46 matches
-
pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră perfect legitim demersul colegului său convertit la germanitate: „De altfel, cui să fi adresat șdacă nu Securității, n.m., M.M.ț un astfel de proiect de reintegrare? Mai cunoașteți o altă instituție în România care ar fi putut să modifice optica oficială în acest domeniu?” (e vorba de integrarea
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
care a făcut școală! La rubrica rezervată cititorilor (Scrisori către editor din ,Frankfurter Allgemeine Zeitung" - 15. 05. 2005) cineva sintetizează elogiile la adresa poetului în lumina responsabilității contemporane: ,Schiller ne arată că există un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul lui Schiller o înțelegere cosmopolită a rostului
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
dimensiunii germanice a eului dv. Tot atunci mi-ați dăruit o sticlă de binecuvântat Burgund roșu, precizând că el izvorăște din ținutul dv. de baștină. Dimensiunea germanică despre care vorbeați se datorează cumva unei nostalgii a migrațiilor burgunde? M.T.: Problema germanității în cazul meu e puțin mai complexă: părinții mei s-au cunoscut ca studenți la germană, la Sorbonna. M-au purtat prin Germania de la naștere, pot să afirm că am trăit mereu cu un picior dincolo de Rin. Dar tatăl meu
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
cancelarului federal, cu care negocia condițiile vizitei, următoarele considerente: partea germană s-ar vedea lipsită, deja într-o perspectivă apropiată, de un avantaj comparativ de mare valoare în relațiile cu România: existența în continuare a minorității germane, un pilon de germanitate bine conservată. A accentuat că, de fapt, Germania ar trebui să plătească pentru ca etnicii germani să rămână, nu să plece! La scurt timp, negociatorul din partea Cancelariei federale a informat că vizita cancelarului nu va mai avea loc și că argumentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Eva s-ar fi bizuit. Sora mai mică o asigurase chiar că, atîta vreme cît o va duce bine cu Feri al ei, n-o s-o lase pe Richi să se chinuie. Se temea Însă mult mai mult de nerecunoașterea germanității ei, nu de către autoritățile comuniste din țară, ci de cele libere, vest-germane. Tocmai din cauza acestui refuz, o femeie dintr-unul din Homoroade Își dăduse foc În fața ambasadei Republicii Federale a Germaniei din București. Nemții o ținuseră una și bună că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
statele Europei călcate de Armata Roșie, unii oameni, mai slabi de Înger ori Întrezărind vreo șansă În plus, fugeau de condiția de german spre orice ieșire posibilă. Maghiaritatea li s-a părut multor șvabi sătmăreni o povară mai suportabilă decît germanitatea, mai ales că, la vestul României, se ridica asupra Pustei Panonice tot un regim de „democrație populară“. În acest talmeș-balmeș etno-politic, identitatea maghiară asumată li s-a părut mai puțin antisovietică decît cea germană, drept care și-au inhibat germanitatea cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
decît germanitatea, mai ales că, la vestul României, se ridica asupra Pustei Panonice tot un regim de „democrație populară“. În acest talmeș-balmeș etno-politic, identitatea maghiară asumată li s-a părut mai puțin antisovietică decît cea germană, drept care și-au inhibat germanitatea cu bună știință. Primii care nu i-au crezut au fost rușii: i-au săltat pe mulți dintre ei, ducîndu-i drept În Donbas, la smuls cărbune de sub pămînt și la reconstruit astfel patria Sovietelor. Le-au dat crezare, În schimb
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din Grecia, ai cărei singuri urmași suntem noi". Frapează idiosincraziile sale. Septuagenar, desființează Regele Lear. E un om al măsurii, nutrind oroare de retorica, cel care îl respinge vehement pe Wagner, ca pe un fel de inamic personal, incarnare a germanității greoaie, pentru a-l ridică în slavi pe Chopin, unul dintre artiștii preferați, referință constantă de-a lungul anilor. Importanță istorică a neliniștitorului de profesie este indiscutabila, dar acum, cînd bătăliile în care a luptat șunt de mult încheiate, se
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
a putea însă s-o înlocuiască vreodată. De aceea, conflictele cele mai periculoase apar între stat și națiune și între stat și patrie. E celebru cazul regelui Ferdinand care, după doi ani de tribulații, a declarat război propriei patrii, sacrificîndu-și germanitatea și creînd astfel România Mare. Regele a învins omorîndu-l pe neamțul din el. Dar cazul său e rarisim. De obicei, în cazul minoritarilor a căror etnie își are centrul politic în afara granițelor țării, fidelitatea față de stat e parțială și de
