336 matches
-
substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe a puterii în statul feudal" (= pîrghie); "au lăsat populația daco-romană fără apărare în fața goților, vizigoților, hunilor, gepizilor. Aceste neamuri erau normale (călătoresc)" (= nomade). Și etimologiile prezintă un risc mare de alterare a cuvintelor citate ca sursă: "botez (din baptism)", "înger (din duiangelus)" etc. Dramatică e mai cu seamă deformarea numelor proprii: Augus Trebonium Laurean, Kappadacia, Monte Squien
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
străbătut pericole pe care le-a trecut, atunci când au dat dovadă de UNIRE și DRAGOSTE FRĂȚEASCĂ. Amintim aici primele lupte împotriva lui Lysimah, Regele Traciei, fost general al lui Alexandru Macedon, împotriva unui întreg Imperiu Roman, a năvălitorilor barbari: avarii, gepizii, hunii, împotriva Imperiului Otoman, împotriva polonilor, împotriva dualismului austro -ungar, împotriva Germaniei hitleriste, împotriva ciumei roșii rusești; Peste tot, înaintașii noștri au ieșit victorioși, dovadă fiind existența noastră pe aceste meleaguri, chiar dacă nu în totalitate; ne lipsește: Basarabia, Bucovina, Transnistria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea etnică și încadrarea cronologică a tezaurului nu au fost întotdeauna lipsite de conotații politice, avertizează arheologii. Cea mai plauzibilă ipoteză pare a fi aceea a istoricului
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
IV d. Hr. , circa 2 kg l Pietroasa (județul Buzău) - celebrul tezaur de pe vremea vizigoților, secolul IV d. Hr. , 19 kg l Someșeni (județul Cluj) - secolul V d. Hr. , tezaur germanic l Apahida (județul Cluj) - secolul V d. Hr. , tezaur gepid. Trecutul unui loc... bogat Oraș de frontieră, Sânnicolau Mare se află în nord-vestul județului Timiș, la 64 km de Timișoara. Este cel mai vestic oraș al țării și are o populație de peste 13 000 de locuitori l Vestigii arheologice dovedesc
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
surprinzătoare, de asemenea ignorate de istoricii contemporani: “Neamurile gotice erau și sunt și astăzi multe la număr și deosebite unele de altele, dar, dintre toate, cele mai mari și mai vrednice de luat în seamă sunt goții, vandalii, vizigoții și gepizii. Altă dată li se spunea sarmați și melanhleni, iar unii îi numeau neamuri GETICE... Toți sunt de credința lui Arius și au o singură limbă, numită gotică. Eu cred că la obîrșie se trag cu toții dintr-un singur neam, iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
în sensul lui C.G. Jung, de dezvoltare a particularităț ilor) popoarelor neolatine: francezii datorită francilor, ibericii datorită vizigoț ilor, italienii datorită goților și lombarzilor.... În ce privește poporul român s-a ridicat mirarea că o conviețuire atât de îndelungată cu goții și gepizii, pe ambele maluri ale Dunării, nu ar fi lăsat urme, abia câteva bănuieli lingvistice [1, pp.19, 28], deși creștinarea goților s-a făcut la Dunăre, iar Wulfila („lupișorul!”), episcopul lor a tradus aici (nu toată) Biblia în limba „gotă
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
se îndrepte spre vest. Cei mai mulți, dar nu!, nu toți, căci există o continuitate gotică sub huni [3, pp.100, 115] la fel cum a existat o continuitate romanică sub goți și gepizi. De exemplu, „Sirmium a redevenit centrul unui regat gepid și al unei episcopii de rit arian” la anul 527 [3, p. 170]. Aceste „continuități”, aceste „rămășițe” îl fac și pe John V.A. Fine jr. să afirme că „...în multe regiuni ale Balcanilor, după invazii șrepetateț există două populații-autohtonii
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
ai Imperiului Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Filă după filă, apare de sub cuvânt lumea aceea invizibilă, care a fost și ale cărei dovezi mai sunt, din belșug. Memoria și fantezia scot, de printre stejarii Codrului, vechi codreni. Ceasul e dat cu mult în urmă, până în vremea invaziilor gepizilor - poate să fie chiar anul 567. O poveste de dragoste și de solidaritate, de îngrijorare, de apărare și de conștiință a apartenenței la aceeași această viță daco-românească; o poveste a conștiinței de drept asupra moștenirii din strămoși și a conștiinței
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
carte construită prin schimbări de ritm și joc al registrelor tonale, în care sunetul armelor concordă cu emoția tuturor simțirilor umane. E povestea începutului neamului românesc într-un timp al omogenizării lui. Locuitorii unei mici așezări pustiite de o hoardă gepidă cer și primesc găzduire într-o cetate vecină, în viața căreia se vor integra fără greutate, ca printre de-ai lor (cum și este), implicându-se într-o lucrare „ce la-nceput fusese doar un gând...” Mesajul afectiv al temei
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
populații sedentare cu care ajungeau să conviețuiască - și pe care le apărau de alți năvălitori! - grație rolului vital pe care îl aveau în producerea hranei? Faptul că pe teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare neolatine din vestul Europei superstratul este
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
-ul ungurilor le arată clar originea. Ab ovo! De fapt, se vede acest lucru și în comportamentul cotidian. Vicleni, cruzi și dușmănoși. Le-am îngăduit să stea printre noi, așa cum le-am permis și romanilor o perioadă, și hunilor, goților, gepizilor, slavilor, pecinegilor, cumanilor, turcilor, tătarilor și câte alte neamuri migratoare. Dornice să ia de-a gata. Am fost hipermarketul Europei vreo mie de ani! Toleranți am fost cu toți. Până ne-au scos din sărite. Apoi, le-am tras scatoalce
