77 matches
-
lunii în noapte. Sinestezia „glas amar” (Decor, 1965:39) întărește durerea sufletului de a sălășlui în templele umane uzate. El se manifestă prin glasul păsărilor ce se înalță spre ceruri și care coboară apoi aducând speranța, unica șansă a vieții. Gerunzialele „plouând”, „plângând” (Lacustră, 1965:41), ce au în compoziția lor apa ca șipot al exprimării durerii, sintetizează două imagini sanctuar: ploaia, un dat al naturii, puterea divină arcuită peste timpul existenței telurice, în care omul, ca cea mai importantă creație
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
toate, dintr-o înțelepciune personală, dobândită prin evoluția ei interioară. Angelina este aleasă să scrie. Poeziile oferite spre lectură par simple, dar fiecare cuvânt folosit are o încărcătură energetică specială. Le potrivește meșteșugit, construcțiile sunt ample, cu elemente intercalate (construcții gerunziale, participiale), interogații retorice, tocmai pentru a da greutate întâlnirii cu semenul și cu Dumnezeu. Îndemnul, de a se dezvolta o apropiere a omului cu Divinitatea, este de fapt soluția pentru eliberarea de temerile cotidiene. Pentru Angelina, Divinitatea înseamnă forța eliberatoare
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1489136241.html [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
verbe neregulate: esse și compușii; ire și compușii; ferre și compușii; fieri, velle. Noțiuni de sintaxa a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
verbe neregulate: esse și compușii; ire și compușii; ferre și compușii; fieri, velle. Noțiuni de sintaxa a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
verbe neregulate: esse și compușii*); ire și compușii*); ferre și compușii*); fieri, velle. Noțiuni de sintaxa a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. *) pentru 2 ore/săptămâna. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
verbale - de diateză: Spălându-l tu în fiecare dimineață, l-ai învățat un leneș. / Spălându-te cu apă rece, ai să vezi că te încălzești. etc. Intră în relații sintactice specifice verbului: cu un „subiect” - complement semantic principal, în construcții gerunziale absolute: „El iar privind de săptămâni / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau cu un complement (direct, indirect, de agent etc.): „Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea...” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau calificare cu dezvoltare propozițională: Plecând acum înseamnă să te recunoști învins. „Eu cred că ar fi să te scobori prea jos primind să te bați cu un om ca GheorgheNeagu.” (E. Gârleanu) Seria funcțiilor sintactice se amplifică prin construcțiile gerunziale absolute (în termenii Gramaticii Academiei, vol.II, p. 82) - o variantă specifică de constituent dezvoltat; în structura acestuia, ca și în cazul construcțiilor infinitivale relative, intră gerunziul și complementul său semantic principal (care poate rămâne neexprimat), diferit de subiectul gramatical
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțul „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate...” (I. Creangă), sintagma cine te scoate este subiectul predicatului n-are să aibă; în interiorul ei s-ar putea identifica funcțiile: cine - subiect, te - complement direct; - construcții gerunziale absolute; alcătuite dintr-un gerunziu și un nume (pronume) - care funcționează ca „subiect interior”: „Căci voi murind în sânge ei pot să fie mari.” (M. Eminescu); I - voi murind - circumstanțial de cauză dezvoltat; II - murind + vei - „subiect” interior; - sintagme alcătuite
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nouri, pădurea de brazi.” (M. Sadoveanu) • sintagme conținând o determinare atributivă, esențială pentru desfășurarea planului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
praf s-a pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei.” (I.L. Caragiale) b. dezvoltat; se realizează prin construcții infinitivale relative, cu verbul a avea ca regent: „Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere.” (M. Eminescu) sau prin construcții gerunziale absolute : „...Porni cu pas repede în direcția în care văzuse dispărând tânăra pereche.” (M. Eliade) c. analitic: „Ai trăit vreodată tragedia de a nu putea fi Tu, așa cum te simți, cum te cunoști?” (G.M. Zamfirescu), „Romanii n-au putut prinde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Planul semantic concret al locuțiunii adverbiale de aceea este conținut de obicei într-o propoziție anterioară, pe care o reia: „Sunt nuci bătrâni, continuă Gavrilescu, de aceea atâta umbră și răcoare”. (M. Eliade, 14) b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții gerunziale absolute: „Ce putea fi? o întrebă Pătrașcu cu îngăduință, fiindcă o ascultase numai cu jumătate de atenție, totul neînsemnând pentru el decât ritual.” (M. Preda, M. Sg., I, 39); • sintagme pe baza substantivelor pricină, cauză, motiv, mai ales, la plural
