115 matches
-
un discurs din 1919 pe care l-a ținut în fața membrilor Academiei, unde a fost criticat de academicienii germanofili, opunându-se primirii calității de membru a poporanistului Constantin Stere. Nu a obținut sprijin în demersul de a scăpa de profesori germanofili de la Universitate, demers care a reaprins conflictul dintre el și Alexandru Tzigara-Samurcaș, care a făcut parte din administrația numită de germani după ocuparea Bucureștiului. Cei doi cărturari au continuat disputa la tribunal și, până la moartea lui Iorga, a prezentat exclusivități
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
făcut parte din administrația numită de germani după ocuparea Bucureștiului. Cei doi cărturari au continuat disputa la tribunal și, până la moartea lui Iorga, a prezentat exclusivități din istoria politică recentă. Deși nu era în cele mai bune relații cu poetul germanofil încarcerat Tudor Arghezi, Iorga a venit în ajutorul său pe lângă Ferdinand. După alegerile din 1919, Iorga a devenit membru al Senatului, reprezentând democrat-naționaliștii. Deși nu susținea votul universal și adoptarea simbolurilor electorale care promovau analfabetismul politic, PND-ul a folosit
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
conflictului. În timp însă, poziția premierului grec Metaxas a devenit progresiv mai apropiată de cea a Regatului Unit, atitudinea aceasta fiind încurajată de regele George al II-lea, un anglofil convins. În mod ironic, Metaxas era la rândul lui un germanofil, care pusese bazele de-a lungul timpului unor legături economice foarte puternice cu Reichul lui Hitler. La scurtă vreme după capitularea Franței, Mussolini și-a îndreptat atenția asupra Greciei. În data de 3 iulie 1940, ginerele lui Mussolini și totodată
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
în continuare că Gherea își punea problema curentelor literare ce vor exista în viitoarea societate. Nu se poate trece ușor peste unele afirmații (Ion Păun-Pincio e mai mult un simbolist în linia lui D. Anghel decât un prebacovian; Titu Maiorescu germanofil nu este altceva decât o superstiție etc.); deconcertantă pentru momentul actual al reevaluărilor critice este totala repudiere a Junimii și a Convorbirilor literare, ca și înverșună- rile polemice obsesive la adresa lui Titu Maiorescu. Mircea Iorgulescu Note: Un exemplar din această raritate
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
mondial, Ion Pillat este repartizat ofițer de legătură pe langă armata franceză. Se căsătorise la 6 septembrie 1915 cu Maria Procopie Dumitrescu (1892-1975). Pacea provizorie încheiată cu Germania imperiala îi prilejuiește amare constatări, pe seama colaboraționiștilor, români get-beget, "vechi sau noi germanofili - nu știu - dar foarte vechi licehele cu siguranță." Și: "Mă mângâi, spunându-mi că aceasta nu e România adevărată, e o pătură suprapusa care din timpul Fanarioților nu și-a schimbat năravul, desi pielea și-a schimbat-o foarte des
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Alexandru Dabija, Alexander Hausvater, Yuri Kordonsky, Radu Alexandru Nica, Silviu Purcărete, Niky Wolcz, scenografii Dragoș Buhagiar, Velica Panduru și Helmut Stürmer, actorii Miklós Bács și Sorin Leoveanu, coregrafii Florin Fieroiu și Răzvan Mazilu. Grupurile-țintă din prezent sunt alcătuite din publicul germanofil din cadrul populației majoritare, membrii comunității germane și străinii din spațiul de expresie germană. De asemenea, persoanele care nu cunosc limba germană pot urmări spectacolele cu traducere simultană. Un loc important în strategia teatrului îl ocupă spectacolele pentru copii și tineret
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
de la un punct de vedere la altul. Fără schimbarea unghiului de vedere, viziunea panoramică nu e cu putință, iar adevărul unei epoci stă în panorama ei, iar nu în una sau alta din tendințele ei dominante. Scriind despre intelectualii români germanofili din timpul Primului Rărboi Mondial - de la Slavici și Arghezi la Galaction și Victor Babeș, de la Macedonski și Stere pînă la Pârvan și Grigore Antipa - Lucian Boia întocmește portretul epocii și indică condițiile din care a izbucnit conflagrația. Termenul de „germanofil
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
