163 matches
-
Moschee din Damasc, considerată al patrulea loc sfânt al islamului, pretinde că posedă moaște din sfanțul sau cap. Părintele Sofian Boghiu vizitând această moschee, povestește că atunci când niște musulmani au lovit cu toporul racla cu moaștele sale spunând: ,, Ce căuta ghiaurul acesta aici?”, din sicriu au început să curgă valuri de sânge, țâșnea sângele din sicriu și din marmură. Și ei s-au speriat foarte tare și au chemat preoții ortodocși să vină să facă rugăciuni ca să oprească aceste valuri de
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/29_august_taierea_capului_sf_ion_untaru_1377741953.html [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
Era demult o poveste despre un sultan și un domnitor român care s-au dedat unul la deliciile celuilalt: sultanului îi cam plăcea vinul, iar ghiaurului cafeaua. Și pentru că legea fiecăruia le interzicea și unuia, și altuia să le consume, au dat-o la pace ca la porțile Orientului: cafelei i-au zis „ceaiul împăratului”, iar vinului, nici nu mai contează cum, suc sau compot. Spre
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată by https://republica.ro/cate-bordeluri-atatea-obiceiuri-in-japonia-la-health-cluburi-nu-se-trage-de-fiare-dar-se-practica-alte [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Doina Drăgan, Al.Florin Țene, Ana Zlibuț (care a prezentat filmul „Dunărea dorită “ în imaginile căruia au fost cuprinse acțiunile întreprinse, de până acum, al acestui proiect, în Germania și Timișoara ), Titina Nica Țene, Mariana Sctrungă, Violeta Kadar Secoșan, Ana Ghiaur, Maria Secula, Genoveva Tako și Constantin Sperlea. În cadrul simpozionului au fost lansate cărțile „Columna lui Traian “ de Ionel Cionchin, “Gaudeamus “ de Ion Gheorgheașu, “Clisura Dunării în gravure din secvolul al XVIII-lea de “de Arpad Iancșa, și “Timișoara- oraș multicultural
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1400315033.html [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
și mai puțini cunoscuți din toate colțurile țării. Vom face publică lista câștigătorilor pentru cele două secțiuni la care s-a participat. Secțiunea Poezie: - Marele premiu: Popescu Marină din București; - Premilu I : Voicu Daniela, comnua Limanu, jud. Constantă; - Premiul ÎI: Ghiaur Ana din Timișoara; - Premiul III: Stroea Alină din Galați; - Premiul Ligii Scriitorilor din România- filiala Hunedoara: ChișAnda Claudia din Albă Iulia; - Premiul din partea Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu”din Geoagiu: Ingrid Cosma din Constantă; - Mențiunea I: Rașcu Mihaela din Târgu
FESTIVALUL NATIONAL DE POEZIE ION BUDAI DELEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1406825034.html [Corola-blog/BlogPost/349547_a_350876]
-
care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de răspândit pe teritoriul românesc, așa cum era și în trecut, ceea ce l-a făcut pe un călător turc din secolul al XVIII-lea să numească Paștele sărbătoarea de ouă roșii a ghiaurilor (creștini) valahi. Dar oul, simbol al fecundității și al formei aproape desăvârșite, era folosit și de alte popoare, în ritualurile lor de sărbători. Popoarele Asiei și Europei, care serbau Anul Nou la echinocțiul de primăvară, ofereau în dar, prietenilor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
că respir, și râd, în toamne, Și am în mintea mea o vară, dintr-un evantai. M-am înșelat, având pe creștet mii de lauri, Din vis, exonerați, să nu-și găsească rostul, M-am înșelat, iubindu-vă, luptând cu ghiauri, Dar înțeles-am... dragostea -ți oferă adăpostul. Pe unde ești, și cât îți e de greu pământul, Ce-l calci, de sub picioare, deși doar îl atingi? Cum să te-nșeli pe tine...și-ți strigă, iată, avanpostul, De te-ai-nșelat, faci
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1444371634.html [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
o plasă de nori. - Bunicule! Vezi? Fulgii de zăpadă dansează în aer. Iar scama aceea de luna, care abia se mai vede, dispare în nori. - Lucirea-acelui ochi cernit/ E plină de-un trecut umbrit": Așa spune poetul englez Byron, în „Ghiaurul”, o poveste verificată. Fetiță a tăcut. Mergeam tăcuți unul lângă altul și zăpada scârțâia sub tălpile noastre. Puținii trecători de pe strada se îndreptau grăbiți spre stațiile de troleibuz. Privirea ne alunecă peste vitrinele viu luminate. Zidurile burgului, parcă, ieșeau din
