146 matches
-
străine: Societatea Germaniștilor din România (Gesellschaft der Germanisten Rumäniens), din data de 01.05.2011; IFNIG (Internationales Forschungs- und Nachwuchsnetzwerk für interkulturelle Germanistik / Rețeaua internațională de cercetare și dezvoltare pentru germanistica interculturală) de pe lângă Centrul de competență în lingvistică interculturală și germanistica de la Institutul de Germanistica al Universității Pannonice din Veszprem, Ungaria, din data de 05.09.2008; Societatea „Erika Mitterer” cu sediul în Viena, Austria (Erika Mitterer Gesellschaft), din data de 07.02.2008. De-a lungul timpului, după obținerea unei
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
România (Gesellschaft der Germanisten Rumäniens), din data de 01.05.2011; IFNIG (Internationales Forschungs- und Nachwuchsnetzwerk für interkulturelle Germanistik / Rețeaua internațională de cercetare și dezvoltare pentru germanistica interculturală) de pe lângă Centrul de competență în lingvistică interculturală și germanistica de la Institutul de Germanistica al Universității Pannonice din Veszprem, Ungaria, din data de 05.09.2008; Societatea „Erika Mitterer” cu sediul în Viena, Austria (Erika Mitterer Gesellschaft), din data de 07.02.2008. De-a lungul timpului, după obținerea unei burse de studiu „Open
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
(n. 6 august 1936, Altenburg, Turingia) este un filosof german. După modelul răspândit în învățământul universitar german, a studiat mai multe discipline. Disciplina principală a fost filosofia, iar ca discipline secundare a studiat germanistica și sociologia. Herbert Schnädelbach a studiat filosofia la Frankfurt cu Theodor W. Adorno și Jürgen Habermas. Herbert Schnädelbach a fost profesor de filosofie la Frankfurt pe Main (1971-1978), Hamburg (1978-1992) și Berlin (1993-2002, la prestigioasa Humboldt-Universität, cea mai veche dintre
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
(n. 27 martie 1953, Strehaia) este un traducător din limba germană și om de teatru din România. A urmat cursurile unei școli cu predare în limba germană din București, după care au urmat studii universitare de germanistică și anglistică, încheiate în anul 1976. După încheierea studiilor, a fost repartizat ca profesor la școala din comuna Doicești, unde a profesat timp de cinci ani. Aflând întâmplător că ziarul Neuer Weg este în căutare de colaboratori, a profitat de
Victor Scoradeț () [Corola-website/Science/318061_a_319390]
-
-Depner (n. 12 februarie 1914, Brașov - d. 10 martie 1993, Sibiu) a fost un istoric german din România. -Depner s-a născut la Brașov, părinții ei fiind medicul Wilhelm Depner și sculptorița Margarethe Depner. A studiat istorie, germanistică, istoria artei și filosofia în orașele germane Kiel, Freiburg, Göttingen și Hamburg, în ultimul obținând și titlul de doctor cu următoarea lucrare: "„Das Fürstentum Siebenbürgen im Kampf gegen Habsburg, Untersuchung der Politik Siebenbürgens wärend des Dreißigjährigrn Krieges”" (Principatul Transilvania în
Maja Philippi () [Corola-website/Science/312259_a_313588]
-
(n. 26 ianuarie 1944, Codlea) este un prozator, editor și poet de limba germană originar din România. A absolvit Liceul Johannes Honterus din Brașov și a lucrat o vreme ca zugrav. În perioada 1965-1970 a studiat germanistica la Universitatea din Cluj. Debutează în 1969 cu versuri în revista studențească Echinox din Cluj; publică două volume de versuri, "Zwischen sieben und unendlich" ("Între 7 și infinit"), (1971) și "Die Bewohnbarkeit des Mondes" ("Locuibilitatea Lunii") (1976). Din 1970, a
Bernd Kolf () [Corola-website/Science/312688_a_314017]
-
fiu de fost exploatator”. Pentru a urma totuși liceul seral (1952-1958) a fost nevoit să se angajaze la vârsta de 15 ani în câmpul muncii lucrând în acest timp ca electrician, zidar și zețar. Din 1960 până în 1965 a studiat germanistica și romanistica la București, după care a lucrat pentru scurt timp ca profesor de limba germană și muzeolog la Muzeul Simu. Din 1967 până în 1990 a lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
a fost un autor german de literatură lirică și proză. După bacalaureat, Bartsch a lucrat în diferite profesii, printre altele ca șofer, vânzător de sicrie, funcționar, muncitor în depozite, sau ca asistent de lector. Din anul 1964 începe să studieze germanistică la Institutul pentru Literatură „Johannes R. Becher“ din Leipzig. Din cauza unui protest anticomunist din timpul lui Erich Honecker a fost nevoit să întrerupă în anul 1979 studiul fiind exclus și din Uniunea Scriitorilor din RDG. Reușește să obțină în anul
Kurt Bartsch () [Corola-website/Science/318143_a_319472]
-
al profesorului Gustav Kisch. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a trebuit să părăsească Universitatea din Iași și și-a continuat cariera științifică la Universitatea Innsbruck, unde a fost numit profesor în 1956. Aici a înființat biblioteca Institutului de Germanistică.
