7 matches
-
pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mă urmăreau neîncetat. La întoarcere, o bătrână, Saveta Bida, a luat-o pe mama de-o parte și i-a zis: Mărioară, fata asta va ajunge cineva! Numaidecât să o dai la școli mai departe, căci are cap, nu glumă! Ghilitul pânzelor În cea mai mare parte râul Suceava constituie o binefacere pentru locuitorii costișeni și frătăuțeni. În apele sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele limpezi ale râului. Fiind cea mai mică în familie, mi-a revenit obligația ghilitului pânzelor în fiecare vară, mai cu seamă în luna lui cuptor. Atunci razele fierbinți ale soarelui uscau pânzele de in și cânepă destul de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele limpezi ale râului. Fiind cea mai mică în familie, mi-a revenit obligația ghilitului pânzelor în fiecare vară, mai cu seamă în luna lui cuptor. Atunci razele fierbinți ale soarelui uscau pânzele de in și cânepă destul de repede, că puteam să le zbat de mai multe ori pe zi și să le întind pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fierbinți ale soarelui uscau pânzele de in și cânepă destul de repede, că puteam să le zbat de mai multe ori pe zi și să le întind pe prund, să se usuce. Era destul de plăcută această sarcină, mai ales că între ghilitul lor puteam să mă scald în voie, în bulboana din apropiere. De multe ori când mă întorceam seara acasă, tata mă întreba mai în glumă, mai în serios: Spune, cum ți-a mers azi? De câte ori te-ai scăldat? N-ai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]