germanofili din timpul Primului Rărboi Mondial - de la Slavici și Arghezi la Galaction și Victor Babeș, de la Macedonski și Stere pînă la Pârvan și Grigore Antipa - Lucian Boia întocmește portretul epocii și indică condițiile din care a izbucnit conflagrația. Termenul de „germanofil" nu are sens peiorativ și nici laudativ, intenția autorului nefiind aceea de a-i judeca pe protagoniști, ci de a le înțelege opțiunile după motivațiile fiecăruia. În fond, e vorba de niște intelectuali de rasă, școliți cu precădere în Occident
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
Carp pentru încrîncenarea cu care se opunea intrării României în război contra nemților. E drept, unii intelectuali au colaborat cu ocupanții, dar „colaboraționiștii sînt patrioți care consideră că inamicul are dreptate" (p. 346), potrivit inspiratei definiții a lui Lucian Boia. Germanofilii e o carte în care autorul știe să intre în pielea personajelor, intuindu-le idealurile, depistîndu-le temerile și avînd grijă de a le așeza viața în contextul epocii. Într-un cuvînt știe să surprindă evantaiul de posibilități ale vremii. Dincolo de
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
orice crime”. De remarcat că cei doi ofițeri superiori care au conceput probabil planul pogromului de la Iași - coloneii Radu Dinulescu XE "Dinulescu, Radu (colonel)" , șeful Secției a II-a a Marelui Stat-Major, și Ionescu-Micandru XE "Ionescu-Micandru, Constantin (colonel)" - erau considerați „germanofili”, potrivit mărturiei colegilor lor de lucru, iar ei și-au exprimat În mod deschis simpatia față de Reich și Încrederea În victoria lui. În afară de planificare, Serviciul Special de Informații XE "SSI" a participat la pogrom și În mod activ. Eșalonul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și la necesitatea eliberării, mai întâi, a Basarabiei. Dincolo de aceste păreri, în fond, întreaga suflare românească urmărea realizarea idealului național, deosebirile vizând succesiunea etapelor. Constantin Kirițescu va explica, la scurt timp după terminarea războiului, existența celor două curente. Reprezentanții curentului germanofil argumentau astfel: „Noi n-avem nici un interes ca rușii să iasă învingători; ar fi triumful autocratismului, al obscurantismului, al celei mai periculoase reacțiuni. Rusia învingătoare va fi stăpână pe Bosfor și Dardanele, ceea ce ar însemna robia • Ion Mamina, Consilii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu pot fi susținute cu temei în cazul prințesei Bibescu, nu numai pentru că aceasta nu a avut nicio demnitate publică în timpul ocupației străine a Bucureștilor, ci și pentru că persoane din acea perioadă calificate de contemporani, istorici și memoria colectivă drept germanofili sau "colaboraționiști" de la oameni politici la ziariști sau de la oameni de afaceri la intelectuali de marcă poartă stigmatul unor atitudini, opțiuni și acțiuni greu comparabile cu cele ale Marthei Bibescu. Conchideam că prințesa Bibescu nu a fost "colaboraționistă". În context
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că nu era vorba decât de aparența superficială care nu înseamnă nimic și nu poate să șteargă statutul de ocupant 480. Într-o epocă în care Otto Abetz, "mare prieten al Franței", încearcă să grupeze pe scriitorii francezi și pe germanofilii de la Vichy, era indispensabil să fie subliniată incompatibilitatea radicală între cele două culturi, cultura franceză și barbaria nazistă. Dar refuzând să se preteze la o caricatură de propagandă, Vercors dă, fără nici o îndoială, o mare forță acestei povestiri sobre. El
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a devenit premier în locul demisionarului Gladstone, dar a demisionat la rîndul lui în 1895, predînd ștafeta celui de-al treilea Cabinet Salisbury, și s-a retras de la conducerea Partidului Liberal în 1896. Ca premier, a fost foarte șters și un germanofil declarat. În schimb, a fost mai popular ca proprietar al unor cai de curse cu care a cîștigat Derby-ul de la Epsom de trei ori. 20. Charles George Gordon (1833-1885) a luptat în Războiul din Crimeea (1854-1856) și în China (1859-1860
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Sintagma „unitate în diversitate” este încă o figură retorică. În realitate există o diversitate ipocrită Politicieni și politicieni... După 1989, lichelismul din România are și explicații istorice - scria Octavian Paler. Nu uitați că noi am fost pe rând „turciți”, franțuziți”, „germanofili” și „rusofili”. Acum, suntem „americanofili” și „eurofili”. În mitologia greacă există un zeu numit Proteu, care își schimba înfățișarea de câte ori i se punea o întrebare de care vroia să scape. În principiu, zeul acesta ar merita un bust pe undeva