Karl Kurt Klein () [Corola-website/Science/310056_a_311385]
-
La începutul Primului Război Mondial, în 1914, a fugit de frica invaziei rusești din Cernăuți la Viena, dar a revenit în 1918. Timp de doi ani și-a îndeplinit serviciul militar în armata română. În 1931 a plecat să urmeze studii de germanistică în Wrocław, pe care le-a întrerupt din motive materiale și a revenit la Cernăuți. Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Kittner a lucrat ca funcționar de bancă, traducător și redactor la ziarul "Der Tag" din Cernăuți. În
Alfred Kittner () [Corola-website/Science/303803_a_305132]
-
literaturii. S-a născut la Timișoara ca fiu al brutarului Nikolaus Hollinger. În perioada 1921-1929 a urmat cursurile gimnaziului real din orașul natal, luând bacalaureatul în 1929. În perioada 1929-1930 a studiat dreptul la Cluj iar între 1930 și 1934 germanistica și anglistica la Viena, timp în care a urmat și cursuri de limbă egipteană veche, italiană, suedeză și sanscrită, precum și cursuri de pedagogie și de filozofie. A avut profesori renumiți, ca Anton Pfalz, Karl Luick, Eva Freud și Josef Nadler
Rudolf Hollinger () [Corola-website/Science/320214_a_321543]
-
1948. A fost din nou demis, cu interdicția de a preda în învățământ, astfel că în perioadele 1950-1956 și 1958-1962 a lucrat ca tehnician la fabrica „Tehnometal”. Din 1956 până în 1958 dr. Hollinger a lucrat ca asistent la catedra de germanistică a Universității din Timișoara, după care a avut din nou interdicție de a preda până în 1962. În 1962 Ilie Murgulescu, ajuns ministru al învățământului, a cerut reintegrarea imediată în învățământ a lui Hollinger, la Universitatea din Timișoara. După pensionare Hollinger
Rudolf Hollinger () [Corola-website/Science/320214_a_321543]
-
și al soției acestuia, Anna, născută Holz. După ce a absolvit Liceul pentru băieți „Banatia" din Timișoara (1926-1934), a studiat câteva semestre de medicină veterinară, după care a studiat teologia la Leipzig și Frankfurt am Main. În perioada 1937-1941, a studiat germanistica, estetica și limba greacă la Universitatea din Cluj. Din 1941 până în 1944 a funcționat ca profesor de limbă germană la Școala Adam Müller-Guttenbrunn din Arad.<br> În anii 1945-1948 a fost deportat pentru muncă forțată în Uniunea Sovietică. Întors din
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
1955-1956 a lucrat în Inspectoratul școlar al județului Timiș, iar în perioada 1956-1959 ca profesor de limba germană la Gimnaziul Pedagogic German din Timișoara. După ce a luat examenul de admitere, în septembrie 1959, a devenit asistent științific la catedra de germanistică din Timișoara. După ce titularul cursului de istorie a literaturii germane de la Universitatea din Timișoara, dr. Hans Weresch, a fost arestat în 1960, cursul a fost preluat de Eva Marschang și . Josef Zirenner a predat până în 1969 cursul de literatură germană
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
(n. 7 august 1934, Sighișoara) este un poet de limba germană, născut în România și stabilit în Germania. După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană "Neue Literatur". În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. În prezent, își câștigă
Dieter Schlesak () [Corola-website/Science/307435_a_308764]
-
Mediaș. În anii 1966-1971 a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, la secția germană-română. În 1971 a devenit asistent universitar la Institutul Pedagogic din Târgu-Mureș, unde a predat limba germană până în 1974, după care s-a mutat la catedra de germanistică a Universității din Sibiu. A fost membru în Partidul Comunist Român încă ca student. În 1979 și-a luat doctoratul la Universitatea din București. Din 1986 a fost cercetător științific la "Centrul de Știinte Sociale" din Sibiu. În 1990 a
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
sas din Transilvania. G. F. Marienburg a fost fiul administratorului cărții funciare și senatorului din Sebeș Friedrich Marienburg. După absolvirea școlii primare în orașul natal și a gimnaziului la Sibiu a studiat între 1839 și 1841 cu precădere teologie și germanistică la Universitatea din Berlin. Între 1841-1843 a studiat dreptul la colegiul maghiar reformat din Cluj. În 1844 a devenit profesor la gimnaziul din Sighișoara, iar din 1848 a fost preot la Nadeș, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Mormântul său