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
trimisese cu mult înaintea Congresului cursurile sale predate de el la Universitatea București în cadrul Facultății de Litere și Filosofie: Principie de filologia comparativa ario-europea, cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic și leto-slavo-germanic, ca aplicațiuni la istoria limbii române, Zina Filma, Goții și gepizii în Dacia. Studiu istoric lingvistic și Glossariu tomul I, cu vorbele din limba română și străine. Autori: A.T. Laurian și I.C. Massim. Mihail Eminescu preia argumentele lui Hașdeu, le îmbogățește cu cele ale lui Iulius Jungetu și Edward Gibbon
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
de îndeplinit... Unele se pare că și-au îndeplinit-o deja. Altele încă nu și-au spus ultimul cuvânt. Despre poporul român se știe că a fost urgisit.Țara i-au luat-o pe copita cailor multe neamuri: Goții, Hunii, Gepizii, Slavii, Avarii, Bulgarii, Ungurii, Pecenegii, Cumanii, Tătarii, și poate și altele. De cele mai multe dintre ele s-a ales praful și pulberea. De români nu. Ei întotdeauna după tăvălirile barbare s-au ridicat și s-au scuturat de praf. Toți străinii
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar nu trebuia, niciodată, să se confunde cu ele. Valahii păstrară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
101-106 Războaiele lui Traian împotriva dacilor. Crearea provinciei Dacia 271-272 Abandonarea Daciei de către romani INVAZIILE ÎN SPAȚIUL DUNĂRII ȘI AL CARPAȚILOR Secolul IV Goții invadează Peninsula Balcanică 376-454 Hunii își extind dominația de la Europa Centrală la stepa rusă 454-567 Invaziile gepizilor, popor de origine germanică 567 Avarii îi înfrîng pe gepizi și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii asediază Bizanțul și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dacia, în fiecare oraș, s-au aflat urme de locuire rustică sau rusticizată (ruralizarea vieții urbane), după 275. Există o continuitate de viață în perimetrul vechilor orașe, dar nu o viață urbană propriu-zisă. Urme de locuire efectivă ale goților și gepizilor (vezi mai jos) nu se cunosc în vatra fostelor orașe romane, ci în locuri deschise, sub cerul liber, conform vieții lor tribale.13 Populația locală care ducea o viață modestă în fostele orașe și-a continuat existența materială, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viață roman, confortul și mentalitatea urbane, chiar dacă persista în aria vechilor orașe, în clădirile și edificiile de odinioară. În orașe trăia o populație romană provincială, latinofonă, cuprinsă treptat de noua religie creștină. Această populație nu a conlocuit cu goții și gepizii nou veniți și nu a fost influențată de civilizația acestora (vezi capitolul III), ci trăia în forme de viață romană proprii. În orașe mai continuau să funcționeze ateliere meșteșugărești pentru nevoi cotidiene sau export limitat. Construcții tipic romane se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitorilor din nord-vest era dominat întrutotul de păgânism, lipsesc complet urmele creștine, iar populația autohtonă și-a conservat propria civilizație până în pragul secolului al V-lea, la fel și tradițiile spirituale. Sarmații (iazigii) au morminte de înhumație, iar germanii (vizigoții, gepizii) practicau același rit funerar. Locuitorii autohtoni din vest și nord-vest nu aflaseră, între 275-400, de creștinism. În concluzie, în secolul al IV-lea, viața religioasă din spațiul carpato-dunăreano-pontic este un tablou cu patru registre pe care am încercat să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-V, toate vestigiile creștine aparțineau autohtonilor, dintre triburile (populațiile) alogene imigrate nici unul nu era creștin. Majoritatea obiectelor creștine din secolele V-VI provin din așezări, foste castre și orașe romane, unde populația autohtonă continua să viețuiască. În cimitirele și așezările gepizilor nu s-au descoperit obiecte creștine. Abia în secolul al VI-lea, gepizii au început să se creștineze, dar elemente păgâne au continuat să persiste, convertirea lor a fost treptată. În sudul Daciei, Banatul de sud și Oltenia dintre Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era creștin. Majoritatea obiectelor creștine din secolele V-VI provin din așezări, foste castre și orașe romane, unde populația autohtonă continua să viețuiască. În cimitirele și așezările gepizilor nu s-au descoperit obiecte creștine. Abia în secolul al VI-lea, gepizii au început să se creștineze, dar elemente păgâne au continuat să persiste, convertirea lor a fost treptată. În sudul Daciei, Banatul de sud și Oltenia dintre Dunăre și "Brazda lui Novac", creștinismul se leagă de populația latinofonă, locală ori venită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pierderea specifității obiceiurilor funerare getice (dacice) în fosta provincie și a celor sarmatice în nord -vestul Daciei, în cursul secolului V, se explică prin creștinarea acestor populații de către romanici, aceeași realitate a stat și la baza asimilării de către autohtoni a gepizilor, în secolele V-VI, și a slavilor, după secolul VII. Acest impuls intern n-ar fi fost posibil fără suportul reprezentat de Imperiu, redevenit după 450, singura putere politică și principalul focar de civilizație la Dunărea mijlocie și de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]