41 matches
-
în rândul bucureștenilor. La Capșa, tineretul a cumpărat un stoc întreg din acest ziar și l-a ars în public. În acest context s-a constituit Garda Demnității Naționale, ai cărei membri numiți ghedeniști împiedicau vinderea pe stradă a gazetelor germanofile. O filială a Gărzii Demnității Naționale a funcționat și la Ploiești, având un corp de voluntari. Teancuri de foi din toate ziarele și publicațiunile nemțofile au fost arse în Piața Unirii, lângă Statuia Libertății în aplauzele publicului. Ba mai mult
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
tocmai pentru că miza supremă era Transilvania. Era clar pentru toată lumea că România nu putea evita intrarea în război, dar decizia cea mai înțeleaptă a fost să aștepte momentul oportun. Așadar, România își declarase neutralitatea militară în 1914, împotriva voinței taberei germanofile în frunte cu bătrânul Carol I. Regele nu reușise să-și impună voința. Îi mărturisire unui confident că „După patruzeci și opt de ani de domnie...mă văd aproape singur”. Avea să moară în acea toamnă de „inimă rea”, la
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă by https://republica.ro/acum-100-de-ani-intram-in-primul-razboi-mondial-un-razboi-pe-care-l-am-pierdut-zdrobitor-dar-care-ramane [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
profund marcată de Primul Război Mondial și de atitudinea amenințătoare a guvernelor Antantei față de părinții ei. Regina Sofia era sora kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei iar regele Greciei a fost acuzat de aliații săi că politica lui era germanofilă. La 14 iulie 1916 un incediu a izbucnit la Palatul regal Tatoi în timp ce Ecaterina și familia sa se aflau acolo. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 1916, după o încăierare între rezerviștii greci și trupele franco-britanice, flota aliată a
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei () [Corola-website/Science/321213_a_322542]
-
statal. Reducerea comerțului a adus statele mici pe marginea falimentului. La Congresul de la Viena în 1814 și 1815, diplomații - în special reprezentanții Marilor Puteri - au reîmpărțit harta Europei și, prin urmare, harta lumii, în sfere de influență. Europa Centrală (Europa germanofilă) a rămas în mare parte sub influență Habsburgică, echilibrând balanța între Rusia Țaristă (la est) și Imperiul Francez (la vest); era de așteptat ca Prusia să aibă un rol în exercitarea influenței, dar ambiguitățile diplomatice dintre Prusia și Austria rămăseseră
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]
-
au oferit asistență pentru pregătirea și reînzestrarea armatei. În ciuda acestei susțineri, resursele economice ale Imperiului Otoman au fost epuizate de costurile Războaielor Balcanice din 1912 și 1913, iar Franța, Regatul Unit și Imperiul German au oferit ajutor financiar. O facțiune germanofilă influențată de Enver Pașa, fostul atașat militar otoman la Berlin, se opunea majorității anglofile din cabinetul otoman și încerca să asigure relații strânse cu Germania. În decembrie 1913, germanii au trimis o misiune militară la Constantinopol, condusă de generalul Otto
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
fără ordine din partea guvernului otoman, la 27 septembrie, comandantul german al fortificațiilor din Dardanele a ordonat închiderea strâmtorii, contribuind la impresia că otomanii sunt „în tabăra germană”. Prezența navală germană și succesul armatelor germane pe toate fronturile au dat facțiunii germanofile din guvernul otoman suficientă influență pentru a declara război Rusiei. La 27 octombrie, "Goeben" și "Breslau", rebotezate "Yavûz Sultân Selîm" și respectiv "Midilli", au ieșit în Marea Neagră, au bombardat portul rus Odesa și au scufundat câteva vase rusești. Otomanii au
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
și exclamă: "Ce nenorocit neam, cei mai mulți dintre D-voastră vă aflați sub stăpâniri străine". Auzind aceste cuvinte mă ridic și-i spun: "Domnule ministru, după eliberarea Basarabiei va veni în curând rândul Ardealului și al Bucovinei". Și cu toate că făcea politică germanofilă a rostit frumos, aceste cuvinte: "Să dea Domnul." Așa încât atât Mehedinți, ca și Marghiloman, au dat destule dovezi că au fost patrioți. La începutul verii, Chișinăul a fost vizitat de Niculae Titulescu. Am avut fericirea să-l cunosc, prin Tofan
