4,643 matches
-
Garda elvețiană se opri în dreptul său și-i puse, cam brutal, lamele halebardelor în gât. Șeful se uită la el ca la un gândac nimerit în ciorbă și răcni ceva într-o limbă guturală total de neînțeles. Elvețienii știu că germana medievală este foarte convingătoare. Nu și pentru Verdunel care, într-o pauză de inspirație crezu că este potrivit să folosească bruma de engleză pe care o învățase undeva prin liceu: - Sorry, I am professor doctor... - Ha! Răcni șeful gărzii, englez
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
va putea lua niciodată”, educație, cultură. Din puținul pe care îl câștiga mi-a luat profesori de istorie, de pian, de limbi străine. Așa am ajuns să vorbesc curent franceza și engleza de mică, și să citesc romane polițiste în germană. Cred că tot mama mi-a insuflat ambiția de note mari, căci îmi rupea din caiet pagina scrisă neglijent și mă scula la 5 dimineața s-o rescriu caligrafic și fără greșeli de ortografie. Mama era profesoară de limba engleză
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
și matematică, totodată fiind și o pianistă talentată. La vârsta de numai opt ani, Cella a cunoscut primele succese. A avut parte de o educație aleasă, în familie vorbindu-se exclusiv despre literatură, artă și muzică. Vorbea fluent franceza și germana. A urmat cursurile de pian la Conservatorul din Paris, iar la vârsta de 14 ani i-a cântat un vals de Chopin lui I.L. Caragiale , la Viena. Marele dramaturg a fost copleșit de talentul ieșit din comun al tinerei pianiste
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Romani_celebri.html [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
Cugetările unei Regine (1882), Robia Peleșului (1888), Meșterul Manole (1892), Poveștile unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) și poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de dispariția fiicei sale. Bătrânul Alecsandri era un apropiat al casei regale, dovedind devotamentul prin activitățile sale diplomatice de la Paris. Vara își petrecea concediul la Sinaia, înveselindu-i pe suverani cu snoavele sale. Atunci când
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
chimie, fizică și farmacie la Universitățile din Pressburg (azi Bratislava) și Pesta. După un stagiu de doi ani de ajutor farmacist, în anul 1850 a obținut licența în farmacie cu titlul de „magister”. În plus, cunoștea și patru limbi străine: germană, slovacă, maghiară și latină. Nu i-a fost greu să-și practice meseria ca particular la Viena și la Graz., dar la 13 martie 1854 s-a angajat ca farmacist la „Regia Cezaro-Crăiască a Medicamentelor Apoi, trecând prin Sibiu, ajunge
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
De aceea și-a dat pe toți băieții la carte nemțeasca la Cernăuți . De altfel se zice că Gheorghe Eminovici în dragostea lui pentru limba germană pe care o și vorbea, ar fi ținut și în casa un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Gheorghe Eminovici în dragostea lui pentru limba germană pe care o și vorbea, ar fi ținut și în casa un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus cu aparentă de civilizație occidentală a Austriei meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea că și acasă
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
al școalei era Wassilie Illasiewicz, catihet Porfir Dimitrovici, iar învățăori - în anul întâi, Ioan Litviniuc, si într-al doilea, Ioan Zybaczynski. Domnii învățători, cu nume așa de rebarbative, erau mulțumiți de băiat, mai ales că începuse să rupă și ceva germană. În anul școlar 1858-1859 Eminescu se clasifică al 15-lea printre 72 de colegi. Elevul era silitor, avea purtări bune și aplecare la învățătură, socotea mulțumitor și scria așijdelea, nu era slab la religie, dar mai ales era strașnic la
