146 matches
-
care s-au scurs de la acel moment al începuturilor, ea a dobândit o personalitate proprie și un loc aparte printre preferințele cititorilor de limbă germană, membri ai comunității germanilor bănățeni, dar și investitori străini stabiliți în Banat sau studenți la germanistică. Urăm colegilor noștri din redacția „Banater Zeitung“ „La mulți ani! Sondaj Conform unui sondaj dat publicității, România se situează pe locul cinci în lume în ceea ce privește calitatea învățământului matematic și al științelor exacte, după Singapore, Belgia, Franța și Finlanda. Iar cum
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
conversației, ușurința de a argumenta un punct de vedere în limba străină. Cursuri de pregătire l Pentru profesorii de germană Pentru a veni în sprijinul candidaților la concursurile în vederea obținerii definitivării în învățământ și a gradului didactic II, Catedra de Germanistică a Universității de Vest din Timișoara organizează cursuri de pregătire la specializarea Limba și literatura germană, respectiv Metodica predării limbii germane ca limbă modernă și ca limbă maternă. Cursurile se vor desfășura sâmbătă, 17 mai, între orele 9-15 (două ore
Agenda2003-19-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280991_a_282320]
-
bursă anuală l burse de studii pentru absolvenți ai tuturor facultăților cu profil științific l burse pentru artiști l stagii de lucru pentru cadre didactice din domeniile artă plastică, design, film, muzică și arhitectură l burse semestriale pentru studenți la germanistică lburse pentru cursuri universitare de vară ce se alocă studenților avansați l călătorii de studii ale unor grupe de studenți în Germania l intermedierea locurilor pentru efectuarea practicii, alocate studenților străini de la facultățile de științe ale naturii și inginerie, precum și
Agenda2003-39-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281508_a_282837]
-
6 luni pentru doctoranzi și tineri cercetători; burse de studiu pentru absolvenți ai tuturor facultăților cu profil științific; invitații reînnoite pentru foști bursieri cu burse anuale; burse de studiu pentru artiști; burse pentru elaborarea lucrării de diplomă pentru studenții la germanistică; burse pentru cursuri universitare de vară ce se alocă studenților avansați; călătorii de studiu ale unor grupe de studenți străini în Germania; locuri pentru efectuarea practicii, alocate prin comitetul național IAESTE studenților străini de la facultățile de științe ale naturii și
Agenda2004-39-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282925_a_284254]
-
care o fac acum cu Cătălin s-a născut și ea cumva. Cătălin s-a ales din cele câteva sute de studenți care mi-au trecut prin față vreme de zece ani la Facultatea de Filozofie. Era pe cale să termine germanistica, prin 1993, când s-a înscris la filozofie. L-am remarcat de la primul examen la un curs Heidegger: a vorbit potolit, sistematic, interiorizat. Se uita cuminte în el și vorbea lăsîndu-ți senzația, destul de rară la un student, că înțelege ceea ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
roman bombastic și prolix de Marian Constandache, Guvernatorul giruietelor de ceară, i se înfățișează ca o sinteză ‹ de „literatură, teorie literară, sociologie, filozofie punctuală și exemplară, lingvistică generală, dialectologie, semantică, gramatică, teologie, morală, psihologie, psihanaliză, sexologie, comic și satiră, politică, germanistică, turism“ etc. etc. Supradimensionați, diverși autori de o valoare modestă intră în concurență directă cu Shakespeare și Thomas Mann, ceea ce este hilar. Gruia Novac îi ridiculizează fără intenție, prin însuși faptul că le exagerează (mult) meritele. La fel de inadecvat este modul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
RĂDĂCEANU, Lothar (19.V.1894, Rădăuți - 24.VIII.1955, Helsinki), ideolog literar. Este fiul lui Doris (n. Andrimovitsch) și al lui Ludwig Wurzer, profesor. Face liceul la Cernăuți și la Viena. Între 1919 și 1924 studiază filosofia, germanistica și romanistica la Universitatea din Cernăuți, susținându-și licența în 1925. S-a angajat încă din tinerețe în mișcarea socialistă. Din 1920 intră și în jurnalistică, fiind redactor la Vor- wärts” din Cernăuți, iar din 1925 la „Socialismul”. A publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
înființarea Partidului Muncitoresc Român, fiind ales membru al Comitetului Central (1948). A deținut funcțiile de ministru al Muncii (1944-1946), al Muncii și Prevederilor Sociale (1946-1952), președinte al resortului afaceri externe în Marea Adunare Națională ș.a. Din 1952 devine profesor de germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din București, iar în 1955 este ales membru titular al Academiei RPR. Articolele semnate împreună cu Eugen Relgis în volumul Umanitarism și socialism (1925) dezvoltă pe un ton polemic idei legate de evoluția culturii moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur”. Debutează cu versuri în 1965, în „Gazeta literară”, colaborând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
îl împing la sinucidere. Contribuțiile științifice ale lui G., începând cu Beiträge zum Studium der Frage des Beieinanderwirkens von Mythus und Geschichte in der Volkspoesie (1892), dedicată rolului miturilor și al tradiției istorice în poezia populară, se înscriu în sfera germanisticii. A colaborat cu studii și articole, alături de schițe, povestiri și traduceri în limba germană, cele mai multe din poeziile lui M. Eminescu, dar și cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2009; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 294 (552) din 25 noiembrie-1 decembrie 2010. ASTNER, Michael, n. 1 septembrie 1961, Apoldu de Sus, județul Sibiu. Absolvă secția de Germanistică și Anglistică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Debutează cu versuri în limba germană în "Neue Literatur" (1985), iar în limba română în "Dialog" (1987) și editorial cu volumul despre calitatea unui timp (1999). Publică poeme în reviste din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
