48 matches
-
ci în ceea ce fac ca diriguitori ai polițistului de pe stradă. Primăria, prefectura și poliția sînt, la cap, niște reprezentante ale unei autorități mai direct exercitabile decît aceea a CSAT-ului. Dacă acești reprezentanți nu își fac treaba, e îndoielnic că ghiontii pe care îi primesc din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țarii îi vor trezi la o realitate pe care ar fi trebuit să o perceapă cu mult înainte.
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
întindea apa liniștită a lacului. Din loc în loc însă se zăreau niște ridicaturi de pămînt ca niște insulițe, pline toate de frunze uriașe de captalan, de unde răsunau mereu cîntece de păsări și orăcăitul broaștelor. Uite un triton! strigă fericit Bărzăunul ghiontindu-l pe Virigil și arătîndu-i cu degetul în apă. Virgil privi temător gîngania subțire și neagră ce spinteca apa cu mișcări iuți de coadă. Și cum crezi tu că o să poți prinde o asemenea bîzdîganie? Ei, cum, făcu Bărzăunul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la bautură Îi era și numai cu sticla În mână o vedeai. La Început se mai rușina și ea, mai bea pe ascuns, dar acum n-o puteai opri nicicum, nu-i mai păsa de ce zice lumea ori că se ghiontesc vecinile, când trece clătinându-se. Și dacă la Început ea bea câte un pahar, acum bea direct din sticla așa cum a văzut ea că se face la cârciumă. Bărbatul ei a luat-o cu binișorul, a luat-o cu vorba
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vroia să-i fure iarba despre care auzise și el, căci dorea să fie cel mai puternic dintre zmei. Se năpusti pe nepregătite asupra lui Moș Arici, Încât acesta se sperie grozav. Și văzând că Zmeul cel mic Îl tot ghiontește, Îl tot Îmbrâncește și-l tot lovește, scoase iarba fiarelor din traistă și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
celălalt picior...Si... ridic piciorul cu mare băgare de seamă și încep să frec locul cu mâncărimea...Da’ când îi să dai de belea...Dai și gata. Tocmai când am terminat treaba și voiam să întind piciorul, nu știu cum l-am ghiontit pe tont - că altfel nu i-oi putea spune - cu genunchiul...Doamne! Când o sărit odată drept în picioare în vârful patului și poc cu creștetul taman în bagdadie...Să fi auzit cum striga ca un apucat: „Cutremur! Cutremur!”... „Măi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
abia vizibil, ca și cum ar fi spus: „Așa te vreau, băiete! Doar pe umerii tăi o rămas cărăușia... Acum să te văd ce poți! Să nu mă faci de rușine, flăcăul moșului!” Pe drum, moș Dumitru s-a apropiat de Pâcu. Ghiontindu-l cu cotul, i-a zis de-a dreptul: Și zi așa, Pâcule. I-ai tăiat aripile fluturelui înainte de a și le pârli la lampă... Despre ce aripi și despre ce fluture îi vorba, Dumitre? - a făcut-o Pâcu pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de batiste și-l obișnui să-și sufle nasul. Teodor avea momente când se agita teribil, câteodată respira sacadat, gata să se înăbușe, trecea prin perioade în care cădea pe gânduri, cu privirea fixă și absentă. Fata trebuia să-l ghiontească serios ca să-l aducă la realitate, mai înainte ca învățătoarea să facă asta cu bățul ori cu mâna ei greoaie. Deși băiatul devenise mai îngrijit și începuse să învețe mai bine, tovarășa continua să-l bată. Luana strângea din pumni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
arăta. O văzu pe fata cu codițe blonde cum îl analizează, îl fixează cu nerușinare apoi își coboară ochii în caiet și scrie. George se foi în scaun. Blonda nu-l slăbea deloc. Copiii își lungeau gâturile spre caietul fetei, ghiontindu-se. Starea de acalmie dispăruse. Băiatul își lărgi gulerul cămășii și începu să-și miște capul în toate direcțiile, atrăgând privirile dirigintelui. Când realiză că obraznica din banca a treia îi face portretul, se înroși de indignare. Ancorat, cu cruzime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Cosmin, nu știu cum să-și mulțumească pentru nepriceperea