67 matches
-
Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna Filipeni Sate: Filipeni, Brad, Bălaia, Fruntești, Mărăști, Pădureni, Slobozia, Valea Boțului Comuna Gioseni Sat: Gioseni Comuna Glăvănești Sate: Glăvănești, Frumușelu, Muncelu, Putredeni, Răzeșu Comuna Horgești Sate: Horgești, Bazga, Galeri, Mărăscu, Recea, Răcătău de Jos, Răcătău-Răzești, Sohodor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de munte) - Arenaria interpres (Pietrus) ANSERIFORMES Stercorariidae - Stercorarius spp. (Lup de mare) STRIGIFORMES Tytonidae - Tyto albă (Strigă) Strigidae - Otus scops (Ciuș, Ciuf pitic) - Athene noctua (Cucuvea) CORACIFORMES Upupidae - Upupa epops (Pupăza) APODIFORMES Meropidae - Merops apiaster (Prigorie) PICIFORMES Picidae - Picuș viridis (Ghionoaia verde) - Jynx torquilla (Capîntortura) PASSERIFORMES Alaudidae - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheata) Motacillidae - Motacilla spp. (Codobatura) Bombycillidae - Bombycilla garrulus (Mătăsar) Cinclidae - Cinclus cinclus (Mierla de apă, Pescărel negru) Prunellidae - Prunella spp. (Brumărițe) Turdidae - Erithacus rubecula (Măcăleandru) - Phoenicurus spp. (Codroși) - Monticola saxatilis (Mierla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
muraria) 10 270 80. Forfecuța (Loxia sp.) 5 55 81. Frunzărita (Hippoiais sp.) 5 27 82. Fugaciul (Calidris sp.) 10 55 83. Furtunarul (Puffinus puffinus) 10 55 84. Gaia-neagra (Milvus migrans) 250 1350 85. Gaia-rosie (Milvus milvus) 250 1350 86. Ghionoaia (Picuș sp. 10 135 87. Gârlița mică (Anser erythropus) 250 1350 88. Abrogat 89. Gașca mică de semănătura (Anser fabalis rossicus) 250 410 90. Gașca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 250 410 91. Gașca cu-gat-rosu (Branta ruficollis) 250 1350
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205494_a_206823]
-
de funcționalitate multiplă: încălzirea sau răcirea, cu nările, a băii împărătești, transportul terestru, aerospațial sau cel puțin prin glisare relativistă între tărâmuri; alteori, Calul Năzdrăvan devine car de luptă care se autopilotează abil, în lupinguri iuți împrejurul vrăjmașilor (Zmeul, Scorpia, Ghionoaia), asigurând călărețului său cele mai avantajoase poziții strategice. Există și indicația nevoii de înlocuire periodică a Calului Năzdrăvan, după o prea mare uzură: ""Încă pe cale fiind și silind să ajungă, calul zise fetei: - Stăpână, până acum m-ai ascultat la
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
Dealu Morii (în trecut, Negulești și Blaga) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Banca, Bălănești, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Calapodești, Căuia, Dealu Morii (reședința), Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești și Tăvădărești. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Berheciului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Vultureni, Oncești, Izvoru Berheciului și Secuieni (unde se termină în
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); așezarea de pe panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al III-lea e.n.), una din perioada Halstatt și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în fine, situl din punctul „Bălăneasa”, aflat la vest de satul Tăvădărești cuprinde vestigii din secolele al
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); așezarea de pe panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al III-lea e.n.), una din perioada Halstatt și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în fine, situl din punctul „Bălăneasa”, aflat la vest de satul Tăvădărești cuprinde vestigii din secolele al XVI-lea-al
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestrașul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă. Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
15%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Lichitișeni, Rugetu, Vultureni, Bălănești, Dorofeiu, Meleșcani, Boboș, Dădești, Năzărioaia, Ghionoaia Veche, Ghionoaia Nouă și Tăvădărești, având în total 1603 locuitori. În comună existau o școală mixtă la Vultureni și șase biserici ortodoxe. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Lichitișeni, Rugetu, Vultureni, Bălănești, Dorofeiu, Meleșcani, Boboș, Dădești, Năzărioaia, Ghionoaia Veche, Ghionoaia Nouă și Tăvădărești, având în total 1603 locuitori. În comună existau o școală mixtă la Vultureni și șase biserici ortodoxe. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529 de locuitori
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968, comunele
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comuna
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
