17 matches
-
este "Primăvară", gânduri bune-mi pleacă-n zbor ! Către domni trimit "salut-uri", iar doamnelor, un "Mărțișor !" Mă doare respectuos de doamne ; de "Primăvară", am un dor Dar până ne-om vedea la "Gală", vă dau un "Tele-Mărțișor !" De sub pământul geruit, din frunze verzi iese ușor Un clopoțel al purității : Ghiocelul-Mărțișor ! Ce ne anunță clopoțind, că sosește primăvara ! O uvertură-a "simfoniei" (care-o dorim să vină) : vara ! Pe revere-n plin contrast, lângă doritul Mărțișor, Ghiocelul ne șoptește : n-aș
GHIOCELUL-MĂRȚIȘOR ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1424942312.html [Corola-blog/BlogPost/377265_a_378594]
-
geam Eu mă visam în zile calde Când mugurii plesneau pe ram... Și gândul mă purta spre zorii Din primăveri de mult uitate Când colindam -copil fiind- Prin câmpurile-nmiresmate... O, cât de mult mă încălzeam În nopți de iarnă geruită Știind că va veni cu timpul Și primăvara mult dorită... Acum o simt așa aproape... Un pas mai e...și-o văd îndat'... E prima zi dar...va veni Căci mult prea mult am așteptat! Referință Bibliografică: 1 Martie...primăvara
1 MARTIE...PRIMĂVARA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1425210776.html [Corola-blog/BlogPost/373026_a_374355]
-
Acasa > Versuri > Visare > DOAR EU Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Doar eu rămân când totul curge iute Prin boabele de ambră adormită, Spre inima-mi de vreme geruită, Tot numărând secunde și minute. Doar eu, din răsărit, adun puterea În buchețele albe, prețioase, Și tot din el , eu, zilnic, îmi voi coase O mască mare să- mi ascund durerea. Doar eu suspin când vise-adevărate Ca niște mere coapte
DOAR EU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1435594343.html [Corola-blog/BlogPost/348529_a_349858]
-
gratii, unul vede piscul înzăpezit cerul de un albastru lihnit Vedem mereu, ce suntem aidoma acelor vremuri de coșmar și durere în care erau ei închiși. nu noi și m-am ridicat, pornind mai departe în lumina atenuată de-apusul geruit E LESNE SĂ TE ODIHNEȘTI în sine în tăcerea înfrunzirilor în preludiul apelor însă să depui mărturia luminii în mijlocul dezlănțuirii în bezna mahalalelor, în larma mulțimii sub lumina reclamelor să-ți păstrezi așadar neumbrită inima în vacarmul, durerea și mutilarea
Poezie by Andrei Zanca [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Obstinatul octombrie care nu pleacă din anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de flaute, până nu învelește câmpia cu pospaiul brumelor, până nu-nvălătucește crestele geruite ale munților, cu umbrele norilor, până nu trage oblonul sub cer, iar apele de jos îi oglindesc azurul tulburat și soarele liliachiu, plătește generos călătoria lui an de an prin timp, cu ofrande în buchete albe, cărămizii, viorii de crizanteme
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
trecerii. Pentru ei, eroii-martiri ai istoriei consemnați la ordin scris pe toate câmpurile morții, singură credința în divinitate, dar și intens hulita azi dragoste de țară întruchipau singurele motive (și simboluri sfinte, totdeodată) ale rezistenței lor psihosomatice în zonele aprig geruite ale munților cehoslovaci ori ale Siberiei concentraționare ruse - ultima fiind definită ca un spațiu cu grad maxim de severitate în ceea ce privește supraviețuirea umană, unde „alternativa «viață sau moarte»” (I. Micu) din incinta lagărelor-spital situate în vastul platou dintre Munții Ural și
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
de mirosul fricii. Dar... cine știe ?!.... - Scoală soldat ! Scoală-te în pizda mătii că te îmbolnăvești !..... Zgâlțâielile plutonierului-major Negară le simte ca pe legănări și chiar dacă este înjurat de mamă... vocea pe care o aude este caldă și grijulie,... zăpada geruită îi este puf..... visează... - Soldat ! Drepți ! Soldatul Bert este pizdos până și în somn. Nu mai este legănat ci a primit o comandă militară. O execută ! În această poziție nu poate să se frece la ochii cârpiți de somn. Hohotele
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474971512.html [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
uit niciodată, vinul băut cu găleata din golești, milcovul ce-mi aducea aminte de unire, biblioteca în care l-am citit pe contele tolstoi și pe șolohov cu donul lui liniștit, sergentul filip care ne scotea la instrucție în zilele geruite ale lui ianuarie, prima dragoste când am plâns lângă un zid părăsit de pe peron despărțirea, trenul care a plecat cu toate sentimentele mele spre alte zări, luptele sacre din sufletul meu pentru a uita acele clipe, voiam să mor, voiam
