15 matches
-
Samuil Micu în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor pre scurt) sau cu extrase dintr-un mai obscur tratat, scris, la 1704, de Fr. Schmideg etc. O calitate a discursului lui A.H. rămâne expresivitatea limbii, îndeosebi în De obște gheografie; expunerea se colorează pe alocuri afectiv, împrumutând aspectul unor note de călătorie (ca în secvențele ce se referă la Italia, de pildă). În fine, cucerit de valoarea didactică a cărții, A.H. „tâlcuiește” Aritmetica lui Alessandro Conti (din 1730), în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
difuzat, la vreme, doar în manuscris). O mențiune merită prefața ce aborda, în spirit luminist, aspecte privitoare la constituirea limbajului științific. Traduceri: Platon Levșin, Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti, Elementi aritmetice arătate firești, Iași, 1795; Claude Buffier, De obște gheografie, Iași, 1795; [Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr. și introd. A. I. Babii, Șt. Lupan, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 58-93; Iustin Șt. Frățiman, Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilavia (Brăila), Chișinău, 1923, 68-91
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
mănăstirea Zagavia (fostul schit al călugărului Zagavei), din comuna Scobinti, unde a trait intrea anii 1770 și 1800, vreme de 30 de ani dedicandu-se activităților didactice, pedagogice, scriitoricești și culturale, fiind autorul primei lucrări românești de geografie. - De obște gheografia - (Un exempar se află la Bibliotecă Centrală Universitară, Iași, iar altul la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității Al. I. Cuza din Iași). A tradus și adaptat învățământului teologic din Moldova, - Gramatică teologhiceasca - spre folosul preoților și a tuturor
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
adânci din piatră cioplita. La vechiul schit s-a retras, în 1774, episcopul cărturar Amfilohie Hotiniul, care studiase la Kiev și la Romă, în liniștea acestui loc retras de rugăciune traducând și prelucrând manuale școlare, dintre care amintim: De obște Gheografie(1795) și Elemente aritmetice arătate firești(1795), considerate fiind primele manuale redactate în limba română. Tot lui i se atribuie lucrarea cu caracter enciclopedic Gramatică de la învățarea fizicii (1796) , necesară „celor ce călătoresc pe drumul învățăturilor”, o istorie a Moldovei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în franceză (când ziarul apărea în ambele limbi), tălmăcea noutăți din gazetele străine, redacta articole, făcea corecturi. Pentru trebuințele școlii a prelucrat un tratat de geografie, Elementele gheografiei (1831), și a tradus o lucrare de teologie. În manuscris i-au rămas câteva manuale școlare, o aritmetică, o gramatică latino-română. În 1835 căpătase rangul de paharnic. F.-B. a scris versuri în limba latină: un Carmen Onomasticon și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
Dumitru Dan descrie călătoria prin China ca una dintre cele mai interesante etape, China fiind cunoscută în România, în afara descrierilor aparținând celor care ajunseseră pe meleagurile sale, din unele traduceri sau lucrări ale unor autori români. Menționez lucrarea De obște gheografie a lui Bonffier, tradusă la Iași în 1795 de către Anfilohie Hotiniul 19. Istoricul român Nicolae Iorga, într-o lucrare din anul 1905, intitulată Războiul din Extremul Orient, descrie China în cuprinsul de 51 de pagini, elaborând o interesantă și atrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
52. Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 53. N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, 1934. 54. Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, p. 14, decembrie 1965. 55. Amfilohie Hotiniul, De Obște Gheografie, Iași, 1795. 56 "Gazeta de Moldavie'', Iași, anul 1850, p. 184. 57. Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie 1961
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Ionescu Gion, Călătoriile lui Carol al XII-lea, regele Suediei prin Țara Românească. 90 N. Bădulescu, Comerțul exterior al României 1928-1937, București, 1934. 91 Bulletin S.I.P. Bureau de Presse Suede, Stockholm, dec. 1965 (p. 14). 92 Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795. 93 "Gazeta de Moldavie", Iași, 1850, p. 184. 94 Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962, p. 46. 95 Mihai Ralea, Note de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1874 Colegiul Sf. Sava s-a numit Liceul Sf. Sava. 56 bucureștii de altădată La științele naturale Ananescu 12, un conștiincios profesor și foarte serios care nu putea pronunța nici pe c, nici pe ge. De exemplu în loc de geografie zicea gheografie și în loc de măciucă pronunța: măchiucă. Se spunea că este armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
absența unui interes constant și sistematic pentru geografie. Ca mărturie a acestui interes, intelectualii români din Transilvania tipăresc acum o serie de manuale de geografie universală, lucrări moderne, destinate unor scopuri didactice și de informare generală, dintre care se remarcă Gheografia editată de negustorul brașovean Nicola Nicolau XE "Nicolau" , În 1814-1815, sau Icoana pământului, În trei volume, publicată În 1841-1843, la Blaj, de către profesorul Ioan Rusu XE "Rusu" . Evident, ele nu făceau decât să se alăture lucrărilor similare, mult mai numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Marx, Karl, Însemnări despre români, Editura Academiei, București, 1964. Micu, Emil, „Răsunetul războaielor lui Napoleon I la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, În Revista Istorică Română, IX, 1939. Mureșanu, Andrei, Reflexii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Nicolau, Nicola (coord.), Gheografia sau scrierea pământului, vol. I-II, Tipografia Universității, Buda, 1814-1815. Păcățian, Teodor V., Cartea de aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub coroana ungară, vol. I, Marschall, Sibiu, 1904. Pann, Anton, Fabule și istorioare, I-II, Tipografia Pencovici, București
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Civilizație medievală și modernă românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, pp. 249-259. Vezi capitolul dedicat reprezentării spațiale a identității naționale românești, din volumul meu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 307-316. Nicola Nicolau XE "Nicolau" (coord.), Gheografia sau scrierea pământului, I-II, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1814-1815. Ioan Rusu XE "Rusu" , Icoana pământului, vol. I-III, Tipografia Seminarului, Blaj, 1841-1843. Dóczy József XE "József" , Európa tekintete jelenvaló természeti, műveleti és kormányi állapotjában (Privire asupra Europei, În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bisericească”, în altele se predau cântările, noțiuni de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul 1789. Descrierea Valahiei, un manual de geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând învățătorilor că dintre ,,toate învățăturile mai întâi să învață ce este mai ușor, apoi să se suie la cele mai grele”, așa încât primordial trebuie învățată geografia și apoi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a vulcanilor (munților vărsători de foc)" (Albina românească, Iași, 1829); „un nou vulcan (munte focovărsătoriu)" (ibidem, 1831); „doi vulcani, adecă munți care aruncă foc" (Curierul românesc, București, 1829); „unii din munți aruncă foc și atunci se zic vulcani" (Elementuri de gheografie, București, 1834); „izbucnirea focovărsetorilor vulcanuri" (Săulescu, Hronologhia, Iași, 1837); „vulcanul (muntele aruncătoriu de foc)" (Icoana lumei, 1840) etc. Citatele de mai sus sunt preluate din Dicționarul limbii române, Tomul XIII, partea a 3-a, Litera V, Vîclă-vuzum (București, Editura Academiei Române
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]
-
naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că în India se găsesc din plin „aromate și de toate feliurile de spițierie”. Printre acestea, frunzele de betel (Piper betle), care sunt mestecate de toată lumea pentru efectele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]