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de filozofie al lui Simion Bărnuțiu la Blaj, apoi la Cluj, după care este trimis la Viena cu alti elevi eminenți urmând cursurile teologice de 4 ani(1843-1846). În acest timp el se ocupă cu studiul literaturii române, traduce din germană multe lucrări printre care și „Despre Principatele Române”, lucrare arsă la Blaj în timpul Revoluției. A participat la Revoluția de la 1848 iar, după înfrângerea Revoluției s-a refugiat în Bucovina de frica stăpânirii, așa cum de altfel au făcut mulți cărturari patrioți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Mellon fellowship la Wissenscaftskolleg la Berlin: 2006. ABILITĂȚI • CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Optică (lasere), Fizica stării solide (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități) • PREDARE: Fizică generală, Fizica stării solide, Filozofia și istoria fizicii, Istoria ideilor • SCRIERI LITERARE LIMBI STRĂINE • Franceza, Engleza (vorbit, scris) • Germana, Italiana (citit) EXPERIENȚĂ 1. Președinte al Institutului Cultural Român (ICR) - martie 2005 - prezent. 2. Director al revistei ID (Idei în Dialog) - octombrie 2004 - prezent. 3. Publicist la cotidianul “Evenimetul Zilei” - din septembrie 2006. 4. Membru al Colegiului CNSAS (Consiliul Național
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
piatră, curată, bine întreținută. Mulți, foarte mulți, turiști intrau și le vedeam ochii plini de curiozitate, de surpriză ori de satisfacție. Din crâmpeiele de discuții înțelegeam că sunt din mai multe zone ale Europei. Am înțeles câte ceva în franceză și germană. Erau organizați în grupuri, dar o parte din ei veniseră pe cont propriu, cu mașinile personale. Eu m-am oprit la standurile de la poartă. Căutam cărți. Eram interesat de cele din care puteam culege date chiar despre acest locaș monahal
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
era scris că va deveni voluntar: “Primăvara trecută m-am împrietenit cu un client care venea la barul unde lucram eu. Vorbeam despre orice. El este italian, căsătorit cu o braziliană, care venea în zona unde lucram eu ca sa învețe germana. Vorbind, am aflat ca amândoi locuim în zona Firenze-Peretola. Într-o zi, mi-a spus că pe 7 mai 2012 Fratellanza Popolare di Peretola începe cursul de prim ajutor - nivel de bază. Mi-am spus că e destinul, ținând cont
“Mi-a fost scris să devin voluntar” by http://uzp.org.ro/mi-a-fost-scris-sa-devin-voluntar/ [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
impactul cu pământul. Ne-am prăbușit în Germania, într-un ținut împădurit. Puțini dintre noi am avut norocul de a mai scăpa cu viață. La spital au venit doi indivizi care au tot încercat să-mi controleze existența. Vorbeau în germană despre pictor, despre mine. După un timp m-au adus în țară cu o mașină și mă foloseau la diverse comisioane. Îmi amintesc faptul că, odată, am împachetat un tablou cu semnătura Tudor Cristache. L-am transportat apoi într-o
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
pe programe culturale și turistice ale programului instituit de Comunitatea Târnavelor, la Mediaș se vor desfășura și două simpozioane, unul pe tema „Televiziunea germană publică și sprijinirea cinematografului național, susținut de Regina Ziegler, celalalt despre „Manifestul de la Oberhausen” si cinematografia germana a anilor 70”, condus de reputatul critic și istoric de film Irina Nistor, dar și excursii la Cetatea de Baltă, Mălâncrav, Biertan, cu celebra catedrală sau Sighișoara (la bisericile săsești din zona Sighișoara), seară de muzică românească și un concert
Central European Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5519/central-european-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98112_a_99404]
-
preot ortodox , mama , fiica unui nobil ardelean. La vârsta de 17 ani începe să studieze la Universitatea din București, era un tânăr foarte dotat, a fost coleg cu C.Noica și student al lui Tudor Vianu, Nae Ionescu. Cunoștea bine germana, i-a citit în original pe Kant, Schopenhauer, Nietzsche, care i-au fost modele. Pe parcurs a învățat și limba franceză, limbă în care avea să se afirme ca unul dintre cei mai subtili scriitori francezi, cum a afirmat un
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Emil_cioran.html [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