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
din nou pe lângă mormântul poetului și, înseninat de nalbele care-l împodobesc, va coborî dealul cu o ușoară melancolie în suflet, dar împăcat. Rilke este pentru Celan poetul preferat din tinerețe. Ei au în comun faptul că provin de la periferia germanității - unul din Praga (asemeni lui Kafka, un alt mare model literar al lui Celan), celălalt din Cernăuți, două imense centre de cultură aflate astăzi la hotarele unor vaste spații slave. Dincolo de amintirea reînviată a unei mari fraternități poetice, stimulat de
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
artificial, pentru a putea cuprinde toate ingredientele în stare să declanșeze în mine, cu o violență aproape inexplicabilă, răul și spaima.” Și, à propos de dosare, dosarul poetei Ana Blandiana n-a apărut la CNSAS, nu se găsește! Parte a germanității Tot în acest număr al revistei 22 e publicat, în traducerea Luminiței Brăileanu, un articol intitulat Elveția și Siebenbürgen, două țări gemene la hotarele de Est și de Vest ale Germaniei. Articolul scris de Gérard Delaloyle, ziarist și istoric din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
articol intitulat Elveția și Siebenbürgen, două țări gemene la hotarele de Est și de Vest ale Germaniei. Articolul scris de Gérard Delaloyle, ziarist și istoric din Elveția romandă, face o paralelă, emoționantă și măgulitoare pentru noi, între Elveția și Transilvania: „Germanitate occidentală și germanitate orientală. Care începe la Geneva și se oprește la Brașov. Când am ajuns la Sibiu, oraș odinioară germanofon care acum vorbește românește, am fost frapat de o arhitectură tipic germană oarecum greoaie care mi-a amintit de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
și Siebenbürgen, două țări gemene la hotarele de Est și de Vest ale Germaniei. Articolul scris de Gérard Delaloyle, ziarist și istoric din Elveția romandă, face o paralelă, emoționantă și măgulitoare pentru noi, între Elveția și Transilvania: „Germanitate occidentală și germanitate orientală. Care începe la Geneva și se oprește la Brașov. Când am ajuns la Sibiu, oraș odinioară germanofon care acum vorbește românește, am fost frapat de o arhitectură tipic germană oarecum greoaie care mi-a amintit de Lausanne, oraș francofon
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
simțea vlăguirea. Sublimul depășind „lăuntric” valoarea estetică strictă, frumosul și arta, înspre valoarea etică, situarea conceptului în zona „interdisciplinarității” convenea gânditorului dual, solicitat îndeobște de perechi de interese mereu coexistente (literatură-muzică, artă-filosofie, estetic-etic), dar și de un exces de patos. Germanității îi sunt dedicate două cărți: Thomas Mann (1965) și Hegel și arta (1980), amândouă construite din perspectiva unui autor „luminist prin formație, raționalist prin atașament”, dispus să rețină de la cel dintâi limpezimea tenebrelor traversate, iar de la celălalt, constructivismul „grandios, logic
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
o lungă perioadă, abordările etnopsihologice au părăsit scena, pentru a redeveni actuale la noi după anii ’90. Ele au continuat Însă În tot acest răstimp să gesteze. A devenit preocupant felul În care românitatea poate fi percepută, așa cum britanitatea, americanitatea, germanitatea, evreitatea, ungaritatea, fie-mi iertați acești termeni care sună atât de prețios, au fost percepute după anii ’50. Nicolae Turcan: Și atunci unde ați situa cărțile lui Constantin Noica? Marius Jucan: În curentul major al disputelor din societatea românească dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu atragerea membrilor, ceea ce nu i-a împiedicat pe integriști să protesteze. Acest partid catolic, puțin ultramontan, era un partid german. Integrînd mai mult sau mai puțin ușor diferitele partide catolice ale vechilor state germane, el dorea să-și afirme germanitatea cu atît mai mult cu cît reprezenta o confesiune minoritară, pe care Kulturkampf o caracterizase ca fiind străină Națiunii. "Noi sîntem germani din cap pînă-n picioare", spunea Ludwig Windthorst, interesat să integreze partidul în viața politică germană. Această preocupare l-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
