54 matches
-
farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
găsite la îndemână. Va fi doar o trecere în revistă a unor scrieri despre mineri și minerit. Prima carte care m-a impresionat având în conținutul ei o descriere a mediului minier, a fost romanul scriitorului francez Emile ZOLA ( 1840-1902 ),, Germinal’’ , în conținutul cărții e o descriere destul de amplă despre viața amară a minerilor. În fapt opera lui Zola fiind în majoritate o epopee sociologică bazată pe o documentare științifică și obiectivitate. Un alt roman în care se vorbește despre minerit
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
născocire diabolică care s-a dovedit până la urmă drept cea mai mare cacialma politică, prin care s-a încercat să se creeze un „om nou” numit “ muncitorul social”, o altă formă de sclavie modernă, inspirată, probabil, din romanele Munca și Germinal din 1885 de Emile Zola ( pentru românii care ați trecut de 40 de ani, vă sună familial „omul nou”, preaslăvit de odiosul conducător comunist Ceaușescu, nu-i așa? ) Și care că orice invenție, precum invenția „muncitorul social”, trebuie mereu înlocuită
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
farmecul dureros"al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi"devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică, transcendentă ori speculativă -, asemenea idei se ivesc în regimul unor opțiuni supreme, de unde
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
L.N. Tolstoi, Teatru, București, 1953 (în colaborare cu Al. Kirițescu, Ada Petrari și Tamara Gane); Problemele măiestriei în arta cinematografică sovietică, București, 1955 (în colaborare cu Irina Butmy); Romain Rolland, Jean-Christophe, I-III, pref. Dumitru Hâncu, București, 1957-1958; Émile Zola, Germinal, I-II, pref. Theodora Ioachimescu, București, 1960; N.E. Virta, Stepă cât vezi cu ochii, pref. Maria Arvinte, București, 1961 (în colaborare cu I. Jurist); Erwin Strittmatter, Poneiul Pedro, București, 1963; Robert Merle, Insula, pref. Șerban Cioculescu, București, 1964; Jean Villain
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
de acest gen. Și tocmai în calitatea lor de religii profane, diverse reviziuni socialiste au exaltat și ridicat masele oprimate din lume și o fac în continuare. Acțiunea lor implică acea "sclipire de nebunie a credinței" descrisă de Zola în Germinal. Ele au o dogmă, textele sacre cărora li se dă ascultare, eroi avînd calitatea de sfinți. În plus, o astfel de religie răspunde în mod strict la anumite necesități psihice nevoia de certitudine, regresiunea indivizilor în mase etc. și la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și veritabilă transfigurare a firii. În sens biblic, creația este asemănătoare bobului de grău care produce însutit și încă pe atăta: “Tatăl Meu pînă acum lucrează; și Eu lucrez” (loan 5, 17). Lumea a fost creată în timp, adică neîmplinită germinal, în scopul de a ridica de-a lungul istoriei profeții și “lucrătorii cei buni” și de a perpetua conlucrarea dintre fapta divină și fapta umană, pănă în Ziua cănd germenele va atinge maturitatea ultimă. Iată de ce porunca inițială de a
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
Maupassant, parizienii constituie multe clase diverse, Parisul este alcătuit din lumi diferite, iar fiecare cartier este un fel de provincie. Zola a făcut române asupra tuturor stărilor: La Curée este român al burgheziei, Le Ventre de Paris român despre negustori, Germinal român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ceea ce-l surprindea mai cu seamă era un canal, rîul canalizat al Scarpei, pe care nu-l văzuse noaptea [...]. Etienne își înălță privirea de la canal spre colonia minerilor, clădită pe platou, din care nu distingea decît olanele stacojii. E. Zola, Germinal, p. 98 Observații: 1) Alegerea unei perspective este rareori singulară într-un roman realist și ar fi corect să vorbim în acest caz de focalizări variabile care se schimbă de la secvență la secvență, sau chiar, așa cum tocmai am văzut, în interiorul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o călărea după pofta inimii lui cu întreaga sa voință de stăpîn absolut [...] o trata ca pe un animal dresat în care nu trebuie să ai niciodată încredere. E. Zola, La Bête humaine, Livre de Poche, pp. 114-118 Astfel, în Germinal, numeroase pasaje în care groapa zisă "le Voreux" (onomastica ne obligă) este zoomorfizată, anunțînd catastrofa finală. (69) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul. Se afla sub un clopot, în sala de recepționare, chiar la gura puțului.. E. Zola, Germinal, p. 30 c) utilizarea expresivă a descrierilor de peisaj care metaforizează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul. Se afla sub un clopot, în sala de recepționare, chiar la gura puțului.. E. Zola, Germinal, p. 30 c) utilizarea expresivă a descrierilor de peisaj care metaforizează starea psihică a unui personaj; astfel, în Doamna Bovary, prima descriere a grădinii și aluzia la statuia din ghips a preotului este justificată de sosirea Emmei, proaspăt căsătorită, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de tipul incertitudine sau stranietate. Atribuirea corespunde într-un fel oferirii unei soluții la o enigmă: absența temei-titlu (deci a unei ancorări a obiectului discursului) la începutul unei secvențe descriptive dă impresia de ceva ce lipsește. Astfel, în deschiderea romanului Germinal: (24) Însă, la nivelul pămîntului, o altă priveliște îi atrăsese tocmai luarea-aminte. Era o masă enormă, un morman de construcții prăbușite, în mijlocul căruia se deslușea silueta unui coș de fabrică; rare licăriri porneau din ferestrele murdare, cinci sau șase lanterne