goală, pustie și rece. Nimic, decât un alt abis. Beau apă. Mă uit pe geam, cu ochii măriți de spaime. Cum mi-ar sta, oare, sub pământul afânat? Întunericul de moarte... nu este și el un vis? *traum = vis(în germană) Timișoara,03.11.2014 Dumitrescu Ionuț-Florin, Giuriciu Ioan-Daniel, Jebelean Flavius (Colegiul Națonal „C.D.Loga”, Timișoara -clasa a XII-a Matematică-Informatică2) Referință Bibliografică: Traum / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1403, Anul IV, 03 noiembrie 2014. Drepturi de
TRAUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1414992996.html [Corola-blog/BlogPost/379864_a_381193]
-
a permis să intru la Academie, și zic permis pentru că am învățat subiectele pe care le-am aflat mai tîrziu, îmi dau seama de abia acuma că nu eram dorit. La limba germană nu-mi făceam griji pentru că vorbesc fluent germana, la istorie am învățat foarte bine subiectul iar gramatica mi-a plăcut, o stiam foarte bine și o știu. După ce m-au respins - să nu ajung să dau examen - ziceam in casa chiriasului; - pentru mine nu s-a schimbat nimic
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1407689511.html [Corola-blog/BlogPost/371274_a_372603]
-
sau pe Mark Twain, pe Billy Graham sau pe Rudyard Kipling în cea mai perfectă limbă engleză. Dacă aș cunoaște scrierile lui Nietzche sau Wilhelm Busch, scrierile lui Nelly Sachs sau Gerhard Hauptmann, să-i citesc în cea mai corectă germană. Dacă aș cunoaște scrierile lui Jacinto Benavente sau ale lui Don Quijote, în spaniolă, pe Alexandre Dumas în franceză și dacă aș avea înțelepciune să cunosc măcar a treia parte din limbile și graiurile lumii și, nu aș ști să citesc
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
albaștri s-a transformat în admirație, sfârșind prin a izbucni în râs.... Au râs și soldații care asistaseră la scenă. Apoi, ofițerul neamț a îmbrățișat-o cu afecțiune, sărutând-o pe amândoi obrajii și spunându-i cu admirație, firește, în germană: - Bravo, bravo, femeie! După aceea, a lăsat-o să plece; ba mai mult, copiilor din car le-a dat pesmet și „zacăr de crumpene”, adică glucoză, spre marea lor uimire și neînțelegând prea bine ce se întâmplase, cum de luaseră
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pécs, 2000; slovacă, Kalligram, Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, București, 1993, 1996, 2003, 2005, 2007 (trad.: germană, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiară, Koinónia, Budapesta, 2000); Limba păsărilor, Humanitas, București, 1994; reeditare Humanitas, 1997; Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996; Eliten - Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, București, 2003; reeditare Humanitas
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pecs, 2000; slovacă, Kalligram, Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, București, 1993, 1996, 2003, 2005, 2007 (trad.: germană, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiară, Koinónia, Budapesta, 2000); Limba păsărilor, Humanitas, București, 1994; reeditare Humanitas, 1997; Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996; Eliten - Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, București, 2003; reeditare Humanitas
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. Criza d-nei Merkel este cea provocată de migrația a zece milioane de musulmani și idolatri afro-asiatici spre Europa - primul milion a venit sau mai bine zis a naufragiat 2015 -, e una tipică germana. Căutarea soluțiilor în afară realității, romantismul cancelarului federal Angela Merkel nu numai că nu este agreat de partenerii din UE, dar nu e nici măcar înțeles. La fel idealizarea refugiatului de peste mări și țări pe care inchiziția creștină nu l-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
pe ruta balcanică sau cea ... Citește mai mult Criza d-nei Merkel este cea provocată de migrația a zece milioane de musulmani și idolatri afro-asiatici spre Europa - primul milion a venit sau mai bine zis a naufragiat 2015 -, e una tipică germana. Căutarea soluțiilor în afară realității, romantismul cancelarului federal Angela Merkel nu numai că nu este agreat de partenerii din UE, dar nu e nici măcar înțeles. La fel idealizarea refugiatului de peste mări și țări pe care inchiziția creștină nu l-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]