Georg Friedrich Marienburg () [Corola-website/Science/319572_a_320901]
-
(n. 16 noiembrie 1944, Galați) este un filolog român, profesor universitar titular în departamentul de germanistică din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. De asemenea, este director al Centrului de Cercetare și Excelență „Paul Celan” și al Programului de Masterat „Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice”, inițiat de Catedra de Limbi și Literaturi
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
didactică se bazează pe istoria literaturii germane (iluminism, Sturm und Drang, clasicism, romantism), literatură germană și austriacă contemporană; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi în Bucovina, poetică, teoria literaturii,traductologie, istoria germanisticii și conducere de doctorate. Domeniile de cercetare sunt - istoria literaturii germane; literatură comparată; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
pentru o bursă a Ministerului Învățământului din România în țări socialiste. A urmat două semestre pentru pregătirea bacalaureatului german și a capacității pentru studii superioare în limba germană la Institutul "Herder" din Leipzig. În perioada 1965-1969 a urmat Studii de Germanistică și Științele Culturii la Universitatea din Leipzig. A realizat prima sa lucrare intermediară de diplomă cu titlul: ""Zur Lyrik von Ingeborg Bachmann"" (""Poezia lui Ingeborg Bachmann""), iar diploma de absolvire cu titlul: ""Das Problem der 'Bographie' bei Max Frisch".("Unter
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
a fost marcată de titularizarea pe postul de profesor și titular al Catedrei "Elias Canetti" pentru Studii Interculturale Sud-est europene a Universității Europene Viadrina din Frankfurt, Oder, Germania.Din octombrie 2006 - decembrie 2006 a fost profesor asociat la Institutul de Germanistică și la Institutul de Romanistică ale Universității „La Sapienza“ din Roma. În 2007, ca inițiator, întemeietor și director al Centrului de Cercetare și Excelență "Paul Celan" al Catedrei de Limbi și Literaturi Germanice a Universității din București.. De-a lungul
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Acest roman, care prin „Fundația Robert Bosch” a fost nominalizat pentru "Deutscher Buchpreis" (Premiul german al cărții), a ajuns la 16 septembrie în finala celor șase. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973-1976. Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
(n. 19 noiembrie 1960, Darmstadt) este un scriitor german. Locuiește în Viena, București și Măneciu, împărțindu-și timpul între România și Austria. a copilărit în Neu-Isenburg, Braunschweig și Darmstadt. După terminarea liceului a studiat filozofia și germanistica la Freie Universität, în Berlin. Acolo a avut primele întâlniri cu scriitori germani de limbă română, precum Ernest Wichner, Herta Müller ori Richard Wagner. La terminarea studiilor, și-a susținut lucrarea de disertație, despre poetul Eduard Mörike. A locuit vreme
Jan Koneffke () [Corola-website/Science/323047_a_324376]
-
(n. 13 august 1940, Moșna, Județul Sibiu) este un filolog și jurnalist german (sas) din România. După terminarea gimnaziului la Sighișoara, a studiat între 1957 și 1962 filologie germanistică și romanistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A fost apoi profesor de limbă germană, iar după 1968 a fost redactor responsabil cultural la ziarul de limba germană Karpatenrundschau din Brașov. Activitatea sa publicistică s-a concentrat mai ales pe teme
Horst Schuller Anger () [Corola-website/Science/313980_a_315309]
-
a concentrat mai ales pe teme culturale, literare și istorice la acest ziar, dar și la alte publicații (de exemplu Neue Literatur). În 1984 a obținut doctoratul la Universitatea din București. Din 1990 a fost numit profesor la secția de germanistică a Universității Lucian-Blaga din Sibiu, iar din 1999 a devenit șef de catedră. S-a ocupat de publicarea operelor unori scriitori germani din Transilvania (Michael Königes, Friedrich Wilhelm Schuster, Georg Maurer). A scos deasemenea o antologie de poezii în dialectul
Horst Schuller Anger () [Corola-website/Science/313980_a_315309]