48 matches
-
le cunosc regele, nu să îmi pierd timpul cu pleava armatei. -O! Îmi iubesc prințesa! zise Liliana, privind-o, cu admirație, pe Talestri. Aela își scărpină ceafa și, privind plictisită spre focurile de seară care apăreau pe lângă multele căsuțe, o ghionti pe Liliana. -Să mergem! Să ne pregătim! -Daaaaa! Cele două amazoane o luară înaintea prințesei și dispărură în întunericul care se lăsă peste împrejurimi. Aerul sărat al serii se simțea tot mai puternic în plămâni. Talestri porni, cu pași înceți
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
înaltă din piață de unde puteau cuprinde cu vederea aproape toată piața. În momentul când Radu scoase banii unul din acel cerc spuse: ,,Nea Radu cam subțire, altădată era mai gros.” ,,E încă bine și așa,” spuse surâzând Radu. Costel îl ghionti pe Chinezul ce privi acel grup cu ochii săi negrii, ce în unele mommente când el se încrunta căpătau o lucire sălbatică, ca a unui animal de pradă. De altfel era considerat un om foarte periculos, iar uneori pentru bani
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
o lucire sălbatică, ca a unui animal de pradă. De altfel era considerat un om foarte periculos, iar uneori pentru bani putea să strivească pe unul sau doi oameni în bătaie chiar în același timp. În momentul când Costel îl ghionti, Chinezul privi în acea direcție și îl văzu pe Radu, și înțelese totul. Apoi întorcându-se spre Costel zâmbii și îi făcu un semn acestuia, după care se despărțiră, fiecare din ei apucând într-o direcție diferită a pieții. De
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1486119742.html [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
aceste ședințe, amenajate într-o clădire care era anterior ceva o școală sau grădiniță. Se așezau specialiștii tuturor țărilor în jurul unor mese lungi, în careu, fiecare în preajma stegulețului țării sale. Se vorbea în limba rusă, cine nu știa, trebuia sa ghiontească pe colegul său de alături, sa-i spună ce ia spus ăla din RDG sau Ungaria. Nu-i bai, de la o vreme te învățai și cu limba rusă, ceva tot pricepeai, chiar dacă la început nu știai o boabă de rusă
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1456132391.html [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! *** PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie cu nume de-alint, Ți-e chipul oază de stele. Habar nu ai cum mă mint Că ești în brațele mele. Ce-ascunzi în tine, femeie, De nu mă lași să trăiesc? Mă tot ghiontește-o idee, Să-ți spun ce mult te iubesc! Spre tine pașii mă poartă, Ești țelul meu și destin. Când mai lipsesc tu mă iartă, Căci tot la tine eu vin. Femeie, tu știi că mai mint, Îmi iartă vorbele
FEMEIE CU NUME DE-ALINT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Femeie_cu_nume_de_alint_george_safir_1329211743.html [Corola-blog/BlogPost/356333_a_357662]
-
tot la tine eu vin. Femeie, tu știi că mai mint, Îmi iartă vorbele goale, Dar numai cu tine m-alint Și-s viu în brațele tale. Ce-ascunzi în tine, femeie, De nu mă lași să trăiesc? Mă tot ghiontește-o idee, Să-ți spun ce mult te iubesc! Referință Bibliografică: Femeie cu nume de-alint / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II, 14 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
FEMEIE CU NUME DE-ALINT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Femeie_cu_nume_de_alint_george_safir_1329211743.html [Corola-blog/BlogPost/356333_a_357662]
-
era poliția coborâră trei polițiști din mașină cu lanternele în mâini, paznicul ieși în întâmpinarea lor, schimbară câteva cuvinte unul din polițiști se apropie puțin de subsol unde erau cei doi însă lumină cu lanterna în direcția opusă. Ciprian îl ghionti pe Mișu ce se trezi brusc, iar în câteva clipe își dădu seama de situație apoi îi făcu semn lui Ciprian să rămână pe loc. În noapte Mișu părea că un animal încolțit ce trebuia să fugă să se ascundă
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1408871426.html [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
că nici nu ai ceva să îmi spui. Ți s-o fi tras vreo durere de cap de la burtă. Inu începu să râdă, apoi îi povesti despre escapada lui în pădure. Daniel îl privea cu un aer ciudat. Inu îl ghionti de câteva ori în semn de „hai, mă crezi”. Se îndreptară spre casa lui Inu cu pași repezi, Daniel își privea deja prietenul ca pe un om abia ieșit de la casa de nebuni. Ajunși acasă, intrară în camera lui Inu
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1446335101.html [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]
-
se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială: gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu vă împingeți - nu tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! Referință Bibliografică: PAȘTELE ORBILOR ȘI AL PĂRTĂȘIRII / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pastele_orbilor_si_al_partasirii.html [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
evidență modul cum termenii de spirit și suflet sunt folosiți interschimbabil în multe pasaje biblice, și astfel iată dihotomia: Ideea că fiecare dintre noi este trup și suflet. Pavel a spus că "trupul, se războiește împotriva" sufletului, și că "Îmi ghiontesc corpul", pentru a-l menține sub control. Filozoful Anthony Quinton a spus că sufletul este o "serie de stări mentale conectate prin continuitatea caracterului și a memoriei, [și] este constituentul esențial al personalității. Sufletul, astfel, nu este doar logic distinct
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
diplome, pe care le așează în capătul mesei lungi din fața noastră. După dânsa, vine o femeie de serviciu cu o tavă imensă, cu pahare înalte, de cristal și câteva sticle de șampanie, cu dopurile scoase pe jumătate. Unii colegi se ghiontesc și încearcă să glumească: "Băieți! Haideți! La plăcinte, înainte! La război, înapoi!" Pe ușă își face apariția și prorectorul Constantin Corduneanu. E un om înalt, blond, cu fața ovală, curată, deschisă, luminată de-un zâmbet interior și de-un echilibru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
