34 matches
-
cărți, cîte 2-3 pe an". Cezar Petrescu mai are încă resurse pentru a glumi pe seama stării sale: "circulația s-a făcut prost, s-au depus săruri cu tonele și acum parcă sînt un personagiu dintr-o comedie de odinioară: un gheneral cavalerist la pensie, care se repede curtezan că în junețe să dea braț demoazelelor și ai , ai! are el nevoie de brațul demoazelelor ca să facă prudent și cu dureri fantastice cîte un pas, copăcel". Din păcate, medicamentele pe care le
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Preasfințitul” a existat, cu-adevărat, și s-a numit Ghenadie, și a fost episcop de Argeș, și prea milostiv duhovnic și îmblânzitor de suflete. Și de-această binecuvântare, multe suflete s-au eliberat de povara păcatelor, printre care, negreșit, și „gheneralul” Vlădescu... Poate vă-ntrebați „Vlădescu și mai cum...” Credeți că are importanță? Oricine dintre noi poate fi „gheneralul” și împovăratul... Oricine dintre noi putem (și bine-ar fi) să preluăm exemplul acestui „gheneral”, nu doar pe cele împestrițate, care ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
milostiv duhovnic și îmblânzitor de suflete. Și de-această binecuvântare, multe suflete s-au eliberat de povara păcatelor, printre care, negreșit, și „gheneralul” Vlădescu... Poate vă-ntrebați „Vlădescu și mai cum...” Credeți că are importanță? Oricine dintre noi poate fi „gheneralul” și împovăratul... Oricine dintre noi putem (și bine-ar fi) să preluăm exemplul acestui „gheneral”, nu doar pe cele împestrițate, care ne-nconjoară și ne înspinează la tot pasul!... Mda, „ucigă-l toaca” mutilează sufletele, luați aminte! El îi vinovatul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
de povara păcatelor, printre care, negreșit, și „gheneralul” Vlădescu... Poate vă-ntrebați „Vlădescu și mai cum...” Credeți că are importanță? Oricine dintre noi poate fi „gheneralul” și împovăratul... Oricine dintre noi putem (și bine-ar fi) să preluăm exemplul acestui „gheneral”, nu doar pe cele împestrițate, care ne-nconjoară și ne înspinează la tot pasul!... Mda, „ucigă-l toaca” mutilează sufletele, luați aminte! El îi vinovatul, iar noi, musai, s-ar cuveni să alergăm la duhovnic, să ne primenim sufletul. Musai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
Și-aud, sau mi se pare că murmuri ceva de genul (urâcioasă sintagmă!): „Și totuși, cine-i...” O, dragule, fără curiozități ale maleficului, de tip capatos și cum i-or mai fi chemând... Are vreo importanță? N-am spus deja? „Gheneralul” suntem fiecare dintre noi... și... punct. Ei, dacă tot ești așa de curios, balcanicule, deschide colecția ziarului „Adevărul”, cea de la sfârșit de secol al XIX-lea, și te vei lămuri că nu-i basnă!... Din fericire, e realitate pură, și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
puterii? Toată lumea a consimțit să încheie farsa cu banditul Cocoș în tonul potrivit, în același fel în care a fost întreținut scandalul. Datorită Serviciului și numai datorită lui n-a căzut guvernul, n-a fost chemat la putere un nou Gheneral, șontîc-șontîc, democrația a mers mai departe pe drumul ei. Ei, da, acolo, cazul banditului Cocoș, a fost cu adevărat un caz de imaginație. Iar Leonard Bîlbîie a meritat toate felicitările, drept pentru care a și fost avansat, lucru de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dacă la cârma țării va veni Caraiman. În definitiv, Mihail știa să fie abil într-un joc ce se conducea după anumite reguli. Caraiman venea și era chemat pentru a suspenda regulile, pentru a introduce iarăși măsurile personale. Iar, dacă Gheneralul guvernase tot cu "măsuri personale", toată lumea fusese de acord că altfel nu se putea în lumea slăbită în încheieturile sale din cauza groaznicului război. Dar lumea se întremase, înviase, era iarăși un organism viu și destul de armonizat, de ce să fie nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai neagră, cea mai dureroasă a întregului război. ” Iar „Realitatea ilustrată” din 12 februarie consemna: „Oameni cari au făcut frontul în luptele aprige din Moldova [...] spun că țăranii noștri, cu bunul lor simț și cu bună voia înăscută, îl botezaseră «gheneralul Burtălău»[...]”. Prin testament, averea sa din România a revenit Academiei Române. În anul 2001, în urma unui referendum, comuna Unirea (denumire în vigoare din 1965), redevine General Berthelot; la festivitățile prilejuite de 140 de ani de la nașterea generalului participă și Christian Vigné
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
