90 matches
-
mâine. Spre / ilizibilul care picură " și-n / voce - de-un singur nume scris"), " Cu cretă cerul / scrie. Cu cretă / Pământul", "Litere de spumă /dimineața pe ciucurele / nisipului / și pe care seara-l înflăcărează, litere fără cuvânt / lângă pietre, suspendate. /.../ Litere ghiftuite / de lumină, fredonate, / cu una singură / lipsă", - poemul "dă de vorbit" rugului de spini ce amintește de suferința cristică, "La dreapta / sau la stânga, coperta / fără de titlu. Tufiș / verde iarbă și frunze / de ciulini, stânci ieșite din apă. Cer / desprins /.../ Cer
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
ce înseamna ea chiar dacă nu practici postul. Aveam niște prieteni care lucrau la poliție și în medicină legală (numărul de crime sau ilegalități scade de cel putin 3 ori în luna ramadamului. @ilaura Tocmai asta ziceam, poți să fii și ghiftuit și de la conopida și de la varză, ceea ce nu mai reprezintă post. Cand esti satul ispitele vin mult mai ușor. Exemplu- poftele trupești vin când ești flamand? Nu! sau daca da-vin mai greu. pasajul este f. inspirant. însă din păcate
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
am potolit setea din cascade și peșteri baroce, m-am lăsat pătruns de praful entuziast și pestriț al velocilor futuriști, am gustat, o, acea atât de subtilă, îmbătătoare drojdie depusă, prin ani aici, în adâncul oricărui lucru.. Acum sunt sătul, ghiftuit, îmi fac mulțumit siesta, privesc cu încredere viitorul, mă simt ca un humus fertil. Am și început să simt mișunând în mine primele încolțiri. În curând va răsări, desigur, o iarbă dulce, verde, semn că sunt viu și plin de
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
de pomană, nu este sigur că va avea destule mâini întinse. Niciodată sătulul nu crede flămândul. (E drept că nici flămândul nu-l înțelege întotdeauna pe sătul). Și uite că nu numai oamenii, ci și muzicile pot fi sătule. Adică ghiftuite precum curcanii copilăriei, pe care bunicul îi îndopa întru sporirea porțiilor la ceas de sărbătoare. Muzici saturate. Cel puțin așa sunt ele nominalizate în cutumele IRCAM-ului. Muzici a căror obiecte sonore sunt atât de dense încât ai impresia că
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
adevărată e în fapt cea care te eliberează de propriile energii, pregătindu-te numai în subsidiar pentru repaus. Acesta, precum în fizică, reprezintă un moment particular al mișcării. Voluntariatul, singur, dă o apreciere realistă confortului. Confortul occidental înseamnă nu nemișcare ghiftuită, ci prospețimea efortului. Contrar clișeelor, nici cel oriental nu înseamnă altceva. 10. Potrivit unor speculații etologice, absența provocărilor majore în condițiile de abundență, suprasecurizare și aplatizare reacțională ale vieții contemporane determină o scădere drastică a tonusului individual. E ușor de
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Anul Caragiale, scot statuia la vînzare, cu mici modificări și... oameni s-au făcut! Bate vînt nostalgic de la Răsărit, scapă de fața lui Caragiale și îi fac chip nou lui Lenin, ce se va potrivi minunat trupului existent, lăbărțat și ghiftuit, cu talpa destul de bine dezvoltată. Dacă se grăbesc și nu pot aștepta nici unul din prilejuri, hibridul bizar din bronz masiv va fi topit și prefăcut în tuciuri și căldări. Mai aveți, totuși, puțintică răbdare! Fiți atenți la economia de piață
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
tot felul de jumătăți, una mai ispititoare decât alta. Scenele creionate stau sub semnul indeciziei voluptuoase. Dulcea și generoasa J, trecătoarea A, alte și alte inițiale trec prin camera din a don Juan-ului autohton, neobosit în a le (re)descoperi. "Ghiftuit" de frumusețea orei trecătoare, el apreciază, în primul rând, lipsa de fasoane a partenerelor. Cu toate diferențele inerente, iubitele sale sunt simple și directe, sincere, firi bune, prețăluite ca atare. Una singură, însă, va rămâne definitivă: Ileana, actuala soție, care
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
nimic altceva, prin zonă, iar unitatea comercială a lui Tataluadam, devenea mai vizibilă, mai supusă atacului prosperității. În cinstea inaugurării, Tataluadam a organizat o răsunătoare chermeză, cu mâncare și băutură, cu muzică și dans, pe gratis, și, de asemenea, pe ghiftuite, pentru toți cei care vor participa. Aleea principală, de la șosea până la latrină și la clădirea primăriei, a fost ornată cu flori naturale, proaspete, de o frumusețe rară. La ora stabilită, și-au făcut apariția prefectul județului, miniștrii finanțelor, administrației de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
