de etape terestre (când zona devenea - temporar, uscat). Aceste etape intermitente au denudat prin eroziune subaeriană grosimea sedimentelor și au modelat peisajul. Acumularea sedimentelor în geosinclinal s-a însoțit de pentrarea acestora de roci vulcanice, la fârșitul Cretacicului inferior. Speciile marine care au trăit în mările din Jurasic și Cretacic au lăsat urme sub forma fosilelor, care se găsesc din belșug în această zonă. Altitudinea la
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Masivul Central Francez - Munții Vosgi - Pădurea Neagră - Masivul Boemiei. Este posibil să fi apărut inițial un singur ansamblu de lanțuri muntoase, care mai târziu a fost spart de către deschiderea Oceanului Atlantic. Ulterior structurile hercinice europene și africane au fost despărțite de către geosinclinalul alpin care a ocupat o poziție mediană între aceastea. Coliziunea în partea de est a marginii sudice a Euramericii dintre Avalonia și arhipelagul (sau microcontinentul) Armorica a generat lanțul hercinico - chimeric al Dobrogei, prelungit prin Insula Șerpilor și Crimeea spre
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
format: Extinderea inițială a sistemului hercinic a trecut și peste actualul areal carpatic, din Transilvania până în Dobrogea, prelungindu-se la est în spațiul Mării Negre.. Astfel, pe teritoriul României s-au format Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
șisturilor cristaline și aliniate, au fost scoase la zi. Spre sfârșitul etapei orogenetice eroziunea a determinat peneplenizarea munților, iar soclul lor a devenit rigid și ulterior a fost fracturat în blocuri, o bună parte dintre acestea fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor carpatice. Tocmai rigiditatea acestor blocuri a impus aspecte de horsturi și grabene (exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice Erodarea și nivelarea lanțului hercinic de pe teritoriul României nu a mai lăsat urme care să fie efectiv moștenite în relieful actual decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin, Babadag și Tulcea
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
masive de suprafață aproape egală: Geologic, ambele masive se caracterizează prin șisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare apărute în mezozoic în triasic și cretacic, formând resturile unui geosinclinal ce se întinde pe toată ramură vestică a Carpaților Occidentali. Una dintre teoriile geologice care încearcă să explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial apele Bistriței, ajunse în Depresiunea Dornelor, se îndreptau
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de noi în studiu. • cea de-a treia zonă, alcătuită din șisturi verzi, reprezintă continuarea în fundamentul Moldovei de Vest a formațiunilor existente la suprafață în Dobrogea Centrală (soclul assyntic). Structura fundamentului cristalin indică existența îndelungată a unui regim de geosinclinal, caracterizat și prin prezența unor mișcări orogenetice în Proterozoicul inferior și mijlociu. O dată cu aceste mișcări se încheie regimul tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
formațiunilor existente la suprafață în Dobrogea Centrală (soclul assyntic). Structura fundamentului cristalin indică existența îndelungată a unui regim de geosinclinal, caracterizat și prin prezența unor mișcări orogenetice în Proterozoicul inferior și mijlociu. O dată cu aceste mișcări se încheie regimul tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un lexic în care abundă termeni din domeniul matematicilor, pe care poetul-profesor îl slujește: Împart sectorul tot în mari cvartale / Prin străzi alterne, albe, fără nume / Și în fragmente geometrice de lume / Rămân aceleași întrebări esențiale // Aici sunt munți sau geosinclinale / Întregul se-oglindește în fragmente... În Spațiu Minkowski, de pildă, pentru că aici se produce combinarea dintre cele trei dimensiuni obișnuite ale spațiului și dimensiunea timpului, poetul ipostaziază o potențială apropiere de perfecțiune, din hiperbole și cifre, prin imagini care vin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]