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în partea de sus, din cauza plasei, de un cartof ars și în partea de jos, de un cartof încolțit; chiar am găsit ieri dimineață, sub cuptor unul, umflat, vinețiu, ce semăna cu mătușa Agnès ca două picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pîntecele Parisului, traducere de Sanda Oprescu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1968 (n.t.). În varianta franceză: forma pronumelui nehotărît on (n.t.). H. de Balzac, Iluzii pierdute, traducere de Dinu Albulescu, Editura Univers, București, 1988 (n.t.). Emile Zola, Germinal (vol. I), traducere de Oscar Lemnaru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960 (n.t.). * Stendhal, Roșu și negru, traducere de Gelu Naum, Editura Univers, București, 1981 (n.t.). Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, traducere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în mare măsură cadrul în care au loc evenimentele sau cadrul de la care își extrag ele înțelesul. Un constructor de acoperișuri cade de pe acoperiș (Zola, Cîrciuma); mai devreme sau mai tîrziu, un miner va fi blocat într-un subteran (Zola, Germinal; Malot, Singur pe lume) dacă nu cumva va muri dintr-o boală la plă-mîni; un soldat moare pe front sau este trimis în țări îndepărtate (Hemingway, Adio arme). Nici unul din acești factori determinanți nu-i de fapt determinant. Faptul că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la doi ani după apariția romanului, este bine primită, adaptările ulterioare nu recoltează favoarea spectatorilor. Nana, în 1881, Pot-Bouille, în 1883, Renée (după Haita [La Curée]) și Pântecele Parisului (Le Ventre de Paris), în 1887, sunt primite modest. Cât despre Germinal, interzis de cenzură în 1885, demolat de critică în 1888, este un eșec atât de usturător încât de acum înainte Zola renunță la teatru. Edmond de Goncourt, care adaptează Germinie Lacerteux în același an, eșuează și el lamentabil pe lângă public
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu importanța lor; vreau să pun problema socială a proprietății; vreau să arăt încotro ne îndreptăm, în timpul crizei agriculturii, atât de gravă în momentul de față...Aș vrea să fac pentru țăran, în Pământul, ceea ce am făcut pentru muncitor în Germinal. Adăugați amănuntul că încerc să rămân artist, scriitor, să compun poemul viu al pământului: anotimpurile, muncile câmpului, oamenii, animalele, întreaga lume de la țară...Puteți spune că am ambiția nemăsurată să aduc în carte toată viața țăranului: munca, iubirile, politica, religia
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Maupassant, parizienii constituie multe clase diverse, Parisul este alcătuit din lumi diferite, iar fiecare cartier este un fel de provincie. Zola a făcut române asupra tuturor stărilor: La Curée este român al burgheziei, Le Ventre de Paris român despre negustori, Germinal român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
adolescența și tinerețea mea, până la instaurarea regimului comunist, care a degradat totul și a anulat respectabilitatea umană, scriitorii consacrați îmi impuneau venerație, creația lor mi se părea ruptă din cea divină, căreia îi datorăm cosmosul, cu ordinea și vârtejul lui germinal. Blaga mi se părea atât de departe, de inaccesibil, încât nu mi-ar fi trecut prin minte să încerc să-l cunosc personal: când aveam să-i fiu student, avea să fie altceva - îmi spuneam eu, care nutream gândul secret
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu vine cu inovații, ci instalează un sistem riguros de stabilire și de prelevare a impozitului, redă credit statului prin crearea unei Case de amortizare, dă încredere comerțului creînd Banca Franței și confirmă, ca unitate monetară, francul, acest franc din germinal care avea să rămînă stabil pe tot parcursul secolului al XIX-lea. Astfel, dovadă a succesului acestor măsuri, se poate anunța în 1802 că bugetul statului este echilibrat. Încadrarea societății... și, pentru aceasta, calmarea spiritelor, fixarea regulilor jocului social și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marengo 1801 Urcarea pe tron a lui Alexandru I al Rusiei 9 febr. (20 pluvios, anul IX) Pacea de la Lunéville 15 iulie (26 mesidor, anul IX) Semnarea Concordatului 1802 Chateaubriand: le Génie du Christianisme Beethoven: Simfonia "Eroica" 25 martie (4 germinal, anul X) Pacea de la Amiens 10 mai (20 floreal, anul XI) Consulatul pe viață 1803 28 martie (7 germinal, anul XI) Fixarea valorii francului 1804 Răscoala sîrbilor contra turcilor 21 martie (30 ventos, anul XII) Promulgarea Codului Civil 2 dec
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]