apă¬rare forțele inamice. Deodată, Chircuț auzi un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, Chircuț apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ Chircuț se oprea din povestit și după câteva clipe, zâmbind șmecherește pe sub mustăți, spunea: - Bă, nepoate, a fost pentru prima șî ultima dată când niște ghenerali au iegzecutat un ordin dat de mine
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ Chircuț se oprea din povestit și după câteva clipe, zâmbind șmecherește pe sub mustăți, spunea: - Bă, nepoate, a fost pentru prima șî ultima dată când niște ghenerali au iegzecutat un ordin dat de mine!... Timp de câteva minute, mitraliera lui Chircuț a fost singura care a răspuns atacului inamic, bunicul meu a tras cu ea până i-a înroșit țeava. Între timp, s-a târât până la el
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
de către generalul Eremia Grigorescu, fiind înaintat și la gradul de caporal. La ceremonie, îna- inte de a-i prinde medaliile în piept, generalul l-a întrebat: - Caporal Pătrașcu, ia spune-mi, domnu- le, câți nemți ai împușcat? - Să trăiț’, domnule gheneral, nu știu, nu i-am numărat! - i-a răspuns Chircuț în poziție regulamentară. Generalul, amuzat și, în același timp - surprins de răspunsul lui, i-a zis atunci: - Bravo caporal, să trăiești! Apoi i-a pus medaliile în piept, după care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
apărare forțele inamice. Deodată, moșu’ a auzit un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, el apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ se oprea din povestit și după câteva clipe, zâmbind smecherește pe sub mustăți, spunea: - Bă, nepoate, a fost pentru prima șî ultima dată când niște ghenerali au iegzecutat un ordin dat de mine!... Timp
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ se oprea din povestit și după câteva clipe, zâmbind smecherește pe sub mustăți, spunea: - Bă, nepoate, a fost pentru prima șî ultima dată când niște ghenerali au iegzecutat un ordin dat de mine!... Timp de câteva minute, mitraliera lui moșu’ Chircuț a fost singura care a răspuns atacului inamic. A tras cu ea până i-a înroșit țeava... Între timp, s-a târât până la el colonelul
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Bărbăție și Credință”, chiar de către generalul Eremia Grigorescu, fiind înaintat și la gradul de caporal. La ceremonie, înainte de a-i prinde medaliile în piept, generalul l-a întrebat: - Caporal Pătrașcu, ia spune-mi, câți nemți ai împușcat? - Să trăiț’, domnule gheneral! Nu știu, nu i-am numărat!, i-a răspuns moșu’ Chircuț în poziție regulamentară. Generalul, amuzat de răspuns, i-a zis atunci: - Bravo, caporal, să trăiești! Apoi, i-a pus medaliile în piept și l-a sărutat pe amândoi obrajii
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
respect la persoane respect la proprietate!... Uite țe e, fracilor... Reacciunea a pus de gând să dea foc Bucureștilor și să-l arunțe în aer ca să se nenoroțească toată lumea nevinovată și să-si facă reacciunea mendrele, ca să stârpească dumnealor cu gheneralul Solomon, care s-a prins fracilor, la capul Podului, pe maidanul de la streaze, patru buci mari cu iarbă de pușcă muscălească, fiincă le-a adus doi cajați îmbrăcați tiptil mocănește, și să le badze noaptea în București, dacă nu era
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
să te vedem In tentationem... Să piară dracu dar trebuie s-o ieu eu. INTENT[ATIONEM] Iar mă duci în ispită... in tentationem... Ei bine: Ta ascultă măi stomahule... nu te supăra... răbdare fătul meu! Trebuie să fac ca marele gheneral muscalesc Suworow care-a poruncit în armia întreagă zi de post... până ce-a venit proviant cu harabalele... Ei... acu să venim la treaba noastră. îi ești drag VULTUREA[ NU] Știu eu? Cred. {EminescuOpVIII 360} INTENT [ATIONEM] Da' cu dragostea d
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de Dumbrava Roșie și de alte înfruntări conforme motivului „bătălie cu capcane”. Între timp Polițion, înspăimântat de insistențele erotice ale prințesei Gostelie, „s-au dus pre supt cumpăt” de la craiul indian Arix să îl caute pe veșnic pierdutul său prieten „gheneralu” Argu, ajuns vestit pentru izbânda împotriva turcilor. Încercând să revină la „timpul pierdut”, unde rămăseseră Argu și Militina, Polițion se îndrăgostește pe drum de o altă frumoasă, anume Asârie, „fată a unui popă” dintr-o „cetățuie a împărățâii Endiei”. La
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