de care dăduse dovadă. Urmă Rosti Seneg. Se așeză și el turcește așteptând, fără tragere de inimă, mâinile care să-i acopere ochii. Băieții se mișcară în spatele lui apoi unul din ei o ghionti pe Luana să-i ia locul. Fetele chicotiră. Rosti, serios din cale-afară, se foi în locul lui. Dacă-mi faceți ceva vă bat pe toți. Colegul Seneg purta, cu mândrie, o mustăcioară delicată, abia mijită, care pe Luana o impresionase încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acum fustă de blugi și un pulover culoarea cerului, mulat pe gâtul alb și sânii ca de adolescentă. Camera era ticsită de tineri și la un moment dat începură, cu toții, să se agite. Fetele se retraseră grupulețe, vorbind pe șoptite, ghiontindu-se și făcând semne spre ușă. Băieții se grăbiră să-l întâmpine pe acela care tocmai intrase. Privind spre el, Luana înțelese că era, nimeni altul, decât faimosul Ștefan Escu. Într-adevăr, avea o frumusețe ieșită din comun. Înalt, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doi bărbați încadrau o femeie atât de gălăgioasă, că le acoperi discuția. Se agita ca pusă pe ace și gesticula în toate părțile, râzând zgomotos, cu o frenezie matinală nemaiîntâlnită. Se agăța de însoțitorii ei ciupindu-i de braț ori ghiontindu-i cu cotul, gata să-i arunce de pe trotuar. Prima impresie a fetei a fost că un trup atât de haios ca acela nu mai văzuse vreodată. Uscată, cu un cap mic înghesuit și poziționat direct pe umeri, ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ceva. Cineva. O mică părticică din mine. Ceva ce mă făcea mereu să întorc capul după Angi. Cred că vă las, spusei. Nu, mai stai nițel, mă apucă Emilei de mână. Într-adevăr, mai stai nițel, spuse Adi. Emilie îl ghionti. Veniră un alt cuplu de pe ring. Iată-i și pe Jessi cu Gabi. Salut, ce mai faci? Gabi, o îmbrățișez. Nu știam că te-ai întors în țară. Venii de curând. Intenționam să te caut, îmi cer scuze că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie cu nume de-alint, Ți-e chipul oază de stele. Habar nu ai cum mă mint Că ești în brațele mele. Ce-ascunzi în tine, femeie, De nu mă lași să trăiesc? Mă tot ghiontește-o idee, Să-ți spun ce mult te iubesc! Spre tine pașii mă poartă, Ești țelul meu și destin. Când mai lipsesc tu mă iartă, Căci tot la tine eu vin. Femeie, tu știi că mai mint, Îmi iartă vorbele
FEMEIE CU NUME DE-ALINT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356333_a_357662]
-
tot la tine eu vin. Femeie, tu știi că mai mint, Îmi iartă vorbele goale, Dar numai cu tine m-alint Și-s viu în brațele tale. Ce-ascunzi în tine, femeie, De nu mă lași să trăiesc? Mă tot ghiontește-o idee, Să-ți spun ce mult te iubesc! Referință Bibliografică: Femeie cu nume de-alint / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II, 14 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
FEMEIE CU NUME DE-ALINT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356333_a_357662]
-
aceste ședințe, amenajate într-o clădire care era anterior ceva o școală sau grădiniță. Se așezau specialiștii tuturor țărilor în jurul unor mese lungi, în careu, fiecare în preajma stegulețului țării sale. Se vorbea în limba rusă, cine nu știa, trebuia sa ghiontească pe colegul său de alături, sa-i spună ce ia spus ăla din RDG sau Ungaria. Nu-i bai, de la o vreme te învățai și cu limba rusă, ceva tot pricepeai, chiar dacă la început nu știai o boabă de rusă
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
că nici nu ai ceva să îmi spui. Ți s-o fi tras vreo durere de cap de la burtă. Inu începu să râdă, apoi îi povesti despre escapada lui în pădure. Daniel îl privea cu un aer ciudat. Inu îl ghionti de câteva ori în semn de „hai, mă crezi”. Se îndreptară spre casa lui Inu cu pași repezi, Daniel își privea deja prietenul ca pe un om abia ieșit de la casa de nebuni. Ajunși acasă, intrară în camera lui Inu
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]
-