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rezultă din punerea sub semn negativ a planului semantic al unei propoziții anterioare; în enunțul de mai sus, altminteri = „dacă nu mergem.” • forme verbal-nominale: „Acceptând frica devii apt pentru ea.” (O. Paler, Viața..., 235) b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții gerunziale absolute: „Judecând după cât câștig eu, o sută de lei lecția, ar trebui zece mii de lecții să facă un milion.” (M. Eliade, 15) • sintagme constituite dintr-un substantiv care exprimă, prin planul său semantic, eventualitatea, condiția, ipoteza: caz, condiție, eventualitate, ipoteză
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne implicită în planul semantic al primului substantiv din sintagma nominală: „Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.” sau în planul semantic al relației de dependență, dacă se realizează prin construcții gerunziale absolute, când poate fi întărită de adverbul numai: „Numai mergând el foarte încet, aș putea să-l mai ajung din urmă.” Circumstanțiala de condiție se introduce în frază prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): dacă, de, să, fără să, în caz că, adverbul devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ\" - poate fi mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea în relația de coordonare copulativă a încă unui termen propozițional (și ar fi fost înmormântat...); • construcții infinitivale: „Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate, ce dispare într-o companie veche spre a reapare în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îl domină net pe cel dintâi în constituirea planului semantic al enunțului: „Nu atât adevărul unor idei a influențat lumea, cât convingerea cu care acestea au fost rostite.” (O. Paler, Viața..., 247) Uneori, coordonarea opozitivă este mascată de o construcție gerunzială: „Nimeni nu râsese de această soluție ușor de caricaturizat, rămânând toți tulburați.” (G. Călinescu, C.O., 262) COORDONAREA CONCLUZIVĂTC "COORDONAREA CONCLUZIV|" Coordonarea concluzivă se desfășoară între doi termeni, dintre care cel de-al doilea este o concluzie impusă de conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei l-au trîntit la pămînt pe Ahille [e1], APOI ei l-au tîrît [e2], APOI ei l-au azvîrlit [e3]. Faptul divers jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic și se repeziră afară din celule, trăgînd în gardieni, dintre care patru fură uciși. [P5] În fața porții închisorii, deținuții urcară într-o trăsură
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu pistoalele în direcția fugarilor. [P8] Un glonte lovind de moarte calul care trăgea trăsura, gardienii putură să se apropie și îi găsiră pe deținuți morți, cu trupul ciuruit de gloanțe. Spre deosebire de circumstanțialul de loc din P5, cele două CD gerunziale constituie fiecare o predicație, adică o unitate de sens ce trebuie memorată deoarece condiționează lectura a ceea ce urmează: Deținuții și-au procurat pistoale (P2), Un glonte a lovit de moarte calul care trăgea trăsura (P8). Aceasta este și analiza pe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e3]) în trei unități de sens: v. 11: Un glonte lovește de moarte calul care trăgea trăsura [e1'] v. 12: Gardienii se pot apropia [e2'] v. 13: Ei îi găsesc pe deținuți morți cu trupurile ciuruite de gloanțe [e3'] Construcția gerunzială din P8 [e1] permite exprimarea anteriorității unui enunț și deci o înlănțuire de predicate succesive. Astfel este introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introducerea unei cauzalități narative: T5 Scăpînd de sub supravegherea mamei [e1], un băiețel în vîrstă de 16 luni a căzut mortal vreo zece metri de la etajul al treilea al unui bloc situat pe strada Village, nr. 5 [e2]. CD, cu formă gerunzială scăpînd care semnalează anterioritatea acțiunii la forma activă și deja încheiate, este dată ca o informație importantă asupra cauzei [e1] accidentului povestit în nucleul frazei [e2]. Aceste exemple arată că, în ciuda legăturii gramaticale și a sintaxei frastice stricte (prezența subiectului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4.4.2. PS realizat ca GAdj................................................................... 106 4.4.3. PS realizat ca GPrep.................................................................. 108 4.4.4. PS realizat ca GAdv................................................................... 108 4.4.5. PS realizat ca Propoziție Infinitivală....................................... 108 4.4.6. PS realizat ca Propoziție Gerunzială....................................... 108 4.4.6.1. Interpretări ale construcției................. 110 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului.................... 112 4.4.7. Realizarea PS prin propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere Limbile lumii diferă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]