8 matches
-
vîrsta pupatelor, cred că în mandatul ăsta Geoană rămîne cu jumate din votante. Nu-i nimic, vin altele. Săracu’ nea Mircică! Grea viața de dipotat! Mi-l închipui cum, după baia de pupături, merge acasă și se freacă și se ghilosește trei zile la rînd să se șteargă de pupături. Ce să mai zic de d-na Mihaela, sireaca! Și-o mai fi pupînd bărbatul după atîtea țocăieli de babe? Mă abat puțin de la temă. Prin nu știu ce asociație de idei mi-
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Pupatul_la_romani.html [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
crai născuți din lacrimă...", "s-a uitat instinctiv la ceas. Timpul iarăși nu avea răbdare.", "reacția poporului a fost în linia tradiției literare - el a rămas mut", "a urmat apoi filmul Seara pe șosea: veneau turmele, nășteau stelele, îndrăgostiții se ghiloseau pentru rendez-vous...", "și până se vor mai odihni mașinile de cusut cuvinte ale personajelor noastre, autorul vine cu precizarea că [...]". Și din acest punct de vedere, Fiziologie, Baladă nupțială, Morala faptei și Confidența defulării sunt cele mai reușite texte - postmoderne
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
vi-i uscată ca iasca? Ia poftiți la apă frumoșilor!” Când a terminat treaba, și-a îndreptat privirea spre mine. Te pomenești că ai făcut ochi. Cum ai dormit? Am dormit dus, părinte. Acum să ai puțintică răbdare, să mă ghilosesc și să mă schimb, apoi sunt al tău... În scurtă vreme, a venit lângă mine: Hai să ne așezăm colea pe iarbă verde și să ne continuăm vorba pornită dimineață. Ne-am așezat. Prima mea grijă a fost să-l
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fapte, dragule! Curpenii culeși îi așezăm colea la soare. Când vor fi bine uscați, îi bat pe leasă și boabele le pun la păstrare pentru iarnă. Pe când înserarea se furișa prin desișul pădurii, neîndrăznind încă să năpădească poiana, noi ne ghiloseam deja în apa iazului... La noapte vei dormi neîntors fiule. Nici visele nu vor putea ajunge la tine. Mâine... Mâine om pune iarăși țara la cale. Ce vrea să însemne asta, părinte? Păi, cu mănăstirea Sfântul Spiridon ne-am cam
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
helgea, se putea bănui că sunt bucatele. Aburii cu miros de bureți prăjiți ieșeau prin ștergar. Pe prichiciul vetrei, adăsta ulcica alături de ulciorul cu vin. M-am dus întâi să stau de vorbă cu izvorul. Despuiat până la brâu, m-am ghilosit în voie. Când mă îmbrăcam, mi-am îndreptat privirea spre chiler. Tocmai atunci o nălucă se retrăgea în umbra încăperii. “Înseamnă că tot timpul cât m-am hârjonit eu cu apa cineva m-a urmărit...” Cu această imagine în minte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dar nu acum. Știu eu când... Iar mi s-a părut că privirea bătrânului ascunde ceva. Îi un fel de așteptare în ea. Un fel de a spune parcă: „Întâi să isprăvești ce ai început și pe urmă te-oi ghilosi eu în toate apele și cu toate ierburile pământului... Până atunci însă mai va, fiule.” Când credeam că am cam ghicit ce gândește călugărul, tocmai atunci el a luat altă vorbă, făcându-mă să alunec cu gândurile în altă parte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceste vorbe, gândul de veghe și-a încheiat turuiala. Între timp, se înserase de-a binelea. Și de altfel începuse a se adeveri din nou zicala care spune că goliciunea înconjoară, dar foamea dă de-a dreptul. Drept urmare, m-am ghilosit cu grabă și, cu pas iute, am pornit spre chilie, cu gândurile zburătăcite în toate părțile. În primul rând, m-am întrebat dacă a doua zi voi reuși să străbat ceea ce a mai rămas din documentele privitoare la Istoria orașului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
parcă voia să spună: „Spuneți voi ce credeți, iar eu fac ce vreau”... Soarele n-a apucat să se trezească înaintea cărăușilor. Abia s-a ivit geana de lumină pe coama dealurilor dinspre răsărăit, că flăcăii lui moș Dumitru se ghiloseau deja la fântână cu apă rece. Cum naiba faci, Dimitre, de te trezești înaintea tuturor? Parcă ai avea un ceasornic cu cuc în scăfârlie? Eu cred că tot cocoșul îi de vină... Flăcăi! Eu cred că trebuie să-i facem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]