român li s-a aruncat în față celor de peste Prut: "Basarabia? Cine vorbește despre ea este un vândut...""183 Un "vândut" era considerat, în 1883, cine vorbea despre Ardeal. Acela era Eminescu! Spre deosebire de Stere, care-și punea atâtea nădejdi în germanitate, Eminescu, cel care cunoscuse bine lumea germană, nu aștepta nici o "mântuire" de la Puterile Centrale, pangermanismul prezentându-i-se nu mai puțin primejdios pentru destinul românilor și pentru ordinea democratică a Europei decât panslavismul. În pofida săgeților aruncate asupra superficialității pariziene, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i convingă pe nemți că nu pot fi atât de orbi, încât să admită proiectul rusesc de nimicire a României, fiindcă asta se va întoarce împotriva germanității înseși, deschizând calea panslavismului spre Occident 195. După înființarea fantomaticei RASSM în Transnistria și după "revoluția" de la Tatar Bunar din 1924, Stere va deveni martorul preluării moștenirii țariste de către bolșevici. El a atras atenția, în diverse ocazii, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Infernul discutabil", Editura Tineretului, 1966; "Vină", Editura Tineretului, 1967; "Vămile pustiei", 1969; "Imnele bucuriei", Editura Cartea Românească, 1973; "Imne", Eminescu, 1975. Prin evoluția sa, poetul pare a asigura în literatura contemporană linia liricii filozofice, educată în spiritul de profunzime al germanității în care au crescut Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Alexandru Philippide"1. Ion Pop îl vede ca un poet al "spiritualității rurale ardelene". "Ioan Alexandru are ceva ce se cheamă simț al elementelor. Totul este supus meditației: materia în stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
București, 1998, p. 260 234 Idem, pp. 235-236 235 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 103-198 236 Editorial semnat de către Ștefan Augustin Doinaș la numărul din revista Secolul XX, nr. 1-3/1997 Austria și complexul germanității, p. 10. 237 G. Steiner, Maeștri și discipoli, Editura Compania, București, 2005, p. 19 238 Ibidem 239 Cf. astfel de "perechi" clasice în ambele sensuri, de excepție: Socrate și Platon, Husserl și Heidegger, Heidegger și Hannah Arendt etc. 240 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația occidentală, din politizarea vieții, din agitația literaților neoumaniști, pentru a se proclama cetățean al unei republici superioare: cea a spiritului, a religiei, a artei, a filozofiei. Și cu nedisimulat orgoliu național declară: "Germanitatea" este cultură, suflet, libertate, artă, iar nu civilizație, societate, drept de vot, literatură 129. Această punere în opoziție, evident nietzscheană, care subliniază componenta htonică, irațională și demonică a vieții, îl apropie pe Thomas Mann de literatura conservatoare, de Hoffmannstahl, Spengler
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Jürgen Habermas. Dar s-a constatat că valorile democrației nu elimină naționalul, ci îl întăresc. Gânditori de felul lui Habermas s-au iluzionat că reprimând specificul național, în spațiul Schengen va apărea un specific european, care să nu fie nici germanitate, nici francitate, nici polonitate etc., ci un homo europeus transnațional. De fapt, un homo europeus există de câteva mii de ani, iată ce ignoră un Jürgen Habermas, iar acest homo europeus are ca trăsături distinctive, între altele, de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
homo europeus transnațional. De fapt, un homo europeus există de câteva mii de ani, iată ce ignoră un Jürgen Habermas, iar acest homo europeus are ca trăsături distinctive, între altele, de a fi creștin și de a se individualiza prin germanitate, românitate, grecitate, polonitate etc. De aceea, Habermas ar fi trebuit să știe că tentativele de a crea noi identități au eșuat catastrofal, cum s-a întâmplat cu proiectul homo sovieticus, un hibrid deasupra tuturor națiunilor din fostul imperiu comunist. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căci singurul dialog viabil e cel spiritual. Deocamdată, sesizează și Alain Dieckhoff, nu există un spațiu public european de factură identitară, iar proiectul Uniunii Europene nu vine dintr-o "conștiință europeană" (așa cum există o conștiință a românității sau una a germanității), "nici dintr-o identificare postnațională, ci se explică printr-un mănunchi de interese strict naționale"160. Chiar apărătorul cel mai fervent al postnaționalismului, Jean Marc Ferry, recunoaște că Europa Unită este doar un proiect care nu garantează prin nimic că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]