azi. Poezia. Proza, 2012. URSACHI, Mihai, n. 17 februarie 1941, Strunga, județul Iași m. 10 martie 2004, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Liceul "August Treboniu Laurian" din Botoșani, promoția 1957. Facultatea de Filosofie (1957-1961) și Facultatea de Filologie, Secția Germanistică (1965-1970) de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Doctorat în filosofie și germanistică la University of Texas, Fort Worth (1986). Asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1981-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
m. 10 martie 2004, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Liceul "August Treboniu Laurian" din Botoșani, promoția 1957. Facultatea de Filosofie (1957-1961) și Facultatea de Filologie, Secția Germanistică (1965-1970) de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Doctorat în filosofie și germanistică la University of Texas, Fort Worth (1986). Asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1981-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990), director al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași (1990-1992), din 1996 profesor asociat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Treboniu Laurian" din Botoșani, promoția 1957. Facultatea de Filosofie (1957-1961) și Facultatea de Filologie, Secția Germanistică (1965-1970) de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Doctorat în filosofie și germanistică la University of Texas, Fort Worth (1986). Asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1981-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990), director al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași (1990-1992), din 1996 profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Membru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
, Gino (23.XII.1892, Bondeno, Italia - 20.X.1982, Milano, Italia), romanist italian. Face studii de germanistica la Frankfurt pe Main, iar ulterior de orientalistica, îndeosebi de cultură iraniană. Înființează în 1931, la Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
obiceiuri, tradiții Ludoșul este satul natal al câtorva oameni de cultură ce s-au afirmat la nivel național sau chiar internațional: Moisă Fulea (1787-1863) și Vasile Glodariu (1832-1899), personalități ale învățământului românesc, Ghiță Pop (1861-1915) profesor universitar și specialist în germanistică, Octavian Smighelschi (1866-1912) și Aurel Pop (1893-1960), pictori, Ilie Micu (1916-1973), profesor și compozitor, Ion Muntean (1903-1991), avocat, ziarist și om politic. Port popular, obiceiuri, tradiții. În zona Ludoșului costumul popular este de asemenea bazat pe contrastul alb-negru, sugerând acea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
limba și literatura germană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, abandonează după un an studiile medicale și le termină în 1970 pe cele filologice. În 1981 emigrează în Statele Unite, unde lucrează ca salvamar, apoi ca asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1982-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990). Își dă doctoratul la University of Texas cu teza Poetry of the Being. From Hölderlin to Paul Celan (1986). Întors în țară după evenimentele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Caiete critice”, „Contrapunct”, „Observatorul cultural” ș.a., ori străine, precum „Der Pfahl”, „Arcadia”, „Neohelikon”, „Revue germanique internationale”, „Sprachkunst”, „Südostdeutsche Viertelsjahresblätter” ș.a., în acestea din urmă semnând îndeobște Andrei Corbea-Hoisie. Coordonează, de asemenea, mai multe volume colective din seria „Contribuții ieșene de germanistică” și, alături de câteva ediții publicate în Germania și după mai multe traduceri în românește (din Hans Robert Jauss, Valeriu Marcu, Th. W. Adorno), încredințează tiparului lucrările Ego, Alter, Alter Ego (1993), Despre teme. Explorări în dimensiunea antropologică a literaturii (1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
în dimensiunea antropologică a literaturii (1995), Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998), Czernowitzer Geschichten (2003). Precizate foarte devreme și astfel beneficiind de o temeinică formație, domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii și comparatistica, precum și studiile culturale - comunică amplu între ele. În numeroase studii, germanistul se ocupă de mari scriitori (Schiller, Thomas Mann, Kafka, Brecht, Ernst Jünger, Dürrenmatt, Max Frisch) sau de eseistul, istoricul și politologul Valeriu Marcu, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
, Hermine (3.I.1901, Albeștii Bistriței, j. Bistrița- Năsăud - 20.III.1998, Heidelberg, Germania), traducătoare. După absolvirea școlii medii germane la Bistrița, P.-K., fiica unui preot luteran și sora istoricului literar Karl Kurt Klein, studiază germanistica și filosofia la Universitatea din Cluj, de asemenea frecventează cursurile de filologie romanică, fiind atrasă de expunerile lui Sextil Pușcariu. Își continuă studiile în Germania, la Marburg, obținând în 1924 titlul de doctor, cu o disertație în domeniul dialectologiei săsești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
1924 titlul de doctor, cu o disertație în domeniul dialectologiei săsești. Își desfășoară activitatea didactică la Sibiu, unde predă, la Liceul Evanghelic de fete, limbile germană și română, și la București, ca asistentă a profesorului Simion Mândrescu la Catedra de germanistică a Facultății de Litere și Filosofie. Renunță, datorită obligațiilor familiale, la cariera academică, dedicându-se în schimb traducerilor. În iunie 1958 este arestată și, după anchete îndelungate, condamnată de un tribunal militar clujean; va fi eliberată din detenție abia după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]