565 matches
-
turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea unei propoziții: Casă, ne-casă
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
următorului tramvai, ce avea să vină în cel mai bun caz peste un sfert de oră, probabil la fel de plin ca și acesta"; repere precise, o deschidere în dulcele stil clasic, un spațiu epic atent structurat (al prozatorului), ,minat", însă, de gerunziul atemporalității (poetului), un avertizor al balansului halucinant între lumea ,de aici" și aceea ,de apoi", prin care se construiește romanul lui Nichita Danilov. Umanitatea e una marginală, a hoților de buzunare și a violatorilor, a borfașilor, chefliilor și țăranilor din
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
retras să se formuleze lent înainte de atingerea turnului balsam regina nopții și-a scos inelul și mănușa răspândea nori de pudră și pace peste șoaptele conspirative ale pionilor prinși în FILM inginerii gramaticii supersonice au constatat că e prea mult gerunziu în lume și asta ar mări considerabil pericolul de a fi influențați de găini fel de felii de comunități creșteau ca ciupercile dar comuniunea aerodinamică era o pasăre rară world wide suicide nevoia imperioasă DE imagini amenințătoare pulveriza instinctul de
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
conform naturii sale ar fi vrut să fie luat de mână și dus de nas condus prin tunele unde totul era permis dar degeaba erau ochii cât sarmalele umpluți cu coate și genunchi și umeri și înveliți în foiță de gerunziu genital nu-și mai aminteau buricele degetelor ce odată pipăiau cheia din buzunarul dirijorului parapsiholog și lucid jucător de ping pong avea ca melodie preferată in the ghetto venit prin elvis mai încolo i-a contemplat pe ofițerii în ținuta
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
Geo Vasile Poezia din Înger în gerunziu de C. Th. Ciobanu este în primul rând o demonstrație de ars combinatoria, de-a lungul a 185 de texte în care descoperim semantizările unui eu ultragiat, chinuit de impasul comunicării. Închis într-o armura albă, aseptica și impersonala, autorul
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
de izolare și stihiile morții omnipotente. Poetul este un crepuscular ce adastă între lumină Sol și întunecatul Thanatos, tărmuri-reper între care se scrie cronică trecerii vieții că într-un fel de cameră obscură a developării fotogramelor. C.Th. Ciobanu, Înger în gerunziu, Ed. Cartea Românească, 1999, 200 pag.
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
fi mai cald, dar se zbîrlește vîntul" ("România liberă" = RL 2692, 1999, 11) - și perfect - "O fi făcut-o și eu nu știu" (EZ 2277, 1999, 3). La acestea se adaugă construcția absolut specifică, din viitorul verbului a fi și gerunziul verbului de conjugat: " Oare ce-o mai fi făcînd?" (RL 2157, 1997, 1); "chiar dacă disputele din România or fi părînd străinilor ca un veritabil triumf al democrației, imaginea de instabilitate începe să ne urmărească" ("Evenimentul zilei" = EZ 1750, 1998, 1
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
acesta. Iaca ce-mi spune, de parcă pe mine m-ar interesa starea vremii. Domnule, vreau să știu, ați citit caietul meu? Da, l-am studiat. Băi, Ghiță, fii atent ... cu verbul! Ce verb, domnule? Că eu n-am porci ... Cu gerunziul. Ia te uită, că mă sufoc de cald și dumneata îmi zici de ger, de parcă ar fi iarnă. Ghiță, Creangă, în câteva cuvinte, a făcut atâta lectură și nu a fost școlit, a fost doar popă la o bisericuță. Apoi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
este de obicei un singur cuvânt reprezintă titlul și precizează, printr-un substantiv, subiectul (ex. Lider); Al doilea vers este format din două cuvinte, două adjective care descriu subiectul (ex. Responsabil, echilibrat); Al treilea vers conține trei cuvinte, verbe la gerunziu, referitoare la acțiuni proprii subiectului (ex. Judecând, decizând, controlând); Al patrule vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului față de subiectul în cauză (ex. Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
gras și cu obraji acoperiți de favorite, băgă înăuntru eșarfa, apoi luă cu un gest brusc fotografia și dădu să plece cu ea. În acel moment privirile lor se întâlniră în oglindă". Cele două fraze au periculos de multe adjective, gerunzii și virgule, ca în proza lui Bolintineanu sau Alecsandri. Dinamismul imaginii este dat de două mișcări: căderea unei petale de trandafir și introducerea unei eșarfe albe într-un sertar. Totul se petrece pe un fond de culori grele (negrul, vișiniul
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
stând și alte cărți ale sale precum Provinciile imaginare, Ion D. Sârbu și timpul romanului, Literautra română postbelică între impostură și adevăr, Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt termeni improprii sau forțați, cum ar fi stridentele expresii, în opinia noastră, "remagizarea literaturii", "magism", "basmic" ș. a. în fine, tentativele sale iconoclaste îl vizează de data asta pe Al. George, calificând o
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
