114 matches
-
acelorași evenimente: începutul războiului, retragerea, ocupația germană a Bucureștiului, văzute "la firul ierbii", în ignorarea totală a Istoriei oficiale. Istoriile doamnelor de la Crucea Roșie, a răniților de condiție modestă ajunși în îngrijirea lor, a permiselor de muncă și manifestelor, a "germanofililor" și "bunii români" care părăsesc sala de concert la intrarea lui Mackensen în loja regală, în răspăr cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
sunteți..." (Opere 3, p. 29). Apare pentru prima dată un cuvânt greu - spionaj - pus într-un context aparent neutru, ca simplă probabilitate, dar care va atârna decisiv, mai târziu, deasupra capului, grăbind deznodământul nefericit. Remus Lunceanu asistă deocamdată la victoria germanofililor, în frunte cu Marghiloman și Carp. Frică, suspiciune, vinovăție Subiectul epic e destul de palpitant, punctat de interiorizările și problematizările lui Remus Lunceanu, ca protagonist al întâmplărilor. Se instalează ocupația, "începe robia" (p. 38), se desfășoară spectacolul dezgustător al oportuniștilor filogermani
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
mai puternică decât amenințarea maghiară: trăise la Pesta, profesorii care ar fi trebuit să slujească limba maghiară trădau maghiară în folosul germanei. Pesta era sub ocupație. Așa că "românii sub ocupație" nu erau altfel decât maghiarii siliți să-și asculte pedagogii germanofili. Către finalul "studiilor" Slavici ajunge la concluzii surprinzătoare pentru Junimea, dar și pentru timpurile ce vor veni: "Pentru germani însă este firească pătrunderea în Orient și nimicirea maghiarilor și românilor... Un rezultat este sigur: pentru români râul vine din Apus
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mondial, Ion Pillat este repartizat ofițer de legătură pe langă armata franceză. Se căsătorise la 6 septembrie 1915 cu Maria Procopie Dumitrescu (1892-1975). Pacea provizorie încheiată cu Germania imperiala îi prilejuiește amare constatări, pe seama colaboraționiștilor, români get-beget, "vechi sau noi germanofili - nu știu - dar foarte vechi licehele cu siguranță." Și: "Mă mângâi, spunându-mi că aceasta nu e România adevărată, e o pătură suprapusa care din timpul Fanarioților nu și-a schimbat năravul, desi pielea și-a schimbat-o foarte des
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
în ordine practică, e lovit de un infarct în timp ce află, telefonic, vestea că amantul cel mai drag tocmai îl părăsise. Celălalt, în ordine ficțională, e lovit de infarct în atac similar în plin exercițiu de vampirism senzual. Măcar fracționar, magnatul germanofil îl locuiește pe craiul cu operă sortită, de la bun început, focului. Și totuși, n-ar însemna aceasta să-l divizăm prea mult pe și-așa ciclotimicul Pașadia, atâta vreme cât, printr-o atentă adnotare a scrisorilor lui Mateiu, Barbu Cioculescu vede în
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
scrierea acestei cărți. Și celelalte titluri nominalizate s-au bucurat de cîte o pledoarie din partea membrilor juriului. Pledoaria lui Gabriel Chifu pentru romanul Provizorat, de Gabriela Adameșteanu, o puteți citi în pagina 3 a numărului curent. Sorin Lavric a nominalizat Germanofilii de Lucian Boia, spunînd despre cărțile acestuia că sînt capabile să medieze participarea cititorului la epoca sau evenimentele descrise și amintind că, în ciuda aprecierii unanime de care se bucură cărțile sale, ilustrul istoric n-a primit încă niciun premiu. Ioana
Premiul Cartea Anului - ediția a noua () [Corola-journal/Journalistic/5908_a_7233]
-
spună completului de judecată și lumii întregi ce crede el cu adevărat. O va face în paginile de memorialistică, unde se mai simte încă încrâncenarea și orgoliul rănit al unui mare caracter: „Mă știi că eu n-am fost niciodată germanofil, nici maghiarofil, ba nici chiar românofil; este iubirea de oameni și de pace ceea ce a hotărât faptele mele. Pornind din convingerea că bine din punctul de vedere social nu poate fi decât ceea ce rezultă din fireasca desfășurare a lucrurilor, eu
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