se află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), pescărelul verde (Alcedo ispido) și cel negru (Cinclus aquaticus). Se regăsesc "printre livezi sau poieni": botgrosul(Coccothraustes coccthraustes), ciocănitori [verde (Picus viridis) - ghionoaia, pestriță (Dendrocopos major), sură (Picus canus), de gradini (Dendrocopos syriacus) și cea de munte (Dendrocopos leucotus)], pițigoi care coboară toamna din văi [cucuiat (Parus cristatus), cel de munte (Parus atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
peste ceafă: — Pe loc repaus, răcane, strigă el rîzÎnd. După 5 minute, cînd iese, Îmi lasă ziarul Înfipt Între două scînduri ale acoperișului pichetului. — Ia-l pînă nu se udă și informează-te. Alo? Ai pățit ceva? Te-a Împietrit Ghionoaia? Din cantină se aud ecouri de chiote și discuții animate, iar În ușa pentru aprovizionare se iscă o bătaie prietenească pe sacii cu făină, cu macaroane și fasole, cu zahăr și cu orez (toate, după cum știm, pline de gîndaci minusculi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat, lumea mirifică a basmelor și poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din lut ars și două roți de la un car votiv. "Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate între anii 1961-1964, pe cursul superior și mijlociu al Berheciului, în așezările aparținând Epocii Bronzului (culturile Monteoru și Noua) de la Oncești, Bărboasa, Dealul Morii, Gura Ghionoaiei, Dealul Năzărioaia și Găiceana, a rezultat identificarea unor bogate resturi de locuire hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din imaginarul comun, alegoria locuitorilor Moldovei, care, fără învățătură, vor fi "de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă" amintește secvențele din basmele populare descriind hotarul pustiit și ars de secetă al Scorpiei, ori Ghionoaiei ( în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, personaje pedepsite tocmai pentru ca n-au ascultat învățăturile părinților) prin care trebuie să treacă protagonistul plecat, întotdeauna, într-o călătorie de inițiere. 60 În Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai la vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster, Coracias garrula), Mulge capre (Caprimulgus europaeus), Rânduneaua de pădure (Cypselus apus). - Din familia Pici, avem Ghionoaia neagră, Ghionoaia de munte (Picuis martius), Ghionoaia pestriță(Picus major), Ghionoaie mică, Furnicariu (Picus medius, Picus minor), Ghionopaia verde (Picus viridis) Ghionoaie de păianjâni (Picus canus Gm), Capu-ntoarce ( Picus tridactylus, Jinx Torquilla). - Din familia Accipitres întâlnim: Șorlița (Buteo vulgaris Bechst
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster, Coracias garrula), Mulge capre (Caprimulgus europaeus), Rânduneaua de pădure (Cypselus apus). - Din familia Pici, avem Ghionoaia neagră, Ghionoaia de munte (Picuis martius), Ghionoaia pestriță(Picus major), Ghionoaie mică, Furnicariu (Picus medius, Picus minor), Ghionopaia verde (Picus viridis) Ghionoaie de păianjâni (Picus canus Gm), Capu-ntoarce ( Picus tridactylus, Jinx Torquilla). - Din familia Accipitres întâlnim: Șorlița (Buteo vulgaris Bechst), Hârăul ( Buteo
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster, Coracias garrula), Mulge capre (Caprimulgus europaeus), Rânduneaua de pădure (Cypselus apus). - Din familia Pici, avem Ghionoaia neagră, Ghionoaia de munte (Picuis martius), Ghionoaia pestriță(Picus major), Ghionoaie mică, Furnicariu (Picus medius, Picus minor), Ghionopaia verde (Picus viridis) Ghionoaie de păianjâni (Picus canus Gm), Capu-ntoarce ( Picus tridactylus, Jinx Torquilla). - Din familia Accipitres întâlnim: Șorlița (Buteo vulgaris Bechst), Hârăul ( Buteo lagopus L., Pernis apivorus L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și al lui Vasile Gruia, preot. Face liceul la Turda (1919-1922) și Aiud (1922-1927), apoi urmează Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1927-1932). Profesează avocatura la Ocna Mureșului, Huedin și Cluj. Debutează cu versuri în revista liceului din Aiud, „Ghionoaia”, și editorial cu volumul În țara toamnei (1929). A colaborat la „Fire de tort” (Turda), „Unirea” (Blaj), „Patria” (Cluj), „Tribuna”, „Reacțiunea literară” (București). Debutul lui G., remarcat și de G. Călinescu în „Viața literară”, a însemnat doar un exercițiu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
mofturile. Acum, când ne-am lămurit cu toții cum stă treaba, trebuie să luăm atitudine împotriva ei. De fapt, de asta am și venit. Întâi de toate, vreau control absolut asupra doamnei Noia. Năucit de vorbele ei, bărbatul o privi interzis. Ghionoaia, departe de realitate, cu părul tapat exagerat și cu o pălărie înfiptă deasupra, continua să turuie. Vreau s-o mutați la mine în birou, acolo unde, de altfel, îi e locul. Peretele, ăla, despărțitor, n-are nici un rost, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]