159 matches
-
de restul lumii, cu excepția Germaniei și a Austriei. Așa se face că Noua Turcie, scăpată de sub tutela europenilor, și-a putut celebra renașterea națională, masacrînd aproape un milion dintre propriii cetățeni (armenii creștin-ortodocși), considerați, ca și celelalte minorități naționale (millet), "ghiauri spurcați". Genocidul armenilor a început în orașul Van, cel mai mare oraș armenesc din Turcia (aflat într-un colț îndepărtat al Asiei Mici, învecinat cu Persia la răsărit și la nord cu Caucazul), cu populația cea mai civilizată și mai
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
prin contract, erau secui; Coșbuc îi vede zburând pe "flăcăii Sucevei" - lucru greu imaginabil înainte ca Mihai să fi cucerit Moldova, deci e vorba tot de mercenari din acea zonă. Nu vreau să insist, teama lui Hassan este personală, căci ghiaurului Mihai i-a cășunat tocmai pe el, provocându-l la un inimaginabil duel de șefi: "Stăi, pașă! Să piară azi unul din noi." Iată, într-un delir de superlative, lașitatea (sau, de ce nu?, prudența politică) fascinată de prezența agresoare: Sălbaticul
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
capitală a statului otoman a fost Brusa (Bursa). Din 1331, Orchan pune stăpânire pe Niceea, pentru ca în 1337 să cucerească Nicomedia. Iată, ce spunea un cronicar otoman, pe nume Sükrüllah despre Orchan: „Emirul era milos față de musulmani, dar necruțător față de ghiauri”. După cronicile turcești și bizantine, turcii otomani au cucerit în permanență, ajungând până la Marea Marmara, după care vor încerca și cucerirea unor teritorii bizantine din Peninsula Balcanică. Căderea cetății Gallipoli, punct important în sud-estul Europei, poarta de intrare în continent
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
crescuseră altele și, acolo unde te așteptai mai puțin, gata, aici se termină, e prea adânc și pentru vulcani, ele se ramificau într-o pânză de rădăcini tinere și suple, o țesătură mai deasă decât pânza cămășilor de in ale ghiaurilor, pe unde să te strecori, tunelurile le ocoleau și pe cât de neașteptate erau locurile răspândirii lor, pe atât de neprevăzute erau curbele, când ziceai că urci, coborai, nordul era la vest, în loc de bazalt găseam izvoare, noi și chipurile șobolanii; spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și în registrele de stare civilă. În 1832, mocanul ungurean Ion Voicu își trecuse turma de 1671 de oi, 3 cai și 3 măgari în Turcia, prin punctul vamal Brăila. Se întâmpla de Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după care s-a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
de ani, erau destul de încruntați, cam sîngeroși și puși pe jefuit necredincioșii creștini de prin partea locului, ba, mai mult, unul dintre mai-marii lor voia să dea calului ovăz tocmai din "pristolul de la Roma", cum zice Mihai Eminescu, un poet ghiaur într-o scrisoare a sa. Acum, după ce visele de mărire s-au năruit și la Roma n-au mai ajuns pentru că un oarecare Ștefan cel Mare, poreclit "Atletul creștinătății", se spune că i-a oprit din drum, s-au făcut
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
Marius Dobrescu Daulele vuiau pretutindeni. Bătând întruna mătănii, dervișii se rugau și urlau fără răgaz. - Îi vom deprinde pe acești ghiauri îndărătnici cu învățătura cea sfântă, striga un predicator cu voce de tunet. Pe pământul lor vălurit precum spinarea diavolului vom ridica minarete întru slava lui Allah. Din vârful lor, în amurg, glasul muezinului se va prăvăli peste capetele lor colțuroase
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Aiudul, galera destinelor noastre, Aiud, țintirimul anilor mei! Veniți să-l lovim cu săgeată de foc! Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta! Domnul Tudor să trăiască! Cum nu vii tu, Țepeș, doamne! Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai! Toți dușmanii or să piară: Din hotară în hotară - Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile! ................................... S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării. Pentru tot ce respiră-n zori Viața o invoc! Lumina e mai caldă și-n inimă
