336 matches
-
stăpânirea hună, când o coaliție a triburilor germanice formată din gepizi, heruli, skiri, rugi, ostrogoți și sub sceptrul regelui gepid Ardaric (Ardarich) i-a înfrânt pe huni într-o bătălie desfășurată pe malurile râului Nedao din Pannonia. În 476 regatul gepid se întindea în Pannonia și o parte din Transilvania. Supus invaziilor lombarde, statul gepid panonic a fost distrus în 567 de avarii asiatici, o populație de limbă turcică ogură, înrudită cu hunii, hazarii, și protobulgarii. În anul 375, vizigoții se
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
ostrogoți și sub sceptrul regelui gepid Ardaric (Ardarich) i-a înfrânt pe huni într-o bătălie desfășurată pe malurile râului Nedao din Pannonia. În 476 regatul gepid se întindea în Pannonia și o parte din Transilvania. Supus invaziilor lombarde, statul gepid panonic a fost distrus în 567 de avarii asiatici, o populație de limbă turcică ogură, înrudită cu hunii, hazarii, și protobulgarii. În anul 375, vizigoții se aflau în Dacia. Invazia hună a venit ca un dezastru. Regele Athanaric și-a
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
germanicilor, lombarzii (longobarzii, langobarzii) erau supuși hunilor. În sec. al VI-lea, lombarzii au colonizat sudul Pannoniei și, sub regele Wacho (sau Waccho, din neamul Lithingilor) (510-540) a înființat un stat. Lombarzii făceau mereu incursiuni în regatul altui popor germanic, gepizii. În 568 regele Alboin a cucerit de la bizantini Italia de nord și centrală. Regele Valtari (Walthari, Ualtari) a consolidat regatul și monarhia. Apogeul a fost atins sub regele Liutprand în secolul al VII-lea. În 753, urmașul său Astolf a
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
aflată în partea nordică a Tabiei, alte monezi din aceeași veac escavate fortuit chiar spre centrul satului. Nu se știe mai nimic despre felul în care așezarea a reușit să dăinuie de-a lungul năvălirilor barbare. Pare probabil ca goții, gepizii și hunii să fi trecut și prin Dobridor din moment ce există dovezi materiale că au trecut prin localități foarte apropiate precum Hunia, Cetate, Castrele Traiane, Plenița și Maglavit. Dar nu au lăsat urme. E greu, de asemenea de identificat cu claritate
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
dovedind prezența în continuare, persistența exact în aceleași locuri a populației autohtone rămase nu numai în cuprinsul Transilvaniei, nu numai în Banat și Oltenia - aproape de Dunăre - ci pe întreg cuprinsul fostei provincii carpatice” (op. cit., 202-203). Dobridor - este totuși puțin probabilă. Gepizii s-au așezat, în decursul așa numitei ¨migrații a popoarelor¨ în nordul Daciei care, după retragerea aureliană, a devenit teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii. După invazia hunilor (375-453) gepizii devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
fostei provincii carpatice” (op. cit., 202-203). Dobridor - este totuși puțin probabilă. Gepizii s-au așezat, în decursul așa numitei ¨migrații a popoarelor¨ în nordul Daciei care, după retragerea aureliană, a devenit teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii. După invazia hunilor (375-453) gepizii devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor lor seniori, hunii. Învingători, gepizii iau în stăpânire Dacia, având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
în decursul așa numitei ¨migrații a popoarelor¨ în nordul Daciei care, după retragerea aureliană, a devenit teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii. După invazia hunilor (375-453) gepizii devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor lor seniori, hunii. Învingători, gepizii iau în stăpânire Dacia, având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al gepizilor în Transilvania (circa 475-675 e.n.) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
care, după retragerea aureliană, a devenit teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii. După invazia hunilor (375-453) gepizii devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor lor seniori, hunii. Învingători, gepizii iau în stăpânire Dacia, având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al gepizilor în Transilvania (circa 475-675 e.n.) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire” a raporturilor federale ale Daciei cu Imperiul Roman de Rasarit
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
devin, împreună cu ostrogoții, vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor lor seniori, hunii. Învingători, gepizii iau în stăpânire Dacia, având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al gepizilor în Transilvania (circa 475-675 e.n.) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire” a raporturilor federale ale Daciei cu Imperiul Roman de Rasarit, existent pe timpul goților. Așezările gepizilor în Dacia au fost multiple, concentrate mai ales pe văile râurilor Criș
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
având se pare consimțământul romanilor, Imperiului roman de Răsărit. Longevivul regat al gepizilor în Transilvania (circa 475-675 e.n.) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire” a raporturilor federale ale Daciei cu Imperiul Roman de Rasarit, existent pe timpul goților. Așezările gepizilor în Dacia au fost multiple, concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
în Dacia au fost multiple, concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii bizantini foloseau pentru Oltenia-Banat
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii bizantini foloseau pentru Oltenia-Banat numele de Gepidia. Ultima lor menționare a fost făcută în secolul al IX-lea, când încă mai exista un rest