iad cu mânicile lor largi și lungi, cum și haremurile lor, din ale lor saraiuri de lână galbănă. Pe aceștia pe toți, îi întovărășea derviștii lor. În urma tuturor acestor cete de păcătoși se văd dracii, cum îi împing și-i ghiontesc. Iar vlădica lor cel mai mare ale gii turcești este în fruntea cetelor cu o cealma mare în cap, iar pe umărni său stă un drac împelițat din cei mai răi - însuși Scaraoschi, smulgându-i cacealmaua din cap și azvârlindu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arheologică). Cea dintâi mostră de "discurs repetat" apare încă din primul schimb de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca exemplu tipic pentru a reliefa procesul microarticulării sensului. Astfel, semnificația celor două configurații subliniate (a fi săltat
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu și crești nemăsurat în stima concetățenilor. Aș zice, totuși, că-i de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mare semn de întrebare. c) Particularitățile individuale ridică spinoase probleme în practica instructiv-educativă. Copiii de aceeași vârstă sunt foarte diferiți, uneori au firi opuse, ceea ce ne obligă la procedee variate. De exemplu, profesoara constată că, în timp ce explică, un elev își ghiontește colegul, vorbește, deranjând pe cei din jur. Ea se oprește, îl ridică în picioare și îl dojenește cu asprime. Dacă școlarul este o fire docilă, se înroșește până în vârful urechilor, se așază și se cumințește. Dar dacă e un copil
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1948. Peste o lună, chiar de Florii, mama va da naștere celui de-al șaselea frățior al nostru. Unde te duci, Vasilică? Ce voi face eu cu șase copii? Securiștii deveniseră deja nervoși. L-au întors cu fața spre ușă, ghiontindu-l în spate cu țeava revolverului. Mișcă, mă, odată! Și l-au împins brutal în tindă, de unde tata a mai scos un singur cuvânt, după care nu l-am mai auzit nouă ani de zile: Copiii!! La acest geamăt sfâșietor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lunile următoare, Dic supraviețuind "bine mersi", starea noastră s-a transformat în una de stres aproape general; câțiva au căpătat chiar înclinații criminale visând la asasinarea animalului deoarece muribundul a devenit agresiv și exagerat de vioi; a început chiar să ghiontească o cățelușă drăguță, sub scară, o fetiță mult sub vârsta lui matusalemică. Pe scurt, Dic a devenit un ins cu un comportament antisocial; din cauza vivacității, nici un veterinar (au și ei sentimentele lor) nu a mai acceptat nici o propunere de euthanasie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pasul, adică personagiile acelea denumite vârstnice? Moare vreun bătrân dacă îi amintești că îl caută pe acasă moartea? Are și moartea un rol al ei, nu trebuie neglijat nici acest fapt. Și ce dacă îi mai îndrepți spinarea unui moș ghiontindu-l pentru a urca mai repede scara autobuzului, ce mare păcat ai? Mai am încă o mulțime de nedumeriri și de propuneri constructive privind acest aspect al vieții de categoria a treia. Mă gândesc să le prezint ordonat, sistematic într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lungimea raftului cu produse. Unele departamente de cosmetice plasează rafturile în așa fel încât să creeze un, perimetru mai retras care le să permită cumpărătoarelor să stea departe de vadul principal și să examineze produsele fără teama de a fi ghiontite. Numim aceste locuri „oaze de atracție”, care, de altfel, au succes în încercarea de le determina pe femei să petreacă mai mult timp în magazin. După cum am văzut în primul capitol, în magazinele de cosmetice, uneori produsele mai puțin atrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din rând, «ieși că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți pe timpul legionarilor”. „Oamenii mureau ca muștele” Isac Rotman, născut în 1918, strada Ștefan cel Mare, lucrător. „În ziua pogromului, am fost
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de batiste și-l obișnui să-și sufle nasul. Teodor avea momente când se agita teribil, câteodată respira sacadat, gata să se înăbușe, trecea prin perioade în care cădea pe gânduri, cu privirea fixă și absentă. Fata trebuia să-l ghiontească serios ca să-l aducă la realitate, mai înainte ca învățătoarea să facă asta cu bățul ori cu mâna ei greoaie. Deși băiatul devenise mai îngrijit și începuse să învețe mai bine, tovarășa continua să-l bată. Luana strângea din pumni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
arăta. O văzu pe fata cu codițe blonde cum îl analizează, îl fixează cu nerușinare apoi își coboară ochii în caiet și scrie. George se foi în scaun. Blonda nu-l slăbea deloc. Copiii își lungeau gâturile spre caietul fetei, ghiontindu-se. Starea de acalmie dispăruse. Băiatul își lărgi gulerul cămășii și începu să-și miște capul în toate direcțiile, atrăgând privirile dirigintelui. Când realiză că obraznica din banca a treia îi face portretul, se înroși de indignare. Ancorat, cu cruzime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Cosmin, nu știu cum să-și mulțumească pentru nepriceperea de care dăduse dovadă. Urmă Rosti Seneg. Se așeză și el turcește așteptând, fără tragere de inimă, mâinile care să-i acopere ochii. Băieții se mișcară în spatele lui apoi unul din ei o ghionti pe Luana să-i ia locul. Fetele chicotiră. Rosti, serios din cale-afară, se foi în locul lui. Dacă-mi faceți ceva vă bat pe toți. Colegul Seneg purta, cu mândrie, o mustăcioară delicată, abia mijită, care pe Luana o impresionase încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]