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
frontului. Marea candelă de la Douaumont s-a aprins. E un far mare ce azvârle lumini intermitente peste câmpia morții. Noaptea intrăm În Metz, orașul marii dispute franco germane. Reînviu În mintea mea lecțiile de istorie ale profesorului C. Roman, mare germanofil În acel timp. Aci s-a depănat marea tragedie a războiului de la 1870. Încercuit la Metz, generalul Bazaine s-a predat cu trei mareșali, 6.000 ofițeri, 17.300 soldați, 13.000 cai, 1.675 tunuri, 208.000 puști. A
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din Antichitate până În zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul și clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul. O interpretare istorică (2007) Napoleon III cel neiubit (2008) „Germanofilii“. Elita intelectuală românească În anii Primului Război Mondial (2009, 2010) Franța, hegemonie sau declin? (2010) Tragedia Germaniei: 1914-1945 (2010) Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească Între 1930 și 1950 (2011) PREFAță LA A TREIA EDIȚIE ROMÂNEASCĂ Autorul moral al acestei cărți este Michael
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îi Împingea și spre Franța, țară de care atâția români se simțeau legați (s-au auzit chiar voci cerând intrarea imediată În război, și nu pentru Transilvania, ci pentru Franța!). De partea cealaltă se situau așa-numiții ( În sens peiorativ) „germanofili“ (care nu erau Însă mai germanofili decât erau oponenții lor francofili). Ei luau act de faptul că România se afla nu Între Germania și Franța, ci Între Germania și Rusia. Mai bine Înfrânți cu Germania, decât Învingători cu Rusia! O
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de care atâția români se simțeau legați (s-au auzit chiar voci cerând intrarea imediată În război, și nu pentru Transilvania, ci pentru Franța!). De partea cealaltă se situau așa-numiții ( În sens peiorativ) „germanofili“ (care nu erau Însă mai germanofili decât erau oponenții lor francofili). Ei luau act de faptul că România se afla nu Între Germania și Franța, ci Între Germania și Rusia. Mai bine Înfrânți cu Germania, decât Învingători cu Rusia! O Rusie Învingătoare și-ar fi instaurat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
iulie-august 1917, românii au câștigat două bătălii importante, la Mărăști (generalul Alexandru Averescu) și la Mărășești (generalul Eremia Grigorescu), În urma cărora Moldova a fost salvată. România rămânea Însă tăiată În două. La București funcționa administrația germană, sprijinită și de români „germanofili“, cărora evenimentele păreau să le dea dreptate (a fost un „colaboraționism“ avant la lettre, prefigurând un fenomen caracteristic celui de al Doilea Război Mondial). În ciuda rezistenței eroice din Moldova, războiul a evoluat În favoarea Puterilor Centrale și În defavoarea României. În Rusia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1881 și 1890, a fost ministru plenipotențiar la Londra Ion Ghica (1816-1897), unul dintre cei mai interesanți oameni politici și intelectuali români ai vremii, În plus un „anglofil“, specie foarte rară Într-o epocă bântuită de „francofili“ și, eventual, de „germanofili“. Sunt și englezi care călătoresc În România; câțiva ajung chiar să se stabilească aici. Printre ei, un anume Effingham Grant, care În vremea revoluției de la 1848 lucra la consulatul britanic din București; astăzi este complet uitat, dar Îi păstrează numele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind „urmașii lui Iuda”, prototipul suprem al complotistului, al trădătorului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înclină spre Tripla Alianță, șeful conservator arăta că „această politică nu datează nici de ieri, nici de azi; ea nu mai este chiar un subiect de controversă Între partidele românești. Adversarul meu politic, Dl. Sturdza, șeful liberalilor, este și el germanofil”. Declarația lui Carp a atras o serie de critici ale cercurilor politice românești, și cu toate acestea a rămas semnificativă sub raportul afirmării poziției României față de Tripla Alianță. Dincolo de termenii utilizați de Carp rămânea dorința alianței cu Germania, singura care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]