17 matches
-
n.e.i. Specii de rândunică-de-mare n.a.p. GUX (*) Triglidae Gurnards n.e.i. Lumpus LUM Cyclopterus lumpus Lumpfish (= lumpsucker) Pește-undițar MON (*) Lophius piscatorius Monk (= anglerfish) ANK Lophius budegassa Blackbellied angler MNZ (*) Lophius spp. Monkfishes n.e.i Specii de ghidrin SKB Gasterosteus spp. Sticklebacks Pagel roșu SBA Pagellus acarne Axillary (= Spanish) seabream Dentex comun DEC Dentex dentex Common dentex Specii de pești trompeta SNI Macrorhamphosidae Snipe fishes Lavrac vărgat STB Morone saxatilis Striped bass Specii de pești-lup CÂT (*) Anarhichas spp
jrc5361as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90530_a_91317]
-
Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio kovacevii) 32. păstrăvul de mare (Salmo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio kovacevii) 32. păstrăvul de mare (Salmo labrax) 33. cocoșel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
de Atlantic GOB Gobius spp. Atlantic gobies Specii de sebasta RED (*) Sebastes spp. Atlantic redfishes Scorpionide SCO Scorpaenidae Scorpionfishes (nei) Specii de rândunică-de-mare (sz) GUX (*) Triglidae Gurnards (nei) Lumpus LUM Cyclopterus lumpus Lumpfish (=Lumpsucker) Pește-undițar MON (*) Lophius piscatorius Monk (=Anglerfish) Ghidrin SKB Gasterosteus spp. Sticklebacks Pagel roșu SBA Pagellus acarne Axillary seabream Dentex comun DEC Dentex dentex Common dentex Specii de pești trompetă SNI Macrorhamphosidae Snipefishes Lavrac vărgat STB Morone saxatilis Striped bass Specii de pești-lup (sz) CAT (*) Anarchicas spp. Wolffishes
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
Teleostei, Poeciliidae) (Peters) Guppy 20-25 3,0 ± 1,0 6 Lepomis macrochirus (Teleostei, Centrarchidae) (Rafinesque) Biban-soare 20-25 5,0 ± 2,0 7 Oncorhynchus mykiss (Teleostei, Salmonidae) (Walbaum) Păstrăv curcubeu 13-17 8,0 ± 4,0 8 Gasterosteus aculeatus (Teleostei, Gasterosteidae) (Linnaeus) Ghidrin țepos 18-20 3,0 ± 1,0 1 Meyer A., Orți G. (1993) Proc. Royal Society of London, Series B, Vol. 252, p. 231. În anumite țări, au fost utilizate diverse specii marine și de estuar, de exemplu : Leiostomus xanthurus Cyprinodon
jrc3693as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88853_a_89640]
-
Orți G. (1993) Proc. Royal Society of London, Series B, Vol. 252, p. 231. În anumite țări, au fost utilizate diverse specii marine și de estuar, de exemplu : Leiostomus xanthurus Cyprinodon variegatus Menidia beryllina Cymatogaster aggregata Parophrys vetulus Leptocottus armatus Ghidrin țepos Gasterosteus aculeatus Biban comun Dicentracus labrax Obleț Alburnus alburnus Recoltare Peștii de apă dulce, menționați în tabelul de mai sus, sunt ușor de crescut și/sau foarte disponibili, tot timpul anului, față de speciile marine sau de estuar, a căror
jrc3693as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88853_a_89640]
-
Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio kovacevii) 32. păstrăvul de mare (Salmo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio kovacevii) 32. păstrăvul de mare (Salmo labrax) 33. cocoșel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18 cm. Corpul este fusiform mai mult sau mai puțin alungit. Înaintea înotătoarei dorsale, care este formată
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Ei au fost propuși drept model pentru studiul dezordinii de hiperactivitate și de deficit de atenție (ADHD), iar administrarea de Ritalin reduce alergările lor la aproximativ nivelul șoarecilor de control. Faceți clic aici pentru un video cu șoareci care aleargă. Ghidrinii au atât specii marine cât și specii de apă dulce, speciile de apă dulce evoluând după ultima epocă glaciară. Speciile de apă dulce pot supraviețui la temperaturi mai coborâte. Oamenii de știință au testat dacă pot reproduce această evoluție prin