se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială: gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! Referință Bibliografică: PAȘTELE ORBILOR ȘI AL PĂRTĂȘIRII / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
înaltă din piață de unde puteau cuprinde cu vederea aproape toată piața. În momentul când Radu scoase banii unul din acel cerc spuse: ,,Nea Radu cam subțire, altădată era mai gros.” ,,E încă bine și așa,” spuse surâzând Radu. Costel îl ghionti pe Chinezul ce privi acel grup cu ochii săi negrii, ce în unele mommente când el se încrunta căpătau o lucire sălbatică, ca a unui animal de pradă. De altfel era considerat un om foarte periculos, iar uneori pentru bani
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
o lucire sălbatică, ca a unui animal de pradă. De altfel era considerat un om foarte periculos, iar uneori pentru bani putea să strivească pe unul sau doi oameni în bătaie chiar în același timp. În momentul când Costel îl ghionti, Chinezul privi în acea direcție și îl văzu pe Radu, și înțelese totul. Apoi întorcându-se spre Costel zâmbii și îi făcu un semn acestuia, după care se despărțiră, fiecare din ei apucând într-o direcție diferită a pieții. De
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! *** PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
le cunosc regele, nu să îmi pierd timpul cu pleava armatei. -O! Îmi iubesc prințesa! zise Liliana, privind-o, cu admirație, pe Talestri. Aela își scărpină ceafa și, privind plictisită spre focurile de seară care apăreau pe lângă multele căsuțe, o ghionti pe Liliana. -Să mergem! Să ne pregătim! -Daaaaa! Cele două amazoane o luară înaintea prințesei și dispărură în întunericul care se lăsă peste împrejurimi. Aerul sărat al serii se simțea tot mai puternic în plămâni. Talestri porni, cu pași înceți
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
era poliția coborâră trei polițiști din mașină cu lanternele în mâini, paznicul ieși în întâmpinarea lor, schimbară câteva cuvinte unul din polițiști se apropie puțin de subsol unde erau cei doi însă lumină cu lanterna în direcția opusă. Ciprian îl ghionti pe Mișu ce se trezi brusc, iar în câteva clipe își dădu seama de situație apoi îi făcu semn lui Ciprian să rămână pe loc. În noapte Mișu părea că un animal încolțit ce trebuia să fugă să se ascundă
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
mare semn de întrebare. c) Particularitățile individuale ridică spinoase probleme în practica instructiv-educativă. Copiii de aceeași vârstă sunt foarte diferiți, uneori au firi opuse, ceea ce ne obligă la procedee variate. De exemplu, profesoara constată că, în timp ce explică, un elev își ghiontește colegul, vorbește, deranjând pe cei din jur. Ea se oprește, îl ridică în picioare și îl dojenește cu asprime. Dacă școlarul este o fire docilă, se înroșește până în vârful urechilor, se așază și se cumințește. Dar dacă e un copil
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procurorul își continuă singur ancheta. Mortul se afla în marginea satului, pe grădini. De acolo, Zalomir intră în țigănime. Aolind, în jurul lui, din bordeie, se grămădi o laie de puradei care, până în capul satului, se strigau unul pe altul. Se ghionteau și se îmbrânceau fără milă, cu gurile căscate și ochii sclipitori. Fete zburlite, cu cozi mari și căpățâni pline de puf, aveau fuste crețe, lungi și înflorate, iar băieții, flanele zdrențuite prin care li se vedea pielea neagră. între ei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
va da pace Când va fi, fi-va rapace Și orice aș fi făcut În uitări s-au prefăcut Și-s ferice prin toți porii - N-am dorit premii și glorii, Nici o clipă n-am țintit, Deși visul m-a ghiontit. 4 septembrie 2004 REFLECȚII (CLXI) Bun venit astăzi pe lume, Înger cu trăiri umane, Va rămâne în renume Când ispita-i în sumane? Plâng în inimă când văd Câte curg către prăpăd; La noi nu se iau măsuri Câte vin
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]