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii bizantini foloseau pentru Oltenia-Banat numele de Gepidia. Ultima lor menționare a fost făcută în secolul al IX-lea, când încă mai exista un rest de populație gepidă până
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii bizantini foloseau pentru Oltenia-Banat numele de Gepidia. Ultima lor menționare a fost făcută în secolul al IX-lea, când încă mai exista un rest de populație gepidă până după căderea avarilor. (C.S. Nicolaescu-Plopșor și H. Zeiss, ˝Ein Schtzfund der Gruppe Untersiebenbrunn von Coșoveni - Kleine Walachei˝ în "Germania", XVIII, 1933, 272-277; D. Tudor, "Oltenia romană", București, 1968; E. Gamillscvheg, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Longobarden. Die altgermanische Bestandteile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
IV-V. Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii). În 375, hunii distrug formațiunea statală a regelui ostrogot Ermanaric, iar în anii 376-377 înfrâng și oștile regelui vizigot Athanaric. Timp de câteva decenii incursiunile de pradă ale hunilor s-au limitat la zonele învecinate, potrivit unor consemnări din 395
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost descoperită o fibulă de aur de tip "„bulb de ceapă”". Între cele 22 piese din care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană: așezare și mormânt al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor târzii (sec.VIII), cimitir din timpul întemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir al garnizoanei de apărare a cetății, cimitir medieval maghiar (sec. X-XII). În opera lui Anonymus Gesta Hungarorum, cetatea din Biharia apare ca
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
postromană este confirmată de diverse descoperiri arheologice, printre care se numără și un "donarium" (un obiect votiv) descoperit la Biertan, care conține inscripția latină "EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI" (Ego Zenovius votum posui), (în ), sub care se află monograma lui Isus Hristos. Gepizii, o populație germanică ce a dominat temporar Transilvania în secolul al VI-lea, au fost creștini, adepți ai arianismului. După "retragerea aureliană" (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, între secolele al III-lea și al X-lea
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
să părăsească orașele romane din locurile deschise, retrăgându-se către zonele muntoase. Descoperirile arheologice atestă că, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortăreață, având intrările baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor în vestul Transilvaniei, au reușit să creeze structuri politice relativ stabile. Determinantă pentru evoluția istorică a Transilvaniei a fost însă stabilirea ungurilor în Pannonia - Bazinul Panonic -, în 896, aceștia avansând treptat în următoarele secole către interiorul arcului carpatic în Bazinul
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
întemeiate pe pretenții naționaliste decât pe adevărurile istorice. Cele două teorii se exclud reciproc și sunt în mod obsesiv reamintite, încât au dobândit un caracter anecdotic. Literatura istoriografică pentru public abordează din lipsă de surse veridice, destul de succint perioada regatului gepid din Panonia care s-a extins și în Vest-Transilvania, fondat după înfrângerea hunilor sub Ellak, fiul lui Attila, de o confederație rebelă condusă de regele Ardarich și gepizii săi, populație înrudită cu goții, ajunsă aici în cadrul migrației barbare anterioare, a
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pentru public abordează din lipsă de surse veridice, destul de succint perioada regatului gepid din Panonia care s-a extins și în Vest-Transilvania, fondat după înfrângerea hunilor sub Ellak, fiul lui Attila, de o confederație rebelă condusă de regele Ardarich și gepizii săi, populație înrudită cu goții, ajunsă aici în cadrul migrației barbare anterioare, a hunilor. În Transilvania arheologii au găsit mai multe necropole atribuite gepizilor, adăpostind osemintele unor figuri (presupuse) regale ori nobiliare. Cele mai importante sunt: necropola regală de la Apahida (lângă
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
după înfrângerea hunilor sub Ellak, fiul lui Attila, de o confederație rebelă condusă de regele Ardarich și gepizii săi, populație înrudită cu goții, ajunsă aici în cadrul migrației barbare anterioare, a hunilor. În Transilvania arheologii au găsit mai multe necropole atribuite gepizilor, adăpostind osemintele unor figuri (presupuse) regale ori nobiliare. Cele mai importante sunt: necropola regală de la Apahida (lângă Cluj), ce conține scheletele a doi regi, probabil în succesiune generațională; necropola prințesei din Turda, monument funerar al unei aristocrate locale, poreclită „Franziska
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
necropola prințesei din Turda, monument funerar al unei aristocrate locale, poreclită „Franziska” și necropola de la Vlaha; și cele două tezaure cu podoabe din aur și altele descoperite în 1797 și 1889 în Șimleul Silvaniei. La mijlocul secolului al VI-lea majoritatea gepizilor, slăbiți de războaie cu longobarzii, alți germanici, au emigrat împreună cu aceștia în Italia. Rămășițe de populație gepidă, căzute sub stăpânirea avară și slavă, au fost menționate ultima oară de cronicari bizantini în contextul expedițiilor militare conduse de generalii împăratului de la
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]