10 matches
-
Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului PE MAL DE CER Pe mal de cer o lună Plângea cu fir de stele Și trimitea lumină În hohot pe pământ Și în suspin adânc Pierdută printre ele Își ghigosea în suflet Amaru-i neștiut. Privea în jurul nopții Un suflet să zărească, Dorea să-și spună oful Prea de demult ascuns Și ne văzând pe nimeni Pe mal de cer și noapte Pornit-a să găsească Luceafărul ascuns. Suspinul din adâncu-i
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463497848.html [Corola-blog/BlogPost/379058_a_380387]
-
aștepta la înfruntare. De păr, ele au înhățat-o / Și de păreți cu capu-au dat-o Până i l-au dogit de tot / Și au simțit că nu mai pot. Cea mică-n urmă pe ea sare / Și-o ghigosește în picioare. Apoi, îi scoate limba-afară, / O-nțeapă bine și-o presară Cu sare și piper. De-ndat’, / Limba bătrânei s-a umflat, Încât nici cârc nu a mai spus. / Apoi nurorile, pe sus, O ridicară imediat / Și-au mers de
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului PE MAL DE CER Pe mal de cer o lună Plângea cu fir de stele Și trimitea lumină În hohot pe pământ Și în suspin adânc Pierdută printre ele Își ghigosea în suflet Amaru-i neștiut. Privea în jurul nopții Un suflet să zărească, Dorea să-și spună oful Prea de demult ascuns Și ne văzând pe nimeni Pe mal de cer și noapte Pornit-a să găsească Luceafărul ascuns. Suspinul din adâncu-i
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1475776471.html [Corola-blog/BlogPost/382442_a_383771]
-
pută; tot așa să faci și tu cu capul babei, de păretele despre apus, ș-apoi ce i-oiu mai face și eu, veți vedea voi. „ Nora cea mică trântește baba în mijlocul casăi ș-o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea de a vorbi. Când vin feciorii din cărăușie, face gesturi prin care ar vrea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cum arată engl. together „împreună” și germ. gesamt „tot, întreg”, ca și formele cu g, precum vgr. stege „acoperiș, refugiu, loc închis”. Un g întâlnim și în forma rusă (Dali) tigositĭ „a apăsa, a strivi, a îndesa”, de fapt a ghigosi, în legătură cu care se află forma ghes „îndemn”. La aceste forme trebuie adăugat a țese (lat. texo, tego), tisa, nume de arbore cu lemnul tare și ușor de prelucrat. Podgorie este creație românească din elemente autohtone: podgorie. A se vedea pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
flecări, 100 folos, 74 fraci, 47 francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mâna în chimir și a cotrobăit după lulea și punga cu tutun. S-a apucat apoi s-o pregătească, după obicei, ca să scoată fum... Abia când s-a convins că merge ca un hogeag bine curățat, s-a apucat să ghigosească tutunul în lulea. Când fumul a început să iasă din belșug, s-a uitat la Dumitru, dar a pornit să vorbească așa ca pentru el: Ar cam trebui să pornim la drum, că acușica-i noapte și mai e nevoie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
unui public puțin numeros care vizionează scena morții dintr-o tragedie oarecare: sunt cei doi maseuri care plesnesc și pocnesc carnea victimelor, a bărbaților împachetați în cearșafuri și întinși pe dalele de marmură. Îi pleosnesc și-i frământă și-i ghigosesc, le răsucesc membrele încet, vrând parcă să le smulgă din încheieturi - îi privesc hipnotizat, dar mă țin în continuare după tata, înaintăm pe marginea bazinului, un cubuleț verzui de apă rece, de te face să-ți stea inima-n loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cozonac, vreo douăzeci de kilograme. Asta era misiunea lui, fiind o treabă mai grea. După ce-l frământa un timp, lua aluatul cu ambele mâini și-l ridica deasupra capului, apoi îl izbea în covată. Îl frământa cu pumnii și-l ghigosea până ce aluatul făcea beșici. După vreo două ore, aluatul era gata, mama îl acoperea cu o pânză curată și-l lăsa câteva ore „să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ridice de pe fotoliu. Ea sări deasupra lui ca o pisică sălbatică. Îi cuprinse burta între genunchi. Cu unghiile începuse a-i crâmpoțâ obrajii. El se vârcoli, zbătându-se să scape, și îngăimând vorbe neînțelese, de implorare. Ea nu ceda. Îl ghigosea, și-l zgârâia. și-l lovea, cu genunchii, în burtă, nepermițându-i să scape din strânsoarea lor.și distrugerea feței cu unghiile sale mărunte și tăioase ca niște lame foarte mici de cuțit, continua. Mai observă, lângă piciorul mesei, un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]