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
lecturate materialele scriitorilor din LSFTB: Maria Ieva „Când amintirile revin“ „Aceeași pâine“ „Pendul în lumea nouă“, Andrușa Vătuiu „Două pâini“, Ionel Cionchin „Pâinea“, Ioan Vasile Indricău „Pâine albă / Pâine neagră“, Lucia Elena Popa „Pâinea noastră cea de toate zilele“, Ana Ghiaur „Pâinea la români“, Florica Bruțiu „Pâinea bunicii“. Partea a doua „Din creațiile elevilor“ cuprinde creații ale elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 3, Oțelu Roșu, Școala Gimnazială Steierdorf, Anina, Liceul Bănățean Oțelu Roșu și Liceul Albert Einstein, Torino, Italia. Creațiile elevilor
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
desigur viața locuitorilor (lexic, port etc.) În cadrul administrației turcești din Banat, nazârii (inspectori fiscali) aveau în subordine amili (agenți fiscali) și emini (un fel de comisari). Funcția de emin, fiind prost plătită, devine accesibilă atât gradelor militare inferioare cât și „ghiaurilor” (creștini), denumirea funcției fiind pronunțată în vorbirea populară imin. Diverși cercetători presupun că, în perioada finală a pașalâcului din Banat a existat un strămoș cu supranumele Imin/Iminu/Iminulca urmare a exercitării funcției de emin / imin sau a fost poreclit
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale privirilor sale. Schender se cutremură și făcu semn să îl ia din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum..." Capul i se rostogoli, înroșind
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
toți cată urma fetei care urca pe vărf de munte-n Cheie... Planuri de-atac cu înconjor, ca nu cumva să scape fata, înaintare-n flancuri, având în frunte pe beiul oțărât, ce-a fost prostit de-o fătucă de ghiaur... Satul era în necrezare de ce vedea și mulți erau în teamă în pălălaia și tăișul otoman... - Cine-o aduce vie, primește un săcotei de galbeni ! strigă tălmaciul amețit de băutură și aurul promis. Fata înfierbântată de urcuș ajunsă-n vârf
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
se uită-n hăul morții și se retrag în sat cu bombăneală-n șoaptă ne-nțeleasă. Beiul rămâne-n vârf cu jos de brațe ce-ar fi vrut s-o prindă, și parcă-i simtevzbatul. NU înțelege credința-n cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
Și-nc-o dată ... După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri ai lui Sinan-pașa au forțat nota și au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de ghiaur nemulțumit, iar cinicul Hasan, pardon !, Sinan-pașa, a scăpat cu fuga, pierzându-și între timp mâna stângă în mâlul și mlaștina din zonă, dar foarte mulțumit că a scăpat cu viață, banal șobolan rumenit la foc scăzut. Prințul întunericului, vampirul Dracula
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468013377.html [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
cronici literare, materiale document care au fost prezentate la diferite simpozioane, conferințe, dezbateri, mese rotunde.“ Tot în Argument au fost felicitați autorii care au editat în anul 2014 cărți: Bude Ioan, Tiberiu Ciobanu, Cionchin Ionel, Caia Ana, Doina Drăgan, Ana Ghiaur, Daniel Luca, Mihai Leonte, Dănuț Deșliu, Andrușa Vatuiu, Lucica Popa, Ana-Cristina Popescu, Gheorgheosu Ion, Constantin Brătescu, Tako Genoveva, Rădulescu Mihai, Sperlea Maria, Strungă Mariana, Strungă Alexandru, Zilbuț Ana, Ion Turnea, dar și cei care au participat la diferite concursuri de
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1417666682.html [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
Vatuiu, Lucica Popa, Ana-Cristina Popescu, Gheorgheosu Ion, Constantin Brătescu, Tako Genoveva, Rădulescu Mihai, Sperlea Maria, Strungă Mariana, Strungă Alexandru, Zilbuț Ana, Ion Turnea, dar și cei care au participat la diferite concursuri de creație literară și au obținut premii: Ana Ghiaur, Ana-Cristina Popescu, Melania Rusu Caragioiu. Structurat pe nouă capitole, 172 de pagini, Anuarului Nr. 5 al Asociației „Liga scriitorilor“, filiala Timișoara - Banat cuprinde bogata activitate cultural - literară a membrilor filialei. În capitolul I au fost publicate cronici literare prezentate cu