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
specii marine cât și specii de apă dulce, speciile de apă dulce evoluând după ultima epocă glaciară. Speciile de apă dulce pot supraviețui la temperaturi mai coborâte. Oamenii de știință au testat dacă pot reproduce această evoluție prin a ține ghidrinii marini în apă dulce rece. Ghidrinilor marini le-au luat doar trei generații pentru a evolua la nivelul 2,5 grade Celsius de toleranță sporită la frig, nivelul ghidrinilor de apă dulce. Datorită generațiilor care se succed rapid microbii oferă
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
apă dulce, speciile de apă dulce evoluând după ultima epocă glaciară. Speciile de apă dulce pot supraviețui la temperaturi mai coborâte. Oamenii de știință au testat dacă pot reproduce această evoluție prin a ține ghidrinii marini în apă dulce rece. Ghidrinilor marini le-au luat doar trei generații pentru a evolua la nivelul 2,5 grade Celsius de toleranță sporită la frig, nivelul ghidrinilor de apă dulce. Datorită generațiilor care se succed rapid microbii oferă posibilitatea de a studia microevoluția în
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
știință au testat dacă pot reproduce această evoluție prin a ține ghidrinii marini în apă dulce rece. Ghidrinilor marini le-au luat doar trei generații pentru a evolua la nivelul 2,5 grade Celsius de toleranță sporită la frig, nivelul ghidrinilor de apă dulce. Datorită generațiilor care se succed rapid microbii oferă posibilitatea de a studia microevoluția în școli. Un număr de exerciții cu bacterii și drojdii predau conceptele variind de la evoluția rezistenței la evoluția multicelularității. Odată cu apariția tehnologiilor de segmentare
Dovada evoluției () [Corola-website/Science/330755_a_332084]
-
două părți (percide), mai rar în trei părți (gadide), iar în cazuri excepționale poate fi formată din mai mulți lobi (polipteriforme) sau poate lipsi ("Electrophorus electricus"). Primele raze ale înotătoarei dorsale la unele specii se pot transforma în spini protectori (ghidrini) sau iau parte în formarea unor ventuze ("Echeneis"). La unii pești razele lipsesc în a doua înotătoare dorsală (salmonide, somn pitic) și în ele se depozitează grăsime, din care cauză acestea se numesc înotătoare adipoase. Formula înotătoarelor se bazează pe
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
popular „instincte” se ascunde un cocktail de componente înnăscute sau dobândite. Niko Tinbergen, un etiolog celebru, a obținut pentru cercetările sale perseverente premiul Nobel. El a demonstrat printre altele mecanismele instinctelor de reproducere la un mic pește din mările noastre, ghidrinul. Putem spune că, într-un fel, a prezentat instinctele umane „într-un acvariu”. Comportamentul care merge de la curtare până la depunerea ouălor se descompune în mai multe secvențe declanșate de un semnal precis (în interacțiune cu starea hormonală a peștelui). În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prezentat instinctele umane „într-un acvariu”. Comportamentul care merge de la curtare până la depunerea ouălor se descompune în mai multe secvențe declanșate de un semnal precis (în interacțiune cu starea hormonală a peștelui). În funcție de schimbările hormonale de la sfârșitul iernii, masculul de ghidrin arborează o burtă roșie în fața intrușilor pentru a-și apăra teritoriul; culoarea „semnal” a animalului este astfel strămoșul îndepărtat al podoabelor cavalerilor noștri din Evul Mediu sau, mai recent, al însemnelor care marchează teritoriul găștilor de tineri. După ce a construit
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]