146 matches
-
de Litere și Filosofie (1908-1912) și Seminarul Pedagogic Universitar (absolvit în 1914), perioadă în care colaborează la „Neamul românesc literar” și debutează editorial cu o transpunere din Hans Sachs, Fierul înroșit (1909). În câteva etape și-a perfecționat studiile de germanistică la München, dar și în călătorii de documentare prin alte localități din Germania. Obține titlul de doctor în filologie germană la Universitatea din București mai târziu, în 1934, cu teza Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide. Numit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Uhland, Nietzsche, Stefan George, Rilke ș.a., rămase în periodice, dar și Istoria literaturii germane (1943), o trecere în revistă a tuturor epocilor, a marilor personalități, opere, motive și idei, ilustrată cu numeroase transpuneri în română, majoritatea aparținându-i. Capitolul final, Germanistica românească, reușește să condenseze în câteva prezentări și îndeosebi în bibliografie contribuțiile din acest domeniu. Specializat în germana medievală, T. face numeroase traduceri din literatura acestei perioade: antologiile Din scrinul vechi... (1924) și Cavalerii cântăreți (1933), epopeea populară Gudruna (1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
, Gisela (18.V.1931, Hălchiu, j. Brașov - 6.VII.1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
despre studii românești referitoare la Eminescu (în „Beiträge zur Romanischen Philologie” din Berlin), a fost urmat de numeroase colaborări atât la reviste germane, cât și românești: „Zur Gegenwartsliteratur in den romanischen Ländern”, „Weimarer Beiträge”, „Interferențe culturale româno-germane”, „Contribuții ieșene de germanistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Lettre internationale” (ediția română) etc. Studiile publicate aici (Despre problemele periodizării literaturii române, Literatura română a anilor ‘70, Literatura română de după 1944), postfețele semnate la traducerile unor romane precum Creanga de aur (M. Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
, Oscar Walter (6.XII.1897, București - 30.V.1966, București), traducător. Fiu de comerciant, C. frecventează Liceul evanghelic din orașul natal (trecându-și examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
unui sincretism panteisto-creștin tulbură talentul poetic și se opun configurației dramatice evenimentelor pe care vrea să le aducă la lumină. Hölderlin recurge și în poeziile sale la miturile obscure și la simbolurile confuze (arbitrarii și stranii contaminationes de elenistică și germanistică, de creștinism și păgînism, cultul lui Dionysos și Hercules amestecat cu cel al lui Hristos etc.)" [96]. Necco are perfectă dreptate să evidențieze hibriditatea concepției la Hölderlin: probabil trebuie făcută precizarea că o astfel de hibriditate era caracteristică tuturor "romanticilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
evanghelic din Brașov, a fost înfiat de Ernst Scherg, proprietarul unei fabrici de piele. După ce frecventează Liceul „Honterus” din orașul natal, absolvit în 1934, va studia (câte un an în fiecare centru universitar) la Giessen, Berlin și Paris, preocupat de germanistică, romanistică, filosofie și muzică. Întors în țară, efectuează stagiul militar la Târgu Mureș (1938-1941) și apoi își continuă studiile la Tübingen și Strasbourg, susținând examenul de licență în 1944. Din 1947 activează în învățământul general și mediu, mai ales la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
din München pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română, traducător din Kant, Schelling, Fichte, Hegel, Schopenhauer, Dilthey, Scheler și Kampits în domeniul filozofiei, precum și din Liszt, Kafka și Gülich în domeniul beletristicii. Zone de interes: filozofie, germanistică, estetică, literatură, știintele comunicării, jurnalism, pedagogie. Radu Gabriel Pârvu, Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei (c) 2008, Institutul European INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spațiul extraeuropean. Între români, cei mai de seamă îmi par Constantin Rădulescu-Motru și Lucian Blaga, cu sisteme filozofice articulate și originale. Ce profesori ați avut la Universitate? În ce măsură v-au influențat evoluția ulterioară? Am studiat mai întâi Filozofia și apoi Germanistica la Universitatea "Al I. Cuza" din Iași, iar mai târziu, aceleași discipline, ca doctorand la Universitatea statului Texas, U.S.A. La Iași am beneficiat de influența formativă a unor Theofil Simensky, Petre Botezatu, Ernest Stere, Vasile