adevărată euforie a mâncatului. Băgasem în mine o cantitate care mi se părea impresionantă, încercând senzații nemaipomenite cu cele două perechi de mandibule ale mele. Senzații pe care totuși nu o să le descriu ca să nu impresionez negativ firile mai delicate. Ghiftuit, am ieșit din cutie pentru o siestă lejeră. Cum mă plimbam eu ca vodă prin lobodă, clic-clac, aud zgomotul yalei. M-am blocat un pic, recunosc. Mi-am revenit destul de rapid și am luat-o la goană spre marginea mesei
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vechea viață de femelă singură, fără prejudecăți. Educația noastră era simplă și practică. CÎnd mama pleca În călătoriile ei către sus, o urmam aliniați doi cîte doi și trebuia să Învățăm uitîndu-ne cum face ea. Gata cu sorbecăitul și cu ghiftuitul fără griji : de acum Încolo aveam să ne confruntăm cu un cu totul alt gen de existență. Antropologii privesc vînătoarea și adunarea În grupuri ca pe cea mai primitivă etapă a civilizației, Însă pentru viața noastră, primitiv ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cu multă atenție unul față de celălalt, parcă se temeau să nu-și clintească unul, altuia gândurile. Mama prepara din nou friptură la tavă și plăcintă cu brânză dulce coaptă în ulei încins, ori tarte cu vișine. Se ridicau de la masă ghiftuiți și căutau câte un colțișor singuratic. Calmul aparent din casa lor se datora și colegilor de birou ai tatălui care se repeziseră să-i demonstreze că nu era prudent să se joace cu sufletul fetei, la vârsta ei tinerii trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
eliberatoare, după o cină copioasă cu mult pește, mămăligă și mujdei de usturoi. Prietenele mamei duhnesc toate a usturoi, mai ales când se angajează în acel râs molipsitor, sunând fantastic și cristalin în liniștea nopții. Mă depărtez de răsuflarea lor ghiftuită și pestilențială. Mă îndrept cu pas alert către cușca cu pereții de plasă, puternic luminată, ce se ivește în toată enormitatea ei în depărtare, spre capătul de sud al plajei. Mama a rămas în urmă cu amicele ei, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lui și pesemne avea să distrugă grădina. Din gloată nu se mai distinge care sunt vilegiaturiști și care localnici sau stăpâni ai măgarului. Sunt îmbrăcați sumar, în pantaloni scurți, maieuri sau bluze de pijama. Au fețele umflate, obosite, roșii și ghiftuite și răcnesc din toți rărunchii la măgarul rătăcit și confuz, ce-o apucă în toate direcțiile. Măgarul își cască, din când în când, larg botul și-și arată gingiile în toată grosimea lor măgărească, deopotrivă cu dinții albi și regulați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pentru că acum eram solidari în suferință și blestem, i-am adoptat pe repetenții brăileni în sfânta gardă a prieteniei. Dar cum ajungem noi acasă? întrebă, sfârșit, băiatul lui nea Ion. Foarte simplu! spuse Gagu. Și agățându-se de roțile avioanelor ghiftuite, urmat de Tomaida, Mutu, Fați, Dădârlad, Niftode și Cuprian și, cât ai clipi, de picioarele lor, brăilenii, spre dimineață, după un zbor greoi ne-am dat drumul pe munții de grâu din partea de sud a orașului. Zeci de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din ziare... Vor fi Pe seară vor fi iarăși uși trântite și voci înăbușite la toate etajele Vor fi mereu lumini la casa muierilor Vor fi destine cu foile greșit numerotate Vor fi îngeri născuți cu malformații Vor fi morți ghiftuiți la morgă Vor fi vinovați pe banca inocenților Vor fi piciorușe de domnișoară alergând prin ploaie Vor fi reproșuri adulări muzici Vor fi bile rostogolite pe parchet la etaj Vor fi gândaci de bucătărie din Asia. Aproape O ajung din
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
un capriciu, șansa de a face din Stațiune o cetate cu adevărat liberă și prosperă. Un refugiu al poeților, al pictorilor: un bastion al artiștilor, ai fi putut! Măcar într-o carte au nevoie de așa ceva. Vei reveni. Nu! Artistul ghiftuit își pierde încrâncenarea, acuitatea simțurilor, se depărtează de starea de grație! Încerci să-i aduci pe toți la condiția ta, nesigură, solitară, aplecată spre bizar. Îți place să privești, năuc, în portofelul mai mult gol? La frigiderul scos din priză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi ca să poată fiecare scoate cu ușurință acul țepos din înotătoarea dorsală și să-l folosească drept scobitoare, așa cum le-arăta expert Covaliov. Ghiftuit, abia mai înghițind dintr-o inerție a poftei, Barzovie-Vodă articula cu greu următoarele: — Frate creștin, după belșugul pe care l-am văzut aici pe masă și din care foarte mulțumescu-ți că ne-am înfruptat și noi, nu mă pot opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
