423 matches
-
b) deficiențe funcționale accentuate: 7. deficiențe în statică și mers care fac ca persoana afectată să se poată deplasa cu mare dificultate prin forța proprie, nesprijinit sau cu baston/cârje; 8. deficiențe de manipulare bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualității; 9. deficiențe de masticație, deglutiție, fonație și/sau respirație; realizarea cu mare dificultate a alimentației, vorbirii sau respirației în context neurologic; 10. deficiențe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într‑un mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în aparat gipsat). Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosocială, următoarele aspecte: - implicațiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine (inferioare); - implicații asupra gestualității de prehensiune, amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale (superioare); - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; - asocieri cu tulburări circulatorii loco‑regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; - deficiența funcțională accentuată - reducerea semnificativă sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral, prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide; - deficiența funcțională gravă - pierderea gestualității ambelor membre superioare sau a posibilităților de mers și ortostatism, prin caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semnificativă sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral, prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide; - deficiența funcțională gravă - pierderea gestualității ambelor membre superioare sau a posibilităților de mers și ortostatism, prin caracterul diseminat al afecțiunii (neoplasme) și prin evoluție ireversibilă spre exitus. La toate acestea se mai adaugă colagenozele (spre exemplu, boala lupică - LED, sclerodermia cu tulburări cutanate specifice și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre exitus. La toate acestea se mai adaugă colagenozele (spre exemplu, boala lupică - LED, sclerodermia cu tulburări cutanate specifice și cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonară), poliartrita reumatoidă în evoluție sau cu sechele la nivelul articulațiilor pumnului și degetelor, determinând limitarea gestualității etc. În aceste cazuri se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, precum și limitările funcționale motorii. 2. Afecțiuni musculare - anomalii și malformații congenitale care împiedică poziția statică și locomoția (de exemplu, hipertrofii congenitale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonară), poliartrita reumatoidă în evoluție sau cu sechele la nivelul articulațiilor pumnului și degetelor, determinând limitarea gestualității etc. În aceste cazuri se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, precum și limitările funcționale motorii. 2. Afecțiuni musculare - anomalii și malformații congenitale care împiedică poziția statică și locomoția (de exemplu, hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu, distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulare, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu, tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: - implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale; - afectarea coloanei vertebrale și membrelor pelvine; - implicațiile asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor superioare; - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni neurologice, osteoarticulare sau somatice; - prezența tulburărilor circulatorii loco‑regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și respirație. • Afecțiuni ale structurii pielii, anexelor și funcțiilor tegumentului Categoriile principale de afecțiuni dermatologice sunt: afecțiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura și gestualitatea (de exemplu, epidermoliza buloasă, cicatrice postarsură mutilante și invalidante). Pentru aceste afecțiuni, avându‑se în vedere și cele enunțate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap. • Afecțiuni legate de boala canceroasă - afecțiunea într‑un stadiu curabil - poate orienta
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
astfel apar geometricul, minimalul, conceptualul. Nu mâna pictează, ci mintea: viziune interioară. Obiect: funcționarea gândirii. Există nestorienii, care maximizează Omul din Isus și Materia în Forme. Asta dă o artă de incarnare, cu prioritate pentru valorile tactile, efectele de pastă, gestualitate, orientată spre natură și lumină. Retina comandă: nuduri și peisaje. Obiect: samânța lucrurilor. Linia Calvin, puritană, nordică. Linia Loyola, senzuală, meridională. Cele două se excomunică reciproc. Vizionarii împotriva văzătorilor, războiul continuă. El se poartă zi de zi. Acest statut intermediar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pur și simplu, de refuz de a participa la conversație. În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei, sau atunci când este vorba despre activități precise, adolescentul poate temporar să regăsească o gestualitate aparent fluidă și fără a fi încetinită. În planul ideatic încetinirea se caracterizează printr-o pierdere a fluidității gândurilor, printr-o încetinire a răspunsurilor, încetinire în ordonarea ideilor și tendință spre o oarecare sărăcire în gândire. Adolescentul este invadat de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Episodul începe în afara cafenelei cu ceea ce ar putea fi un cadru de localizare 12. Acțiunea o privim de la distanță [P. Ans. Stradă, în fața cafenelei, noaptea]. Insistența până la exasperare a lui Antim de a-și recupera violoncelul are dinamică repetitivă și gestualitatea de film mut: "De mai multe ori, în fața cafenelei, Antim încercase zadarnic să-i ia violoncelul din mână. În cele din urmă, ridicase exasperat brațele în aer și, deschizându-i larg ușa, o poftise să intre. Spre mirarea lui, fata