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Turma_orelor_albastre_ion_ionescu_bucovu_1385811411.html [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
ușor împrăștie miros de flori scuturate . Printre crengi de ger răvășite șoaptele s-ascund zgribulite, frigul a pus stăpânire pe zare și parcă-s adormite toate. Din înalt în valuri de mătase cad picături de aer înghețat, parcă-s fulgi geruiti de zăpadă sau poate iarna s-a descălțat. Și din uriașe cizme de paradă aruncă cu grabă ultimii fulgi, simte primăvara și să nu piardă se-mprăstie-n zare să n-o alungi. Referință Bibliografică: Sfârșit de iarnă... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare
SFÂRŞIT DE IARNĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sfarsit_de_iarna_mariana_ciurezu_1330273687.html [Corola-blog/BlogPost/346843_a_348172]
-
e greu, e cu putință)Fii fericit, iubire...... XX. DOAR EU, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015. Doar eu rămân când totul curge iute Prin boabele de ambră adormită, Spre inima-mi de vreme geruită, Tot numărând secunde și minute. Doar eu, din răsărit, adun puterea În buchețele albe, prețioase, Și tot din el , eu, zilnic, îmi voi coase O mască mare să- mi ascund durerea. Doar eu suspin când vise-adevărate Ca niște mere coapte
DANIELA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
puțin câte puțin când Pustiul se adună în ecouri, Când viața se formează din zerouri Și sufletele se iubesc în ...gând. Citește mai mult Doar eu rămân când totul curge iutePrin boabele de ambră adormită,Spre inima-mi de vreme geruită,Tot numărând secunde și minute.Doar eu, din răsărit, adun putereaîn buchețele albe, prețioase,Și tot din el , eu, zilnic, îmi voi coaseO mască mare să- mi ascund durerea.Doar eu suspin când vise-adevărateCa niște mere coapte stau sub soare
DANIELA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
pậinii scoase de mama din cuptor, ea o va regăsi în lumea divină a poeziei, pentru că în fiecare dintre noi se ascunde o îndepărtată lume a copilăriei. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în larga zare mirosul rufelor geruite întinse pe sậrmă, clinchetele clopoțeilor de la sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ori poate l-a trecut cu vederea. A mers mai departe cu pași grăbiți. Eu, fericit sau nefericit că nu avusesem motiv de ceartă cu el, am mers fugărit de frigul de afară, în salonul 7 al corpului ,,G’’. Zăpada geruită îmi trosnește sub picioare iar lucirile ei îmi deranjează ochii. Liniștea din copaci pare a nu fi în regulă. Cățeii mă urmează jucăuși ori cerșindu-mi ceva de mâncare, ca de obicei. Într-o altă zi, Bărbosu ne a băgat
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
că ți-am povestit! Are nevoie de tine, Ștefane!... Are nevoie de înțelegerea ta, de... de dragostea ta! Nu știi... nu știi cât te iubește... O... o să am grijă, promite el, cu ochii ațintiți pe florile de gheață de pe geamul geruit. O să am... Deschide fereastra. O răbufnire înghețată îi biciuie obrajii înfierbântați cu o volbură de fulgi de zăpadă... "Dacă știam"... Viscolul îi spulberă cuvintele: "Dacă știam"... Închide fereastra și spune hotărât: Să mergem la Maria!... A?! Don Giovanni! se miră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câine, să fi fost lup? Nu știu, așa cum n-am știut cum am ieșit din țintirim, cum am ajuns, scăpând din drumul viilor, pe șoseaua care duce la Epureni și de unde se auzea de departe scârțâitul unor care pe omătul geruit. Ieșisem la lumină, eram lângă oameni și nu mică le-a fost mirarea când au văzut lângă ei atâta omuleț cu o sanie după el la vremea aceea târzie de noapte. Am lăsat în urmă carele și odată ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
zăpada, mă gândesc uimită că fiecare pas al meu ar fi ca mersul pe nori pufoși. Nu știu de ce, dar asta nu mă sperie deloc! Flori de gheață minunate împodobesc ferestrele casei, dar înăuntru e cald și miroase a gutui geruite. Bunica mea, cu fața rotundă și ochi zâmbitori, ne privește lung și ne citește în suflet nerăbdarea. Iarna a dus ziua la culcare mai devreme, dar somnul e încă departe de noi. Așa că se așază lângă gura sobei și ne
ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
ușor împrăștie miros de flori scuturate . Printre crengi de ger răvășite șoaptele s-ascund zgribulite frigul a pus stăpânire pe zare și parcă-s toate adormite. Din înalt în valuri de mătase cad picături de aer înghețat parcă-s fulgi geruiți de zăpadă sau poate iarna s-a descălțat. Și din uriașe cizme de paradă aruncă cu grabă ultimii fulgi, simte primăvara și să nu piardă se-mprăștie-n grabă să n-o alungi. VASILE CREȚU - Gândărețul Născut în apropierea Deltei
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]