29) iulie 1910. 12. Octavian Goga, Ce e „Tribuna” zilelor noastre. Răspuns la broșura Mangra, Tisza și „Tribuna”, Tribuna, Institut tipografic, Nichin și cons., Arad, 1911, p. 22. 13. „Minerva”, I, nr. 137, 4 (17) mai 1909. 14. Lucian Boia, „Germanofilii”, Ed. Humanitas, București, 2009, p. 309. 15. Ioan Bulei, Viața în vremea lui Carol I, Ed. Tritonic, București, 2005, pp. 138- 139. 16. A se vedea și interesanta trecere în revistă făcută de Ileana Florea, în Ioan Slavici - un spirit
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Sorin Lavric După ce a publicat Tragedia Germaniei 1914 - 1945 și Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, două cărți de pe urma cărora Lucian Boia a căpătat o aură ingrată de spirit reacționar, istoricul nu-și dezminte pofta de a contraria și scoate o nouă mostră de interpretare leproasă. „Leproasă“ e acea gîndire
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
de la un punct de vedere la altul. Fără schimbarea unghiului de vedere, viziunea panoramică nu e cu putință, iar adevărul unei epoci stă în panorama ei, iar nu în una sau alta din tendințele ei dominante. Scriind despre intelectualii români germanofili din timpul Primului Rărboi Mondial - de la Slavici și Arghezi la Galaction și Victor Babeș, de la Macedonski și Stere pînă la Pârvan și Grigore Antipa - Lucian Boia întocmește portretul epocii și indică condițiile din care a izbucnit conflagrația. Termenul de „germanofil
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
germanofili din timpul Primului Rărboi Mondial - de la Slavici și Arghezi la Galaction și Victor Babeș, de la Macedonski și Stere pînă la Pârvan și Grigore Antipa - Lucian Boia întocmește portretul epocii și indică condițiile din care a izbucnit conflagrația. Termenul de „germanofil" nu are sens peiorativ și nici laudativ, intenția autorului nefiind aceea de a-i judeca pe protagoniști, ci de a le înțelege opțiunile după motivațiile fiecăruia. În fond, e vorba de niște intelectuali de rasă, școliți cu precădere în Occident
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
Carp pentru încrîncenarea cu care se opunea intrării României în război contra nemților. E drept, unii intelectuali au colaborat cu ocupanții, dar „colaboraționiștii sînt patrioți care consideră că inamicul are dreptate" (p. 346), potrivit inspiratei definiții a lui Lucian Boia. Germanofilii e o carte în care autorul știe să intre în pielea personajelor, intuindu-le idealurile, depistîndu-le temerile și avînd grijă de a le așeza viața în contextul epocii. Într-un cuvînt știe să surprindă evantaiul de posibilități ale vremii. Dincolo de
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
care-i vizează în bună măsură chiar pe poeții generației optzeci. Știm, Occidentul îi fascina. Dar nu oricare Occident, ci, în exclusivitate, cel transatlantic. Generația Beat era marota predilectă a lunediștilor. Nec plus ultra. Spațiul francofon le suna revolut. Cel germanofil, de asemenea (de aici porneau, în definitiv, variantele de expresionism retardatar). Ajungem, astfel, la nodul problemei. La scurtă vreme după apariția volumului Vânt potrivit până la tare, revista „Neue Literatur” lansează, în două numere succesive (5 mai 1983 și 6 iunie
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
doar un îndemn înțelept la precauție. Numai miracolul politic și înfrângerea Triplei Alianțe au făcut ca previziunile lui să nu se îndeplinească în totalitate. Iar în privința colaboraționismului cu ocupantul german, în perioada 1917-1918, ediția de față îi face scriitorului dreptate. „Germanofilul” a publicat în Gazeta Bucureștilor fix 2 (două) articole, nici unul nedemn sau diferit de linia sa politică de-o viață. Slavici, evident, nu are forța de creație de idei a lui Eminescu. Dar are rigoare argumentativă, cunoștințe și o consecvență
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
numai ca să încăpem și noi în granițele României". Seara, Președintele Consiliului de Miniștri al României, Alexandru Marghiloman a dat un banchet la care au participat vreo 200 de persoane. Am fost invitați și noi refugiații, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