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pregătire sau din cel de recuperare stabilite de cadrul didactic). La sfârșitul anului școlar, elevii primesc distincții la fiecare disciplină în parte, renunțându-se la premiile globale. Aprecierea nonverbală (ectosemantică) se referă la o serie de secvențe discursive exprimate prin gestualitate, mimică, pantomimă, mișcările unor părți ale corpului, suspendări, tăceri etc. Aceste elemente oferă elevilor întăriri imediate ce determină replieri, reformulări, reflecții, interiorizări etc. cu privire la nivelul unor achiziții sau performanțe școlare. Uneori, degetul ridicat poate semnifica mai mult decât o notă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sus. În timp ce primul aparține liderilor politici (Ion Iliescu și Traian Băsescu), cel de-al doilea este teritoriul posibililor parlamentari. Acest subcâmp de sus este dominat de tinerii PD-iști. Legătură dinte cele două subcâmpuri se obține prin codul kinezic al gestualității mâinii. Configurația (palmă deschisă) și direcția (în sus) a mâinii drepte sugerează configurația semantica a mentorului politic care își prezintă echipa spectatorilor. * Dualitatea sus/ jos reprezintă "confruntarea" dintre realitate și ideal. Și totuși, se poate observa un paradox dacă luăm
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
context, text, textualitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COVERBAL. Trăsătura coverbal se aplică fenomenelor (gesturi, mimică, schimburi de priviri etc.) care însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COVERBAL. Trăsătura coverbal se aplică fenomenelor (gesturi, mimică, schimburi de priviri etc.) care însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent, timbru, debit, intonație), cărora li
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, deși indicii vizuali sînt în contradicție cu indicii verbali, aceștia sînt primii care provoacă impresiile dominante, iar aceste comportamente au o incidență crucială asupra derulării interacțiunii, motivînd seriile de corespondențe între interlocutori, chiar și în planul verbal. V. actualizare, gestualitate, interacțiune proxemică. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CREAȚIE ȘI CREATIVITATE. În înțeles general, creația este faptul de a realiza ceva prin transformarea sau combinarea unor elemente existente. În acest proces, elementele deja existente își pierd de obicei identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de studiu pentru aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de studiu pentru aceștia. Nu există totuși nici acum un consens în ceea ce privește statutul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de studiu pentru aceștia. Nu există totuși nici acum un consens în ceea ce privește statutul ei, de obicei, fiind considerată un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un obiect de studiu pentru aceștia. Nu există totuși nici acum un consens în ceea ce privește statutul ei, de obicei, fiind considerată un fenomen auxiliar în comunicarea intersubiectivă de natură extralingvistică și incapabilă să transmită singură un conținut obiectiv. În această viziune, gestualitatea este în măsură să transmită doar informații abstracte, modale (negare, afirmare, îndoială, certitudine etc.), cuantificări (totalizare, diviziune) și calificare (euforie, neplăcere). Au existat însă și tentative de a studia gestualitatea ca o limbă, aplicînd formula "sistem de semne" a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
incapabilă să transmită singură un conținut obiectiv. În această viziune, gestualitatea este în măsură să transmită doar informații abstracte, modale (negare, afirmare, îndoială, certitudine etc.), cuantificări (totalizare, diviziune) și calificare (euforie, neplăcere). Au existat însă și tentative de a studia gestualitatea ca o limbă, aplicînd formula "sistem de semne" a lui F. de Saussure, dar rezultatele nu au fost relevante. Potrivit unei alte abordări, gesturile nu au mai fost raportate la semne, ci au fost apreciate ca formatoare ale unor "texte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apreciate ca formatoare ale unor "texte gestuale" (precum dansul, numerele acrobatice, pantomima etc.), printr-o concepere analitică a investigației, dar segmentarea unui astfel de text în unități gestuale și identificarea trăsăturilor gestuale care le caracterizează pun multe probleme. În principiu, gestualitatea reprezintă interacțiunea comunicativă cu ajutorul gesturilor, care, dacă sînt considerate independente de vorbire (comportamente non- verbale), aparțin de obicei ansamblului fenomenelor coverbale. Deseori este asociată și mimica, încît se vorbește de mimo-gestualitate, care ar interesa într-o anumită măsură pe lingviști
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Au existat încercări de a a realiza mijloace de analiză a limbii corpului în ansamblu și de a institui termeni speciali pentru elementele ei, pornind de la modelul studiului limbii naturale, însă diferența de esență și de statut dintre aceasta și gestualitate a limitat posibilitățile unor rezultate satisfăcătoare. Din punct de vedere comunicațional, mimo-gestualitatea îndeplinește diferite funcții: clarificarea ambiguităților limbii, realizarea unor nuanțe, economie de expresie, prin repartizarea sensului între cuvinte și gesturi etc. De aceea, se face distincție în mod obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limitat posibilitățile unor rezultate satisfăcătoare. Din punct de vedere comunicațional, mimo-gestualitatea îndeplinește diferite funcții: clarificarea ambiguităților limbii, realizarea unor nuanțe, economie de expresie, prin repartizarea sensului între cuvinte și gesturi etc. De aceea, se face distincție în mod obișnuit între gestualitatea referențială și cea afectivă, pe de o parte, și între gestualitatea de regularizare și de copilotaj interacțional, pe de altă parte. Gestualitatea referențială grupează gesturile cu statut de emblemă sau cvasilingvistice (echivalente cuvintelor sau expresiilor), gesturile deictice (temporale și spațiale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îndeplinește diferite funcții: clarificarea ambiguităților limbii, realizarea unor nuanțe, economie de expresie, prin repartizarea sensului între cuvinte și gesturi etc. De aceea, se face distincție în mod obișnuit între gestualitatea referențială și cea afectivă, pe de o parte, și între gestualitatea de regularizare și de copilotaj interacțional, pe de altă parte. Gestualitatea referențială grupează gesturile cu statut de emblemă sau cvasilingvistice (echivalente cuvintelor sau expresiilor), gesturile deictice (temporale și spațiale) și gesturile iconice sau ilustrative (imitînd aspectul vizual al referentului). În
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]