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1417666682.html [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
scriitorilor“, filiala Timișoara - Banat a fost prezentat în cadrul întâlnirii literare din 29.11.2014 de către președinta Ligii Scriitorilor Filiala Timișoara - Banat, prof. Doina Drăgan și de criticul literar Mariana Strungă. Au mai luat cuvântul pr. Horia Țâru și prof. Ana Ghiaur. Anuarul Nr. 5 s-a dovedit a fi încă o nestemată pe scara culturală a literaturii române, o mare bucurie în sufletele iubitorilor de literatură. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: O BUCURIE CULTURAL - LITERARĂ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1417666682.html [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
Coexistența culturilor tuturor naționalităților din orașul internațional Timișoara și felul în care ne-au influiențat viața și cultura(arhitectura)”-autor prof. Mariana Strungă; Interesul cărturarilor bănățeni pentru istoria locului”-Conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu; “Timișoara sub feeria luminilor”-autor prof. Ana Ghiaur si “Șvabii bănățeni iubesc Banatul”- autor prof. Ionel Cionchin. Cităm și broșura ” Timișoara- Oraș multicultural și european” -autor prof. Doina Drăgan și prof. Mariana Strungă în care participanții la proiect sunt intrebati dacă ar dori să revadă orașul nostru, cum
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Din_activitatea_ligii_scriitor_al_florin_tene_1374239073.html [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: ” S-a-ngrozit păgânătatea de vestitul nostru Ghiaur. ” 1877 Iar se clatină hotare și-i sânge Dunărea-n vad, Pier oștirile păgâne, nimicite-n valuri, valuri cad. Tot Coranul se-nspăimântă de a gheurilor cruce, Ca o zdreanță, Semiluna se năruiește și se duce... 1918 S-a scris pe
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
membru al Ligi Scriitorilor, bistrițeanu prof. univ, dr. Dorel Cosma, o personalitate multiplă cu un evantai policrom de activități cultural-științifice din diferite domenii umanistice, Gheorghe Novac, praxiolog, pictorii Elian Băcilă, Oprea Gheorghe Holbavian, scriitorii Ioan Tudor, Rodica Maria Popescu, Ana Ghiaur, Mihaela Cojocaru, Maria Mânzală, dar și scriitoarea Titina Nica Țene, ale cărei poezii au fost publicate în în limba catalană, franceză, germană și rusă,iar ultimul său roman memorialistic “Drumul spre suflet “, a fost bine primit de cititori și critica
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395734317.html [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
54. Gațcan Ștefan, fiul lui Vasile și Maria, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Molovata, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Cuza-Vodă nr. 7, bl. 3, ap. 7. (4.922/2003) 55. Ghiaur Silvia, fiica lui Ghiaur Vasile și Reuțoi Alexandra, născută la data de 19 august 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Florilor nr. 12/4, ap. 66. (566/2006) 56. Gladcova Aurica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
lui Vasile și Maria, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Molovata, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Cuza-Vodă nr. 7, bl. 3, ap. 7. (4.922/2003) 55. Ghiaur Silvia, fiica lui Ghiaur Vasile și Reuțoi Alexandra, născută la data de 19 august 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Florilor nr. 12/4, ap. 66. (566/2006) 56. Gladcova Aurica, fiica lui Sculea Ștefan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
la om adevărata căruntețe și vârsta bătrâneților - o viață fără prihană”. Împodobit, deci, cu înțelepciunea pe care o dăruiește Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, fericitul Ioan răbda cu smerenie robia cu toate batjocurile din partea otomanilor ce-l numeau „ghiaur”, adică „necredincios”. Bătut, lovit, scuipat, devenit ținta disprețului ienicerilor din tabăra militară ce se afla în Procopie, Sfântul răspundea celor ce-l îndemnau să-și lepede credința că ar prefera să moară decât să cadă în acest înfricoșător păcat. Agăi
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
din fața Oceakovului a fost ridicată cetatea Kinburn etc. În jurul acestor cetăți, ca un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]