suflarea unui muribund. Exitus. Domnul D. se ridică din fotoliu ușor, pe fața destinsă apare un zîmbet șmecheresc de puști care pune la cale o șotie. Își Îndeasă În gură o jumătate de felie de tort, lăsată de cineva prea ghiftuit ori prea nobil - așa ne Învățau mamele noastre pe vremuri că e frumos să lași totdeauna o bucățică În farfurie. Ce tîmpenie! - și se strecoară tiptil În vestibul, Își pune fulgarinul pe umeri și Închide binișor ușa În urma lui. țce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din respect pentru sărbătorit, cunoscut sau nu și datină! Alo, se-aude la Lido sau Athene Palace sau la Coliba haiducilor sau la Privighetoarea Sloboziei de Ialomița sau pe unde-o mai fi, ce va ca să însemne asta!?... După un ghiftuit ca la ... „Rainforest” acasă, pentru oameni simpli nu cu dare de mână, o plimbărică cu tramcarul din San Francisco era o împlinire „peste poate” a umilului meu statut de trecător prin oraș și firește prin viață, o „apoteoză” a unui
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale ale celor ce vor să conducă destinele celor oropsiți de soartă. De soartă și de mahării ghiftuiți, cu buzunarele doldora, cu cefele cât ale unor plăvani, și mai ales cu nesimțirea care-i caracterizează. Mă durea să mă uit cu jale la spicele secătuite de vlagă, așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
ceilalți reprezentau doar o gloată ce trebuia ținută sub control. În realitate, colonelul Grădișteanu, uns cu toate alifiile, fusese cel stăpân pe situație. * Frigul și vântul pătrunzător l-au determinat să se adăpostească în cocina porcilor. Căldura emanată de trupurile ghiftuite ale animalelor l-a dezmorțit. Încetul cu încetul corpul lui, nemaifiind supus la schimbul intens de căldură ca și afară, și-a făcut datoria asigurându-i confortul termic. Era ultima misiune din armată urmând ca în curând să predea echipamentul
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
de care urmau se apropiau cu pași repezi, poate chiar cu viteza fulgerului... Pe rând, nu-i așa?, întâi elita și-apoi prostimea cât cuprinde !? Pentru a ne permite să hălăduim în voie, liberi ca pasărea cerului și îndeajuns de ghiftuiți ca să ne apucăm cu zel de treabă, bună chibzuire și muncă pe brânci. Sub auspiciile „generoase” ale acestei „milostiviri” peceriste se înmulțise eforturile demagogice ale organelor executive de partid și aparatului de propagandă pentru a demonstra pe viu, prin „teorie
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
gen - mustesc de umor savuros. A se vedea, de exemplu, meciul de fotbal dintre “selecționatele” ad-hoc ale României și Ungariei, ai căror jucători leșinați se chinuie, prin ploaie, să urnească din loc o minge mare de cârpe, grea, “leneșă și ghiftuită”, o partidă a cărei miză, firește, n-a putut fi alta decât... teritoriul unei Transilvanii rămase departe. Dovada cea mai clară că fotbalul, sport-rege, dar cât se poate democrat, ocrotește patriotismele admiratorilor săi chiar și pe maidanele totalitare. Aceste pagini
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
pierdută îl cerea onorabilului auditor), istoria se folosește de ghilotină ca de un instrument terapeutic, așa cum afirma un alt personaj din Dantonul lui Camil Petrescu. Boborul vrea „libegtate, egalitate, fgategnitate”, dar pentru asta musai trebuie decapitată „oligarchia”, privilegiata clasă a ghiftuiților în frunte cu capul încoronat. Aflat în exil la Berlin iată ce va scrie cu ocazia răscoalei de la 1907: „Așa se recrutează oligarchia care stăpînește țara romînească. Nu este o oligarchie măcar statornică, de tradiție istorică, de bravură, de obligațiuni
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
noi? Proști, în ochii voștri! În pielea goală ne lăsați Că s-aveți ce să pupați; Furați, băi, furați, furați! Mama voastră de năpârci, Ce bine v-ar sta în furci! E timpul vostru să plătiți, Că voi sunteți cei ghiftuiți! Iar noi? Veșnic osândiți! Sunteți prea lacomi, lighioane! Ridică-te, Gheorghe, scoală, Ioane! Vreți s-ajungem mucenici? Fără bani, fără servici, O țară plină de calici? Ce parlament de idioți, Mă mândream că-s poligloți! Am râs de ei: „Ce
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]