nu cea strict religioasă, ci literară, prin povestire. Astfel, pasajul așteptării unei mari inspecții școlare, așteptare anxioasă, febrilă, generatoare de isterie colectivă, și în cele din urmă zadarnică, episod înrudit poate cu nuvela lui Gh. Brăescu Vine doamna și domnul gheneral, dar trasat în tonuri mult mai tari, grotești, márqueziene parcă, poate fi citit și ca o parabolă a așteptării Zilei de Apoi. Dar tema escatologică și soteriologică e, în chipul cel mai vădit, invocată aici prin recursul mai mult decât
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
carte, Educația socială a națiunei armate (1914). Participă la campania din 1916, își pierde brațul drept și este făcut prizonier. În lagăr își descoperă vocația de umorist și, întors la Iași, semnează prima culegere de proză - Vine doamna și domnul gheneral (1918). Se stabilește în București, unde scoate „foaia de educație militară și cetățenească” „Pregătirea” (1918-1919), pe care o scrie aproape singur. Din 1919, maiorul B. începe să frecventeze cenaclul lui E. Lovinescu, stârnind entuziasmul criticului, care îi publică schițele în
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
sugerează conotații de o insinuantă ambiguitate, îi dezvăluie în egală măsură măiestria, dar și temperamentul nestăpânit. Renumele literar al lui B. este legat în primul rând de schițele cu subiecte din viața militară, cuprinse în volumele Vine doamna și domnul gheneral (1918), Maiorul Boțan (1921), Cum sunt ei... (1923), Doi vulpoi (1923), Schițe vesele (1924), ultimele două premiate de Societatea Scriitorilor Români. Intrigat și revoltat de formele și (non)sensurile existenței cazone, de carențele ofițerilor, de unele aspecte ale relațiilor dintre
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Colonelul sau generalul reprezintă chintesența defectelor militarului de profesie, produsul finit al involuției, care își etalează cu superbie nepriceperea și ignoranța. În special inspecțiile și manevrele aveau darul de a releva dezarticularea sistemului și incompetența comandanților. Vine doamna și domnul gheneral, cea mai cunoscută proză a lui B., este concepută într-o perspectivă cuprinzătoare. Acțiunea e plasată într-un orășel de la Dunăre, în a cărui letargie și torpoare știrea despre vizita generalului la regiment are efectul unui ciclon, care dezlănțuie o
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
tipurile, dramatizându-le, prin arta compoziției, dar, mai ales, printr-o desăvârșită obiectivitate care-i caracterizează și diferențiază satira, literatura d-lui Brăescu are nu numai caracterele talentului, ci și cele ale clasicității. E. LOVINESCU SCRIERI: Vine doamna și domnul gheneral, Iași, 1918; Maiorul Boțan, București, 1921; Cum sunt ei..., București, 1923; Doi vulpoi, București, 1923; Schițe umoristice, București, 1923; Nuvele, București, 1924; Schițe vesele, București, 1924; Un scos din pepeni, București, 1926; Moș Belea, București, 1927; Alte schițe vesele, București
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
București, 1926; Moș Belea, București, 1927; Alte schițe vesele, București, 1928; La clubul decavaților, București, 1929; Conașii, București, 1935; Amintiri, București, 1937; Primii și ultimii pași, București, 1939; Margot, București, 1942; Schițe, București, 1957; Vine d-na și d-l gheneral și alte schițe, pref. B. Elvin, București, 1958; Opere alese, I-II, îngr. și introd. Niculae Gheran, București, 1962; Scrieri, I-II, îngr. și pref. Niculae Gheran, București, 1965; Unde dai și unde crapă, îngr. Niculae Gheran, postfață G. Dimisianu
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Eseuri, 413-419; D. I. Suchianu, Les „Amintiri” de M. Braesco, MOM, 1938, 941; Lupi, Umorismo, 20-21; Călinescu, Ist. lit. (1982), 782-785; Vianu, Arta, II, 135-137; Petru Comarnescu, Romanul unui umorist, TIL, 1943, 2069; Matei Călinescu, „Vine d-na și d-l gheneral”, GL, 1958, 17; Niculae Gheran, Gh. Brăescu, București, 1963; Șerban Cioculescu, Gh. Brăescu - memorialist și romancier, RL, 1971, 7; I. Sârbu, Gh. Brăescu - antologic, CRC, 1971, 38; Crohmălniceanu, Literatura, I, 357-367, 608-609; Raicu, Structuri, 52-64; Valentin Silvestru, „Vine doamna și
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
1958, 17; Niculae Gheran, Gh. Brăescu, București, 1963; Șerban Cioculescu, Gh. Brăescu - memorialist și romancier, RL, 1971, 7; I. Sârbu, Gh. Brăescu - antologic, CRC, 1971, 38; Crohmălniceanu, Literatura, I, 357-367, 608-609; Raicu, Structuri, 52-64; Valentin Silvestru, „Vine doamna și domnul gheneral”, F, 1976, 8; Massoff, Teatr. rom., VI, 158-159; Cioculescu, Amintiri, 258-261; Constandina Brezu, Gh. Brăescu în spatele măștii ironistului, MS, 1982, 2; Dicț. scriit. rom., I, 365-368; Gh. Brăescu, DRI, I, 247-252; Gh. Brăescu, DCS, 162-163. C.T.
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]