20 matches
-
au prădat, care pradă și jaf s-a pomeni la Unguri. Și apoi ne-am întors la <...> Iordachi Cantacuzino Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Stinvil (Staninville), ginărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ginărarul den Brașov, și Santomo (Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț <...>, pentru spurcata lăcomia lor
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Stinvil (Staninville), ginărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ginărarul den Brașov, și Santomo (Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț <...>, pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobănda lor <...> cu atăta robie <...> în Vama v.r.c.u”". Ca urmare a degradării sale, monumentul a
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
spaima de neant, precum și „vedeniile” minții „rătăcite într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
prădat care pradă și jaf s-a pomeni la unguri. Și apoi ne-am întors la ... Iordache Cantacuzino vel conis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării Moldovei și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Știmvie (Stainville) ghinărarul din Sibiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul de Brașov, și Santomo (Saint Amour), ghinărarul de Bistrița. Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la unguri. Și apoi ne-am întors la ... Iordache Cantacuzino vel conis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării Moldovei și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Știmvie (Stainville) ghinărarul din Sibiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul de Brașov, și Santomo (Saint Amour), ghinărarul de Bistrița. Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobânda lor .......... cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Iordache Cantacuzino vel conis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării Moldovei și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Știmvie (Stainville) ghinărarul din Sibiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul de Brașov, și Santomo (Saint Amour), ghinărarul de Bistrița. Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobânda lor .......... cu atâta robie ..... în Vama v. r. c. u
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pradă și robie ce făcu în pământul Țării Moldovei și a Țării Ungurești s-au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Știmvie (Stainville) ghinărarul din Sibiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul de Brașov, și Santomo (Saint Amour), ghinărarul de Bistrița. Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobânda lor .......... cu atâta robie ..... în Vama v. r. c. u.” <footnote Iorgu G. Toma, op. cit., p. 63-65
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tot Maramorășul), care pradă și jaf s’a pomeni la Unguri. Să apoi ne-am întors la ..... Iordachi Cantacozuno Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pămăntul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s’au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Stefan Stinvil ( Staninville,) ghinărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul den Brașov, și Santomo ( Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț....., pentru spurcata lăcomia lor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pomeni la Unguri. Să apoi ne-am întors la ..... Iordachi Cantacozuno Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pămăntul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s’au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Stefan Stinvil ( Staninville,) ghinărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul den Brașov, și Santomo ( Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț....., pentru spurcata lăcomia lor, trimițănd asupra țării pentru dobănda lor.......................................... cu atăta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la ..... Iordachi Cantacozuno Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pămăntul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s’au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Stefan Stinvil ( Staninville,) ghinărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul den Brașov, și Santomo ( Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț....., pentru spurcata lăcomia lor, trimițănd asupra țării pentru dobănda lor.......................................... cu atăta robie.................................................................................................. în Vama v.r.c.u.” Trebuie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și această pradă și robie ce făcu în pămăntul Țării-Moldovii și a Țării Ungurești s’au făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Stefan Stinvil ( Staninville,) ghinărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul den Brașov, și Santomo ( Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț....., pentru spurcata lăcomia lor, trimițănd asupra țării pentru dobănda lor.......................................... cu atăta robie.................................................................................................. în Vama v.r.c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mâncat păsări moarte de-a gata nici străpunși de baionetele dușmane, ditamai generalul Armatei române specificase modul de ambalare și al acestora: „Păsările se vor ambala în cuști construite în așa fel ca să fie mânuite ușor de 2 soldați”. Bravul „ghinărar” de manutanță nu ne-a transmis prin timp și numărul găinilor ce urmau a fi ambalate în ăst fel, în lungul lor drum către nesătulele guri rusești. Deoarece găinile fuseseră declarate ca fiind „cu destinație specială”, se ivise necesitatea stringentă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înmuiau și lumânările de atâta lumină caldă -, au schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit minunea, când caleașca și caii cu harnașamentul de argint și vizitiii cu lampasuri de ghinărar s-au ridicat în văzul lumii la cer; încet, încet, ca un nor, s-au pierdut în cerul pe care apăruse luceafărul și luna. Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost o poveste de crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ VĂRUL ION, VÂNĂTORUL șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani! În fine, cel de-al treilea povestitor, Manoilă, pretinde că s-a întâlnit cu diavolul în persoană: "Era iarnă [...], și eu veneam, scârțâind din cizme, pe Dealu-Băilor. Și, iată, chiar pe creasta dealului, venea, în trapul calului sur, un ghinărar. Hainele pe el, frâiele, scărițele ardeau în aurul cel mai curat. Și nu s-auzea mersul calului, părea că nu s-atinge de pământ. După el, la doi pași, veneau doi aghiotanți, cu dreptele pe săbiile de argint". Proba de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lucra, agricultura producea. Nici supusului nu-i mergea prea rău. Avea drumeag la Dacia, la adăpost, loc de munculița, tihneala la mare și la munte, în stațiuni populare, avea învătământ, sănătate, slova gratuite. Pe el, iaca, îl trădau pomojnicii și ghinărarii." "Adevărul" acesta al lui Viorel Știrbu seamănă leit cu acela al lui Vadim Tudor și Dumitru Dragomir de la "Atac la persoană". Aceeași aripa? Hoția, unde te aștepți și unde nu Într-o tabletă pe care a publicat-o în ROMÂNIA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
dă o vegetație sălbatică, amenințătoare. În august 1926, Gabriel Dimancea se afla într-un fel de paranteză politică. Între două guvernări liberale, din martie 1926 până la jumătatea anului următor, Ionel Brătianu cedează locul generalului Alexandru Averescu (numit în roman doar "Ghinărarul"), devenit încă o dată premier. Gruparea liberală se va reface și va reveni la putere. În octombrie 1926, Partidul Național Român al lui Iuliu Maniu fuzionează cu Partidul }ărănesc al lui Ion Mihalache. Acestea sunt reperele politice ale perioadei, foarte estompate
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
Iar pentru a-și reafla mărețitatea de atunci, tot la imaginar s-ar cuveni umblat, nu la Realpolitik, acum când Țapul însurat cu Rusoaica lui Gib Mihăiescu, înturlucat cu muscălița-i căgăbăucă, și sinistrul său de externe, impus lui de fiul ghinărarului enkavedist Walter Roman, au semnat deja puchinosul tratat cu Ukraina, ce-ar mai rămâne (în afara unor compensații simbolice)? De aici ideea cu romanul științifico-fantastic, eventual și ecranizabil, pe tema, dată nouă cândva, a babei ce, având cojones la purtător, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
văduvă îi păstrează moaștele, cu celofan învelite, în rezervorul closetului) nu-mi hâțână siguranța apofantică. De parale nu duce lipsă. Sexulcursit de cursă lungă, nu-i așa? Ba-i astfel. Colonelul Wolf posedă, în centrul Iașilor, algenția de turism Alwo. Ghinărarului Pleșiță îi țâțâie curul amintindu-și de complicitățile de care-l acuză Vestul cu teroristul Carlos, dar ouă cărți, fabulează, la tembelizor ce vrei și ce nu vrei, în legătură cu Goma, Vintilă Horia, Clinton & Arafat, arogându-și un rol bazial în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anima pe un președinte de CAP care ar umbla pe tarla recitind: „Iar la ospăț / un rîu de vin / Mai un hotar tot a fost plin / De mese și tot oaspeți rari / Tot crai și tot crăiese mari / Alăturea cu ghinărari de neam străin // De-ai fi văzut cum au jucat / Copilele de Împărat / Frumoase toate și Întrulpi / Cu ochi șireți ca cei de vulpi / Cu rochii scurte pînă-n pulpi / Cu păr buclat...“. Omul nostru parcă ar fi mai potrivit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]