Pavelcu, Al. Dima, Isac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de protocol" și mergeam "la acțiuni". Acestea se refereau la rezolvarea unor probleme concrete privind schimburile bilaterale în domeniul științei, culturii și artei, sportului. Mulți tineri români au trecut pe la Universitatea din Leipzig, datând de la 1409, recunoscut centru internațional al germanisticii. Ca absolvent al Universității din Iași, prima universitate românească ctitorită la 1860 de Principele Alexandru Ioan Cuza, pășind la Leipzig printre zidurile încărcate de istorie mă gândeam la Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun, bravii noștri domni care pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al XVIII-lea și al XIX-lea europene, pe „acea Germanie” nu am regăsit-o În cei doi-trei ani cât am locuit acolo, În Frankfurt mai ales, și nici la Göttingen, unde am urmat vreo jumătate de an cursurile de germanistică de la Goethe Institut. Am descoperit, În acei ani, o „Germanie filistină”, strict din punctul meu de vedere; Începând cu „capii literaturii”, un Böhl sau Grass - ambii laureați ai premiului Nobel -, axați mai ales pe un fel de naturalism de tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
universități, culminând cu acel ’68 al Vestului european și, odată cu acestea, și grupările teroriste - RAF, În Germania Federală (Bader-Meinhofă -, ele aveau un sprijin logistic amplu În universități, la Heidelberg, În primul rândă În ’79 -’80 am urmat un curs de germanistică la Universitatea din Göttingen și am iritat pe nu puțini profesori arătându-mi dezacordul față de programa școlară - stabilită de un grup de tineri marxiști de la Universitatea din München -, În care pătrunseseră binișor ideile „militantismului marxisto-sovietic” și unde, În loc de a-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Lenau”. Din 1959 a fost student al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1965, cu o licență în limba și literatura germană - limba și literatura română. Din același an, a fost angajat preparator la Catedra de germanistică a Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde a funcționat până în 1981. Din motive politice, a fost transferat cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” până în 1983, an în care s-a stabilit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
1989, este director științific. Este profesor asociat la universitățile din Tübingen, Budapesta, Pécs și Timișoara. A semnat și cu pseudonimele Gheorghe Șerban, Ștefan Hof, Butoianu ș.a. A debutat în 1957, în „Neue Literatur”. F. este autorul unor lucrări referitoare la germanistica din România, cercetată pe larg mai ales în volumul Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992 (1993), precum și în culegerea de studii Traian Bratu și germanistica ieșeană (1982), pe care o îngrijește. Întemeiate pe o documentare vastă și pe o solidă pregătire filologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
Hof, Butoianu ș.a. A debutat în 1957, în „Neue Literatur”. F. este autorul unor lucrări referitoare la germanistica din România, cercetată pe larg mai ales în volumul Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992 (1993), precum și în culegerea de studii Traian Bratu și germanistica ieșeană (1982), pe care o îngrijește. Întemeiate pe o documentare vastă și pe o solidă pregătire filologică și istorică, acestea urmăresc punțile de legătură dintre culturile română și germană, stabilite prin intermediul învățământului liceal și universitar, prin contribuția exegeților care au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
pref. Dan Mănucă, Tübingen, 1993; Kultureinrichtung der deutschen Minderheit in Rumänien, Freiburg im Breisgau, 1993; Deutsches Staatstheater Temeswar (1953-1993), Freiburg im Breisgau, 1993; Ein deutsches Theater im vielsprachigen Umfeld: das Beispiel Orawitza, Freiburg im Breisgau, 1996. Ediții: Traian Bratu și germanistica ieșeană, Iași, 1982; Eminescu în critica germană, Iași, 1985 (în colaborare cu Sorin Chițanu); An Donau und Theis, Emmendingen, 1986; Kulturraum Mittlere und Untere Donau - Spațiul cultural al Dunării mijlocii și inferioare, Reșița, 1995; Nikolaus Lenau, I-II, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, Marquartstein (Germania), 1992, 425-426; Karl Wonger, „Deutsches Staatstheater Temeswar”, ALIL, seria B, t. XXXIII, 1992-1993; Dan Mănucă, Teatrul german din Timișoara, RL, 1993, 33; Dan Mănucă, Germanistica ieșeană, RL, 1994, 18; Dulciu Morărescu, Personalități din alte țări despre România, București, 1997, 78; Wolfgang Gleich, Mit Menschen zusammenkommen, „Der Donauschwabe”, 2002, 18. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