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de răspândit pe teritoriul românesc, așa cum era și în trecut, ceea ce l-a făcut pe un călător turc din secolul al XVIII-lea să numească Paștele sărbătoarea de ouă roșii a ghiaurilor (creștini) valahi. Dar oul, simbol al fecundității și al formei aproape desăvârșite, era folosit și de alte popoare, în ritualurile lor de sărbători. Popoarele Asiei și Europei, care serbau Anul Nou la echinocțiul de primăvară, ofereau în dar, prietenilor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
de mică, schimbând doar numele și locurile. Și m-au prins. I-au demonstrat sultanului, cu probe, că povestea pe care i-o spusesem eu de o săptămână și mai bine, cu neînfricata Esmere, cea care-l scapă din ghearele ghiaurilor pe viteazul pașă Bușbeirük, nu era decât o compilație după legenda cu Maria Putoianca, femeia-oștean care omorâse, pare-se, mai mulți turci decât se anunțau în mod oficial pe lista cu pierderi. Cu toată stima ce mi-o purta, sultanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Moschee din Damasc, considerată al patrulea loc sfânt al islamului, pretinde că posedă moaște din sfanțul sau cap. Părintele Sofian Boghiu vizitând această moschee, povestește că atunci când niște musulmani au lovit cu toporul racla cu moaștele sale spunând: ,, Ce căuta ghiaurul acesta aici?”, din sicriu au început să curgă valuri de sânge, țâșnea sângele din sicriu și din marmură. Și ei s-au speriat foarte tare și au chemat preoții ortodocși să vină să facă rugăciuni ca să oprească aceste valuri de
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
toți cată urma fetei care urca pe vărf de munte-n Cheie... Planuri de-atac cu înconjor, ca nu cumva să scape fata, înaintare-n flancuri, având în frunte pe beiul oțărât, ce-a fost prostit de-o fătucă de ghiaur... Satul era în necrezare de ce vedea și mulți erau în teamă în pălălaia și tăișul otoman... - Cine-o aduce vie, primește un săcotei de galbeni ! strigă tălmaciul amețit de băutură și aurul promis. Fata înfierbântată de urcuș ajunsă-n vârf
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
se uită-n hăul morții și se retrag în sat cu bombăneală-n șoaptă ne-nțeleasă. Beiul rămâne-n vârf cu jos de brațe ce-ar fi vrut s-o prindă, și parcă-i simtevzbatul. NU înțelege credința-n cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
s-ajungă mesaj otrăvit. Sultanul Murad vede zvon cum se strânge De zisa trădare a Prințului-Domn, Edicule-l leagă în Turnul de sânge Și-l ține în pază, în chin și-n nesomn. Amară urgie în țara turcească, Pedeapsă spre ghiaur se-ndreaptă pe dat`, Căci Beiul Sinan a primit să-l sluțească, Pe Domnul ilustru, frumos și-nvățat. Îl duc pe măgar și oricine îl plânge. Creștinu-i lipsit de urechi și de nas, Gorgonă cu triplă cădere de sânge-n
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale privirilor sale. Schender se cutremură și făcu semn să îl ia din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se opri. Căzu în genunchi, spunându-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
-și rugăciunea: "Tatăl nostru care ești în ceruri Sfintească-se împărăția Ta, Facă-se voia ta, precum în cer si pe pământ..." Tobele băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum..." Capul i se rostogoli, înroșind
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
și mai puțini cunoscuți din toate colțurile țării. Vom face publică lista câștigătorilor pentru cele două secțiuni la care s-a participat. Secțiunea Poezie: - Marele premiu: Popescu Marină din București; - Premilu I : Voicu Daniela, comnua Limanu, jud. Constantă; - Premiul ÎI: Ghiaur Ana din Timișoara; - Premiul III: Stroea Alină din Galați; - Premiul Ligii Scriitorilor din România- filiala Hunedoara: ChișAnda Claudia din Albă Iulia; - Premiul din partea Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu”din Geoagiu: Ingrid Cosma din Constantă; - Mențiunea I: Rașcu Mihaela din Târgu
FESTIVALUL NATIONAL DE POEZIE ION BUDAI DELEANU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349547_a_350876]
-