verbului de a se constitui în nucleu al comunicării, dând dinamism frazei. Stilul oricărei compoziții va trebui să fie simplu, căci, cu cât este mai simplu, cu atât va fi mai natural și mai elegant. Recurgeți cât mai rar la gerunzii și participii, deoarece multe enunțuri care încep cu aceste construcții rămân adesea văduvite de predicat, devenind incorecte din punct de vedere gramatical. Evitați frazele prea ample, stufoase, care fac enunțul monoton prin repetiții succesive, prin 25 folosirea aceleiași diateze verbale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Aug. Doinaș a completat tabelul lui Mendeleev cu elemente chimice himerice: „alormul, palilumenul, efebiul, / etericul stirbol...“. Nina Cassian a născocit cuvinte care au doar melodia limbii române: „Au înmurit drumatice miloave / sub rocul caturat de niturași...“ Nichita Stănescu a inventat gerunziul „trimbulind“ pentru a exprima exuberanța tinereții („merg pe stradă trimbulind“) sau a forțat regulile gramaticii, cu grație: „N-ai să vii și n-ai să morți, / N-ai să șapte între sorți...“ Important este întotdeauna ce rezultă. Dacă nu rezultă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă"! La subiectul al doilea apare
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc. Studiile și articolele publicate - chiar la începutul carierei, de exemplu "Sintaxa gerunziului românesc" (în Studii de gramatică, II, 1957) - impresionează prin rigoare și pătrundere, fiind și azi de nedepășit prin finețea și pertinența observațiilor și prin spiritul lor sistematic. Numele său s-a legat definitiv de descrierea aromânei, la toate nivelurile și
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi , a avea , a vrea ); verbe copulative ( a fi , a deveni , a ajunge , a ieși , a se face , a părea , a rămâne , a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
celor cu desinența -i la persoana a II-a singular (tu cîntasei); folosirea condiționalului cu valoare de trecut în textele vechi, mai ales în traduceri, sub influență cultă; originea formelor de imperativ negativ nu du, nu fă, nu zi; utilizarea gerunziului adjectivizat (șovăindă) și, mai recent, a participiului adverbializat fost (țări fost comuniste). Este descrisă combinarea adverbului mîine cu timpuri din sfera trecutului, în scopuri stilistice (marcînd perspectiva interioară asupra evenimentelor narate); sînt culese numeroase adverbe culte cu sufixul -e, din
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
care o bună parte literare: din Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu) de vream (vroiam - 556.000 de atestări; voiam - 308.000; vream - 19.500). Raportul numeric nu se păstrează în cazul formelor de mai mult ca perfect (vroise) sau de gerunziu (vroind), ale căror atestări sînt inferioare numeric formelor corecte. De altfel, pe unele forumuri din Internet se poartă discuții îndîrjite despre aceste forme: se înfruntă susținătorii normei (care citează dicționare și îndreptare și cunosc destule despre originea fenomenului) și cei
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
adăugarea unor epitete sau a unor lămuriri metaforice (de obicei e preferabil să „tai”, în loc să adaugi) dau un farmec deosebit variantei românești. Rochia oranj devine la Cărtărescu strălucitoare, cornul e de argint, pământul trece ca o arcă. Schimbarea de timpuri (gerunziul din ziua de Crăciun venind - care conferă întregului text atmosferă de colind românesc) sau chiar de sens, în cazul câte unui cuvânt (badge devine stea, continuând aceeași atmosferă de colind) susține înariparea poemului. E limpede că Mircea Cărtărescu, inspirat, nu
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
firește. Se trezi în camera de hotel (Dumnezeule, cât de tare îl durea capul !), gol în pat, cu ... Mădălina asupra lui, icnind (nu el, firește, de ea e vorba), răscolindu-și părul negru pe spate, combinând existența lui sexuală cu gerunziul vaginului ei, umectat și plin cu falusul lui, ponderat (nici mare, cum și-ar dori unele, dar nici pitic cum s-ar plânge unii prin banala natură). - Te vreau, suspină ea, mai vreau, mai aruncă-mă în jarul tău. Silviu
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
Surprind, îndrăzneț și tandru, formele unor imperative - spasm sideral: „sărută-mi gândul...” - Kiss my thought... - Embrasse-moi la pensée... (Din viața gândului), deopotrivă, acea dorință de îmbrățișare divină: „înnoiește-mi aura, sfințitoare Crăime...” (Trăiesc în cântec). O surpriză plăcută, și-un gerunziu învolt, încrustare unduindă, un special„îngerând”, derivat de la „înger” (La temple sub diademe), dăltuitor întru smerenia cuvântului ce se dorește mistuire celestă. Coborârea în tainițele sinelui se dorește surprinsă din perspectiva preteritală a prezentului implantat în trecut: „Nu știu / cine
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Turnu Severin, municipiu unde poetu-și are „rezidența-i de-o viață“, Hrisant s-a metamorfozat - fără -ant, Hris- dând în Criș, putând și în Crist, dar nu fu cazul -, firește, în pelasgo->valaho-dacul Crișu Timișoara) nu-i amendez nici „gravidul“ gerunziu de dincoace de Eu și de-Arhimede, „transcendând“, nici alte „maladii“ lexicologice/stilistice, ca, de pildă: cacofonita - „dedic această“ (p.5 / v. și citat, supra); „de urcă-coboară“ (p. 22); „e-n panteonul lui nimica/constanta care-mi face bine“ (p.47
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
în partea a II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
mai iubim țara și nu ne mai miră nimic, vindem tot, tuturor( amintesc numai: "brend - Ana Aslan", francezilor!). Țara tuturor și-a nimănui, o pistă de zbor, un culoar printre scaunele aeronavei "România"! Repet, Fanfare pompoase, cântând...(nu îmi place gerunziu!) sub Arcul de Triumf și urne de vot umplute cu iluzii. Pe 1 Decembrie se cântă prohodul aleșilor neamului, dar nici ei nici noi norodul, nimeni, nu știu să pună mâna pe lopată și să-și îngroape morții. Stăm cu
PIONEZA DE AZI ESTE UN PAMFLET, ORICE ASEMĂNARE CU REALITATEA ESTE O PURĂ ÎNTÂMPLARE(OARE?)! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350018_a_351347]