80 matches
-
valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții, de provocări. Duelul era la ordinea zilei, încît, fără cît de puțină dușmănie, campionii germanismului și ai francismului, sub îndemnul unui amor propriu copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și pot zice mai mult pentru plăcerea de a practica duelul" (Nicolae Bălcescu în Moldova, 1862). Simulacru de duel Uneori, "plăcerea de a practica duelul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
jargonul profesional și în stilul colocvial. În DOOM (2005) e înregistrat un substantiv neutru brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare scrierii. De fapt, e vorba de alt cuvînt, preluat de lista DOOM-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt). Oricum, noul brand tinde să fie asimilat pe același tipar, producînd un omonim (sau, cîtă vreme vocala sa e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
de la Kogălniceanu un discurs vestit rostit în Academia Română în 1891. E, fără s-o fi voit, o mărturisire autobiografică revelatoare și emoționantă, făcută cu numai două luni înainte de moarte. Își reconstituie, aici, istoria formației sale intelectuale, așezînd la loc central germanismul și nu influența franceză ca toți ceilalți pașoptiști. "Toată viața mea, și tînăr și în vîrstă coaptă, am mărturisit în mai multe rînduri că culturei germane, că Universităței din Berlin, că societăței germane, bărbaților și marilor patrioți cari au operat
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
nu a încetat să mă preocupe, poziția mea este de partea raționalismului integral. Făcînd abstracție de simpatia personală de natură intelectuală și politică pentru Franța, sunt împotriva Germaniei nu pentru că ea este inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou, diplomații acreditați la București. De abia în 27 aprilie, o însemnare semnalează îngrijorarea ministeriabililor și încrederea lor în rațiune. "Alaltăieri
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și agresive, ce caracterizează tratamentul Celuilalt și, de fapt, întreaga retorică "progresistă" a burgheziei central-europene identificate în estul Monarhiei habsburgice cu "germanismul" - burghezie care, în enclave urbane precum Cernăuții, se baricadează împotriva tradiționalismului suspicios al patriarhalei lumi înconjurătoare pentru a-și susține legitimitatea politică și economică prin argumente cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul moldav s-ar menține, după Franzos, doar în
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
prezenței directe sau indirecte a anglicismelor (care nu se reduc la five o'clock și high-life; autorul rezumă aici spectaculoasa sa explicație pentru checoc, din expresia a-i trage checocuri apilpisite, p. 254), a rusismelor (maladeț, mazu, muscal, niznai) și germanismelor (unele neașteptate: "Mițo, să mă vezi cu ghete de brunel cu bizeț pe catafalc") etc. Cititorul lui Caragiale va găsi aici explicații pentru turcisme ca budala, geanabet (la cocoana Lucsița: "Mă! dzenabet!"), laf ("ședeam cu socru meu la lafuri"), locma
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
deja „prin influența unor denumiri internaționale de coloratură engleză” (p. 250). Mioara Avram constata că atestarea cea mai veche a modelului englez‚ de pe la 1900, e Automobil Clubul Român; găsea totuși exemple asemănătoare ale unor influențe străine anterioare (turcisme ca alai-ceauș, germanisme de tipul concertmaistru). Față de exemplele discutate acum patru decenii, Național Arena prezintă un factor agravant: lipsa acordului între adjectiv și substantivul centru, feminin. De altfel, cei care folosesc formula nu prea știu dacă să o trateze ca substantiv feminin sau
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
reprezentările vizuale și auditive) sunt ceea ce convin iubitorului de ritual Wagner, „frate cu preotul”. Arta lui Wagner, conchide autorul eseului, e concepută în așa fel, încât printre străini „îl poate face până și pe un măgar să fie interesat de germanism”. E vorba de spiritul german în sensul lui cel mai înalt - „sensibilitatea acută, aplecarea spre mit, pornirea metafizică și, mai ales, profundul sentiment al conștiinței”. De aceea, crede pe bună dreptate Thomas Mann, a arunca asupra acestuia umbrele național-socialismului e
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
amintire plăcută ca la mine cu biscuiții, ciocolata și... celelalte. Sau bărbăția lui beneficiind de vreun reflex erectil pavlovist când vede amprentări. Sau, cine știe: de o problemă originară, de o structurare în ADN, de vreo genealogie care, în electoralul germanism al Domniei Sale pornește tocmai de la vreo asemenea amprentare descoperită de moașă în locurile intime ale vreuneia dintre antecesoarele care-i girează filiația.