în continuare că Gherea își punea problema curentelor literare ce vor exista în viitoarea societate. Nu se poate trece ușor peste unele afirmații (Ion Păun-Pincio e mai mult un simbolist în linia lui D. Anghel decât un prebacovian; Titu Maiorescu germanofil nu este altceva decât o superstiție etc.); deconcertantă pentru momentul actual al reevaluărilor critice este totala repudiere a Junimii și a Convorbirilor literare, ca și înverșună- rile polemice obsesive la adresa lui Titu Maiorescu. Mircea Iorgulescu Note: Un exemplar din această raritate
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Este titlul unei culegeri de articole publicate clandestin în timpul Ocupației, și reluate postum în volum, ale lui Jacques Decour (1910-1942), autor a două romane, cofondator al revistei „Lettres françaises”, germanist de formație și germanofil din convingere, comunist înainte de război și aderent la Rezistență din prima clipă, pe care nemții l-au împușcat în mai 1942, când avea 32 de ani. Din celula în care și-a petrecut ultimele clipe, le-a adresat părinților săi
Fauna colaboraționiștilor () [Corola-journal/Journalistic/4086_a_5411]
-
mai complexe și nuanțate despre legăturile scriitorului cu centrala de spionaj germană care își avea sediul la Societatea Steaua Română din Câmpina, date care vin să completeze imaginea lui Slavici prezentată în mod subiectiv de Lucian Boia în lucrarea sa Germanofilii, publicată în anul 2009 la Editura Humanitas. Se știe că în anul 1875 scriitorul s-a căsătorit cu Cătălina Magyarosy, în vârstă de 33 de ani, cu cinci ani mai în vârstă decât acesta. Pentru a se căsători cu I.
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
cu 50 de lei. La „Gazeta Bucureștilor”, timp de aproape un an de zile, I. Slavici a scris zeci de articole în care milita pentru încetarea războiului, care era foarte costisitor pentru România. Ca un făcut, acuzat că ar fi germanofil, autoritățile de ocupație germană nu i-au achitat salariul de profesor la Școala evanghelică și la redeschiderea Școlii evanhelice , nici n-a mai fost solicitat să ocupe catedra de română pe care o deținea de 10 ani. După eliberarea Bucureștilor
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
care nu se aștepta , ca N. Iorga, O. Goga, etc. BIBLIOGRAFIE 1) Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, Editura Academiei, București, 1968 2) Lucian Vasile-Szabo, Complexul Slavici, Editura Universității de Vest, Timișoara 2012 3) Lucian Boia, Germanofilii, Editura Humanitas, București, 2009 4) Ion Rusu Abrudeanu, România și Războiul Mondial, Editura Librăriei Socec et. Co, bucurești, 1921 5) Pompiliu Macrea, Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1968 6) Tiberiu Avramescu, Adeverul mișcarea democratică și socialistă (1850-1920) Editura politică
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
de istoria Franței. Printre cele mai importante lucrări ale lui Lucian Boia apărute în limba română sunt: „Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune", „Două secole de mitologie națională", „Sfârșitul lumii, o istorie fără sfârșit", „Occidentul. O interpretare istorică", „”Germanofilii”. elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial", „De ce e România altfel?", „Balcic. Micul paradis al României Mari".
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
de campanie realizat de Marele Stat Major nu anticipase reacția promptă și masivă a adversarului. Este cel mai dramatic an al Marelui Război pentru România. Astăzi, pentru așa ceva, probabil că unii ar plăti cu ani grei de închisoare (atunci, jurnaliștii germanofili, văzuți drept colaboraționiști, iar nu antantiștii, au fost anchetați!). România se făcuse repede foarte mică. După usturătoarele înfrângeri suferite în toamna lui 1916, România era redusă la o treime din teritoriul ei. În mai puțin de două luni, armata română
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
am pierdut, dar l-au câștigat parte din aliații noștri occidentali (plus SUA). Nemții sunt marii învinși. Era cea mai puternică economie a Europei și a doua a lumii înainte de război, așa că astăzi nu prea îți vine să negi argumentele germanofililor români. Cu toate acestea, susținătorii Antantei (în parte, liberali) au mizat și au câștigat în detrimentul ”germanofililor” (în parte, conservatori, deși lucrurile nu sunt în realitate atât de simple). În schimb, „germanofilii” aveau să-și ia revanșa 24 de ani mai
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]