2014 Toate Articolele Autorului Câștigătorii Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu”, ediția a IV-a, 18-20.07.2014, Geoagiu, jud. Hunedoara: Secțiunea Poezie: - Marele premiu: Popescu Marină din București; - Premilu I : Voicu Daniela, comnua Limanu, jud. Constantă; - Premiul ÎI: Ghiaur Ana din Timișoara; - Premiul III: Stroea Alină din Galați; - Premiul Ligii Scriitorilor din România- filiala Hunedoara: Chiș Anda Claudia din Albă Iulia; - Premiul din partea Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu”din Geoagiu: Ingrid Cosma din Constantă; - Mențiunea I: Rașcu Mihaela din
PREMIILE FESTIVALULUI NA IONAL DE POEZIE ION BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349453_a_350782]
-
Și-nc-o dată ... După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri ai lui Sinan-pașa au forțat nota și au încercat să-i nimicească în sângeroasa luptă, deși erau cam zece turcaleți pe cap de ghiaur nemulțumit, iar cinicul Hasan, pardon !, Sinan-pașa, a scăpat cu fuga, pierzându-și între timp mâna stângă în mâlul și mlaștina din zonă, dar foarte mulțumit că a scăpat cu viață, banal șobolan rumenit la foc scăzut. Prințul întunericului, vampirul Dracula
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
reflex, al omului. Capitolul III cuprinde „ Materiale publicate în revista -Creșterea Limbii Române- București, și susținute de Ziua Limbii Române, 31 august 2014“, unde scriitorii Ana Zlibuț, Ionel Cionchin, Teodora Stanciu, Andrușa R. Vatuiu, Ana-Cristina Popescu, Doina Drăgan și Ana Ghiaur, aduc un omagiu Limbi Române prin diferite genuri ale literaturii. Un capitol interesant ce se constituie într-un evantai de “Călătorii de documentare și pelerinaje“, cuprinde reportajele semnate de Ana Caia, Dr. etnolog Maria Mândroane, Andrușa R. Vătuiu, Genoveva Tako
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
sunt evidențiate cu empatie și originalitate. Interesante pagini le aflăm în Capitolul 6, unde orașul Timișoara este înglobat într-un medalion turistic cu mai multe semnături: Ana Zlibuț, Doina Drăgan, Elena Bardac, Lucia Anucuța, Conf. Univ.Dr. Constantin Strungă și Ana Ghiaur, în paginile cărora descoperim amănunte interesante despre orașul cultural, științific și turistic, de pe Bega. Ar fi multe de spus despre acest Anuar, al cărui obiect constă în evidențierea unor activități cultural-științifice din Banat, și care constă în descoperirea acelor rostiri
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
membru al Ligi Scriitorilor, bistrițeanu prof. univ, dr. Dorel Cosma, o personalitate multiplă cu un evantai policrom de activități cultural-științifice din diferite domenii umanistice, Gheorghe Novac, praxiolog, pictorii Elian Băcilă, Oprea Gheorghe Holbavian, scriitorii Ioan Tudor, Rodica Maria Popescu, Ana Ghiaur, Mihaela Cojocaru, Maria Mânzală, dar și scriitoarea Titina Nica Țene, ale cărei poezii au fost publicate în în limba catalană, franceză, germană și rusă,iar ultimul său roman memorialistic “Drumul spre suflet “, a fost bine primit de cititori și critica
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
la om adevărata căruntețe și vârsta bătrâneților - o viață fără prihană”. Împodobit, deci, cu înțelepciunea pe care o dăruiește Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, fericitul Ioan răbda cu smerenie robia cu toate batjocurile din partea otomanilor ce-l numeau „ghiaur”, adică „necredincios”. Bătut, lovit, scuipat, devenit ținta disprețului ienicerilor din tabăra militară ce se afla în Procopie, Sfântul răspundea celor ce-l îndemnau să-și lepede credința că ar prefera să moară decât să cadă în acest înfricoșător păcat. Agăi
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
cronici literare, materiale document care au fost prezentate la diferite simpozioane, conferințe, dezbateri, mese rotunde.“ Tot în Argument au fost felicitați autorii care au editat în anul 2014 cărți: Bude Ioan, Tiberiu Ciobanu, Cionchin Ionel, Caia Ana, Doina Drăgan, Ana Ghiaur, Daniel Luca, Mihai Leonte, Dănuț Deșliu, Andrușa Vatuiu, Lucica Popa, Ana-Cristina Popescu, Gheorgheosu Ion, Constantin Brătescu, Tako Genoveva, Rădulescu Mihai, Sperlea Maria, Strungă Mariana, Strungă Alexandru, Zilbuț Ana, Ion Turnea, dar și cei care au participat la diferite concursuri de
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]