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
8), dar și cum „sub el, moare mânzul“ «prin iarba de mirt a minimalismului» (p. 9), ori când, «oblic, pervers», «colți de iarbă / în colți de vers» rumegă vopseaua (în text, distinsul poet apelează la un sinonim al termenului vopsea, „germanismul imperial-habsburgic-reșițean“ pătruns în graiul bănățean-de-munte, Farbe > farbă), când «puși pe fapte / mari, inepte, / alarme necoapte / scriem sub trepte» (Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură, în vreme ce «plouă gângav» peste conclavul râșilor cu subțiori transpirate
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Dumnezeu că există, după Renaștere Dumnezeu Și-a cerut zilnic scuze de la om că există...”), după revoluția iacobină și formarea națiunilor prioritatea revine drepturilor omului, la începutul secolului 20 și în perioada interbelică se conturează mistica religioasă a națiunii dominante (germanismul și bolșesimul rusesc în Europa, americanismul peste ocean, niponismul în Orientul Îndepărtat), o mistică în care „naționalismul depășește marginile naționalului”, transformându-se în mesianism, și statul - după părerea lui Ludwig Bauer - ajunge „să monopolizeze până și crima”, în perioada războiului
MISTICA GLOBALISTĂ A POLITICIANULUI ACTUAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381025_a_382354]
-
celebrare a idealurilor libertății individuale cuprinse într-o unică libertate globală și, totodată, ca puterea de lărgire a acestui mare ideal al spiritualității umane" [365]. În această privință, Hegel este exponentul cel mai coerent al idealului romantic, ce vede în germanism forma cea mai desăvîrșită de explicare a Spiritului Absolut, deși ea este rezumatul și sinteza tuturor civilizațiilor precedente. Asemenea lui Hegel au gîndit mai mulți gînditori romantici germani. Astfel, Schiller spunea: "Fiecare popor își are în istorie ziua sa. Ziua
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Transilvania existînd dezbateri și divergențe. În ultimul deceniu al secolului XIX, viitorul politic, al românilor din Transilvania este nesigur. Puterea de atracție a Vechiului Regat este neînsemnată: pentru ardeleni, ordinea habsburgică oferă garanția supraviețuirii naționalității împotriva pericolelor expansiunii slavismului, a germanismului și a naționalismului maghiar iacobin, centralizator și asimilator. Cît despre patrioții din Basarabia, ei deplîng în 1907 faptul că au de a face, ca recurs împotriva rusismului țarist, cu un Vechi Regat care tratează problema țărănească prin represiune. Demarcația dintre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
argumentele care o justifică iasă să se întrevadă cîteva contradicții sau cel puțin cîteva distorsiuni în privința izvoarelor de inspirație ale filosofiei politice de la Gîndirea: cum se împacă latinitatea cu autohtonismul și ortodoxia? Cum se împacă sublimarea autohtonismului românesc cu celebrarea germanismului? În privința relației dintre Biserică și fascism, răspunsul este dat de Crainic într-un text din martie 1937 asupra fascismului italian. Fascismul a restaurat nu numai cesaro-papismul medieval, ci și catolicismul ca funcție spirituală fundamentală a vieții italiene. Morala fascistă nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
referitoare la limitele noului stat. Acestea sînt stabilite Într-un context dificil, marcat de implicarea În lupte a legiunilor lui Pilsudski și de neînțelegerile dintre Marea Britanie și Franța. Parisul se arăt... adeptul unui stat polonez Întins și puternic, bastion Împotriva germanismului și bolșevismului, În timp ce Londra se teme c... un astfel de stat d...uneaz... echilibrului european, sporind influență Franței. Stabilirea viitoarei frontiere este o operațiune extrem de delicat.... În prim...vara anului 1919, armata polonez... a ocupat Întreaga Galiție oriental... și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific antijunimist. În virtutea lui, Macedonski reabilita lirica de influență franceză (D. Bolintineanu