, Wolf von (3.I.1912, Pola, Croația - 24.VIII.1994, Mallorca, Spania), traducător. Fiu al unui baron austriac, ofițer, stabilit după 1918 la Galați, A. a urmat Liceul „Brukenthal” din Sibiu, absolvit în 1929, studiind apoi germanistica și romanistica la Dijon și la Cluj, unde și-a luat licența în 1934. După stagiul militar (1934-1935), călătorește prin câteva țări europene, poposind vreme mai îndelungată în Germania (Berlin, 1935-1937), Franța, Italia (1940-1941). Între anii 1941 și 1944 lucrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ci și exponentul dominant al inovației tiparurilor formatoare specifice acum postmodernității. Apariția Teoriei estetice*, în traducere românească, reprezintă indubitabil un eveniment major, deopotrivă academic, cultural și editorial. Echipa de traducători este una impresionantă: profesorul Andrei Corbea-Hoișie (șeful Cate drei de Germanistică de la Universitatea ieșeană), totodată și autorul revizuirii întregii lucrări și al unei posfețe extrem de utile în postură de aparat critic, și mai tinerii săi colaboratori, Gabriel H. Decuble și Cornelia Eșianu, la rîndul lor cadre didactice în amintitul departament. Publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spre 130 de destinații din 60 de țări, de pe 5 continente, cu aeronavele AUSTRIAN AIRLINES sau din grupul STAR ALLIANCE. Zborurile se adresează deopotrivă oamenilor de afaceri și turiștilor. Vali Corduneanu Simpozion internațional l Bicentenar J. N. Preyer Catedra de Germanistică a Universității de Vest din Timișoara și Biblioteca Austria vor organiza un simpozion internațional dedicat bicentenarului nașterii lui Johann Nepomuk Preyer (1805-1888), manifestare care va fi onorată de prezența domnului Gheorghe Ciuhandu, primarul orașului. Personalitate marcantă, Johann Nepomuk Preyer s-
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
țiganii" acei artiști mândri, acele nobile și pasionate caractere din literaturile apusene, sunt ei nedomoliții stăpâni ai propriilor destine, sau nimic altceva decât robii cu firi orientale, refractari la lege, din scrierile sud-est-europene? Câteva universități europene au încredințat secțiilor de germanistică (fiind totuși vorba de o ramură a marelui trunchi indo-european) sarcina de a explora această necunoscută și, astfel, Universitatea din Trier desfășoară, împreună cu Universitatea București, un proiect despre semantizarea "țiganilor" de la 1850 până în prezent, "Străini în propria țară". Pentru că istoria
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
miliarde de lei (Timișul a avut cele mai multe exploatații agricole care au beneficiat de asemenea fonduri). ( E. C.) Curs de jurnalism Publicația de limbă germană „Allgemeine Deutsche Zeitung/Banater Zeitung“ și Forumul German al Tineretului Bănățean organizează în colaborare cu Catedra de Germanistică a Universității de Vest, Liceul „N. Lenau“ și Asociația Presei Timișorene un nou curs de jurnalistică pentru începători, care se va deschide sâmbătă, 4 octombrie, la ora 15, la Liceul „N. Lenau“ și este gratuit. Sunt admise persoane cunoscătoare de
Agenda2003-40-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281540_a_282869]
-
de prezența în localitate a dlui prof. dr. Karl Hohensinner de la Universitatea din Viena. Miercuri, 22 martie, de la ora 10, este programată conferința acestuia „Namenforschung am Institut für Germanistik an der Universität Wien“ (Cercetări în domeniul onomasticii la Institutul de Germanistică la Universitatea din Viena), iar joi, 23 martie, de la ora 12, dl prof. dr. Karl Hohensinner va citi din cartea sa „Das letzte Haus“ (Ultima casă). Cu această ocazie, vor putea fi achiziționate exemplare la preț redus semnate de autor
Agenda2006-11-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284865_a_286194]
-
nouăzecist (debutat în volumul Bordeline, 1995) și autorul a două cursuri practice de limba germană (publicate cu mare succes, în reeditări anuale din 2004 încoace, la Editura Polirom), este un tânăr cercetător care și-a descoperit de timpuriu vocația pentru germanistică și aplicația specială pentru medievistică. Domeniile cer o pregătire deosebită, mai mult decât filologică, pentru a realiza o deschidere interdisciplinară vizând literatura pusă în relație cu istoria, mentalitățile, mitologia, estetica specifică, sociologia, antropologia și îndeosebi religia. Ca student la Facultatea
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]