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de la 30 august 1936 au publicat o serie de informații provenite de la corespondenții de la București potrivit cărora “eliminarea lui Titulescu din guvern n-a constituit o surpriză pentru cei care știau că sforțările depuse de D-sa pentru dizolvarea organizațiilor germanofile” s-au lovit de împotrivirea primului - ministru Tătărăscu 182. A doua zi, “New York Times“ era de părere că demiterea lui Titulescu reprezenta “sfârșitul influenței franceze în România“, “o nouă orientare spre Germania“, “un nou pas spre dezintegrarea Micii Înțelegeri “, “izolarea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
rasă, școliți cu precădere în Occident (mulți dintre ei în Germania) și care, biografic sau politic, aveau motive să-i privească cu simpatie pe nemți. Remarca istoricului este că, dacă opinia publică antebelică era francofilă prin tradiție, elita intelectuală era germanofilă, și ar fi o eroare să vedem în preferința ei pentru valorile germane o dovadă de colaboraționism cu ocupanții nemți. Judecați după convingerile personale, Slavici sau Stere, ca să luăm două exemple grăitoare, sînt perfect coerenți în atitudinea lor: primul e
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
relația dintre literatură și lingvistică, această disciplină a predominat în Franța până în anul 1960. De fapt, se pot distinge aici două curente diferite; primul, cel mai "gramatical", s-a dezvoltat mai ales în Franța, iar al doilea îndeosebi în țările germanofile. 1) Primul curent studiază "procedeele" prin care un autor reușește să aibă un anumit "efect" asupra cititorului. Se reperează astfel în text un anumit număr de fenomene de limbă care sunt analizate în încercarea de a înțelege cu ce scop
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei imbecili și beți", prima parte metaforizată sugerează, discret, atitudinea germanofilă, iar ultima exprimă, tranșant, sentimentele rusofobe ale polemistului, în concordanță cu restul articolului. Polemistul atacă uzând cu predilecție de armele satiristului ori de câte ori obiectul acțiunii polemice nu este clar delimitat sau definit, ori de câte ori revolta este exprimată prin observații, reflecții cu caracter
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încrederii în puterea creatoare a Poetului, dar și sub cel al recunoașterii hiatusului dintre lume și creator. S-a spus de multe ori că trimiterea la Baudelaire s-a realizat doar din spirit de frondă, ca o opoziție față de orientarea germanofilă a momentului fără vreo legătură reală cu spiritul operei poetului francez. Să poată fi interpretată în sensul acesta păstrarea versurilor lui Baudelaire în varianta originală, netradusă? E greu de spus. În realitate, se revine obsesiv în revistă asupra imaginii lui
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea pe la 1848 că, În Iași, evreii „fac totul rău, dar fac totul” („ils font tout mal, mais ils font tout”) <endnote id="(193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
AI. Beldiman Îi sugera lui Khuen Hedervary că ar fi cazul ca Tisza să facă „un gest frumos” și să acorde amnistie În procesele de presa ale românilor și să rezolve și alte „deziderate” ale românilor din Transilvania. În cadrul grupării germanofile existau destul de multe probleme datorate modului diferit În care era percepută situația generală și a motivațiilor fiecărui membru În parte. Dacă Petre P. Carp și, alături de el, Titu Maiorescu, aveau un cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În război de partea Puterilor Centrale, În special Carp și Regelui Carol. La sfârșitul anului 1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să critice guvernul, dar nu Îndrăznea să-și asume guvernarea. Aripa lui Marghiloman care a reușit la un moment dat să câștige Încrederea regelui și sprijinul diplomației Puterilor Centrale, căuta o cale de a-l Înlătura pe I.I.C. Brătianu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
asupra apropierii de Germania, arătând că aceasta a sprijinit România În problema Dunării, În problema dezvoltării economice. Duca aprecia că „toate frazele lui erau tăioase ca o lovitură de spadă, nu a omis nici unul dintre argumente pentru a susține teza germanofilă. Nici un cuvânt de prisos, nici o slăbiciune În legătura argumentelor, decurgeau toate unele din altele ca Într-un aparat de precizie. O minune de construcție logică, un model de raționament omenesc, totul era spus cu mândria siguranței și emoția patimii. Nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