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele din Austria (1868), se va renunța la greoaia ortografie cipariană, iar limba în care se redactau articolele se va curăța și de germanisme, regionalisme etc. În anii revoluției de la 1848, în anii premergători Unirii și în vremea Războiului pentru Independență, gazeta a susținut revendicările și cauza dreaptă a românilor din Principate și a informat obiectiv și prompt asupra mersului evenimentelor, publicând până la 1859
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
pe atât de capricios: Luca Pițu, VR, 1996, 7-8; Alex. Ștefănescu, Erudit și libertin, RL, 1997, 11; Traian Ștef, Luca Pițu și sentimentul nostru românesc, F, 1997, 11; Borbély, Xenograme, 71-73; Luminița Fassel, Literatura multilingvă în Europa de Est. Funcția stilistică a germanismelor la Luca Pițu, VTRA, 1998, 1; Gheorghe Grigurcu, Magistrul din Cajvana, RL, 1998, 9; Ruxandra Cesereanu, Ura de sine nu miroase-a bine?, VTRA, 1998, 11; Ovidiu Morar, Capcanele logosului, CL, 1999, 7; C. Rogozanu, O scriitură pierdută, RL, 1999
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi (Spațiul mioritic sau drumul doinei în ceramica română), Radu Cernea (Goethe și germanismul) sau Basil Munteanu (Cinci ani de la moartea lui Ion Pillat) până la Victor Buescu (Limba română și caracterul național-român), Alexandru Busuioceanu (Daci și romani în Carpați) și Leontin Jean Constantinescu (Perspectiva gândirii politice eminesciene, Poziția economică a Europei în lume). În
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
poate fi remediată doar prin intervenția cercurilor literare, ci prin adoptarea unui complex de măsuri sociale. Deși restrânsă, activitatea de critic literar a lui M. se înscrie pe aceleași coordonate junimiste. A dus o campanie susținută împotriva galicismelor și a germanismelor din traduceri și din scrierile originale, condamnând, de pildă, drama Mort fără lumânare a lui I. C. Bacalbașa. Ascuțișul criticilor sale a fost deseori îndreptat contra a ceea ce numea și el „boala autorlâcului”, tendința de a scrie literatură cu orice preț
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
de Daci în loc de Dani; de asemene intre Lechii din Armenia si Lechii poloni, între Fsypânot lui Herodot din Persia și Germanii europei, între Veneții din Armorica (Bretagne)Venzii din Prusia și locuitorii Veneției, și așa mai departe. Această teorie a germanismului popoarelor băștinașe din vechea Dacie a și fost aproape părăsită în vremile mai noi. Slaviștii în dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei lor în timpurile cele mai vechi, pentru a adăuga astfel și dreptul istoric la predomnirea numerică a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unele articole ale d-lor Hurmuzachi, în cari o al autorilor e respectat de cătră corectorul Foii, lucru ce m-a făcut a presupune că poate înșiși autorii ar fi pretins această respectare. În capitolul V criticul nostru vorbește despre germanismii cei străcorați și țesuți în bătătura scrierilor ce se publică în foaie; adecă rumegă - o copie cam infidelă a d-lui Maiorescu - ceea ce a zis acesta în Convorbirile literarie despre limba româna în ziarele din Austria. Cumcă răul acesta e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și mai adevărat; și cu atâta mai bine pentru ei dacă, într-o limbă ce-o mânuiesc cu greu, urmăresc mai toți scopuri așa de nalte, așa de nobile, încît în focul urmărirei, uitîndu-se pe ei înșiși, străcoră în construcțiuni germanisme sau maghiarisme. Ei au învățat în școli în cari criticul nostru n-a învățat, și de aceea ei au, de nu dreptul, cel puțin scuza de-a comite greșeli așa de mici și cari asupra fondului se tușează. Dac - am
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și de aceea ei au, de nu dreptul, cel puțin scuza de-a comite greșeli așa de mici și cari asupra fondului se tușează. Dac - am fi însă răutăcioși, am putea arăta că și d-l critic e capabil de germanisme, și nu ca să dovedim, ci numai ca să-l avizăm ușor, vom scoate două - trei; d. e.: {EminescuOpIX 82} 1. Vorba îmbucurătoriu (pag. 9) e traducerea ad litteram al nemțescului erfreulich - și-l sfidăm pe d-l critic de a o regăsi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]