deși o parte din membrii guvernului de giranți fuseseră aleși dintre partizanii politicii sale sau dintre amicii lui personali, refuzând să ia conducerea unui guvern, câtă vreme În Moldova exista un guvern legitim al țării. În perioada ocupației, membrii grupării germanofile au acționat În conformitate cu propriile lor interese. În timp ce Marghiloman era În legătură cu administrația germană și mai ales cu autoritățile austriece, Petre P. Carp, a refuzat constant să vadă pe reprezentanții puterilor ocupante, deși el inspira germanilor Încredere și respect, fiind simpatizat de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fel de apropiere, lucru pe care acesta nu-l putea Înțelege criticându-l față de toți cunoscuții, mărturisindu-i lui Marghiloman că „cu Carp nu e nimic de făcut; el vrea să dicteze chiar și nemților”. La celalalt capăt al grupării germanofile, AI. Beldiman, fost ministru al țării, a acționat În direcția sprijinirii și Încurajării administrației germane, prin organizarea unor conferințe la București și În alte câteva orașe, din teritoriul ocupat, prin intermediul cărora Încerca să demonstreze greșelile politicii naționale și să pledeze
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pornită mai mult din patimă. E adevărat că unii pot fi catalogați astfel, mai ales cei care se bucurau de victoriile germanilor, dar marea majoritate a continuat să rămână credincioasă cauzei românesti, chiar dacă propriile convingeri Îi plasa În tabăra germanofilă. Deși nu erau animați de aceleași convingeri, În august 1917 a avut loc totuși o Întrevedere politică Între Carp și Marghiloman, În cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că trebuia Încheiată o pace separată, cu un nou rege, impus de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ca un act de trădare. „De-acum - scria el la moartea lui Alexandru Marghiloman - istoria va rămâne să-l judece și va rămâne să hotărască dacă șeful partidului conser vator-pro gresist a rămas în teritoriul ocupat povățuit de sentimentele lui germanofile și în dezacord cu sentimentele și interesele țării sau dacă a rămas ca la un post de sacrificiu, în urma înțelegerii avute cu regele României și cu șeful guver nului. Noi asupra acestui punct, trecut de-acum în istorie, păstrăm tăcere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ia poziție într-un mod prea intransigent, iar atitudinea Franței și a Angliei îl împingea pe această cale. Mai târziu, i-am spus într-o bună zi: "Opinia generală rusă trebuie să fie foarte anti-germană". "Mai sunt, de asemenea, mediile germanofile foarte puternice și foarte influente, mi-a răspuns el; însă ostilitatea față de Austria este generală". Este inutil de adăugat că "austrofilia noastră împinsă la extrem" nu era tocmai făcută pentru a liniști Antanta și a deturna Rusia către interesele ei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
făcut uz de influența sa asupra lui Sir Edward Grey, cu care se afla în relații foarte strânse. De la începutul războiului, a fost reziliat din toate funcțiile sale, fără îndoială din cauza criticilor la care a fost supus din cauza tendințelor sale germanofile. Atitudinea Oficiului Imperial al Afacerilor Străine 73 Exasperarea pe care au suscitat-o unor anumite persoane succesele mele de la Londra, precum și poziția pe care am reușit să mi-o fac la capătul unui scurt sejur era extremă. Mi se trimiteau
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
avut ocazia să constat în mod direct dacă nu confuzia, cel puțin semipasivitatea Cancelariei austriece față de proiectul italian. Domnul Petre Carp, care deținea pe atunci portofoliul Afacerilor Externe ale României, foarte bine văzut la Berlin și Viena pentru sentimentele sale germanofile, aflat în trecere către o stațiune termală și fiind în vacanță de vară, urma să-i facă lui Aehrenthal o simplă vizită de curtoazie. Dînd curs cererii sale, îl așteptam la Grand Hotel, avînd asupra mea dicționarul cifrat. Imediat întors
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
erea cestiunea fortificațiilor. Rusia nu văzuse cu ochi buni ridicarea fortificațiilor de la Nomoloasa și a celor de la București, care-i închideau drumul către Bulgaria. Chiar și făcuse mijlociri oficioase. Spera, prin urmare, că un cabinet conservator va pune capăt politicii germanofile a lui Brătianu și va inaugura o politică favorabilă Rusiei. Regele Carol, care cunoștea situația, Regele care știa că unii dintre bătrânii conservatori fac politică rusofilă, nu voia să schimbe guvernul. Dacă Regele a rezistat atât de mult presiunilor opoziției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]