14 matches
-
Adus cu trenul Foamea. Părinții comentau în serile de iarnă ce le-am povestit eu ... Din gara căreia-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Adus cu trenul Foamea. Părinții comentau în serile de iarnă ce le-am povestit eu ... Din gara căreia-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Acasa > Poeme > Antologie > RECHIZITORIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Și dacă vine clipa, accept și mă ridic Ascult rechizitoriul, eu nu-s bun de nimic Ghiorlan sau popândău, tiradele în serii Nici ciorile-n grădină nu știu cum să le sperii Sentințele cu care îmi sparge capu-ntruna Pe mine mă frământă din toate numai una: Privesc și nu mă satur suava ei făptură Câte cuvinte... tandre au loc
RECHIZITORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rechizitoriu_ion_untaru_1353063407.html [Corola-blog/BlogPost/364897_a_366226]
-
de muncă, erau deja de dimineață la bufet și purtau negocieri în privința tranzacției. Dar ce să vezi!? Un nemernic, pe numele lui Guță Tilihoi, ofticat că nu fusese cinstit și el măcar cu o țuică, îi pârî șefului de post. Ghiorlanul de Guță primi de la șeful de post, în schimbul informației, niște scatoalce împreună cu promisiunea fermă că nu va fi arestat pentru furtul gâștelor babei Neculina și plecă fericit că făcuse o treabă bună. Cam după o oră, un polițist de mărimea
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
-mi pun ordine în suflet, că sună iar telefonul. De data asta, fixul. Ridicai receptorul și tocmai voiam s-atac ultragiată că cine nu respectă orele de siesta între 14 și 16, acela n-are manere și, carevasăzică, e un ghiorlan autentic! Bine că n-am debitat elucubrațiile ce-mi stătuseră pe limbă, că vocea lui Seneca răzbătu atât de plăcut, încât îmi revenii pe loc: -Geraldine, my dear friend, eu sunt! De fapt acum îți vorbesc eu! Pe mobil te-
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
te mai simți... Apoi... Am luat la cunoștință că n-ar fi tocmai potrivit... -Altfel nu mă sunai?! îl mustrai eu cumsecade, neatentă la explicațiile începute. -Să te fi sunat?! La ora siestei? Între 14 și 16? Eu nu-s ghiorlan să mă comport așa! Începu să râdă sfiit, ca și când se scuza că mi-auzise gândurile... Până la urmă, am prins curaj și-am făcut-o, după cum constați! Ești bine?! Închid acum ca să te odihnești, nu? -Oh, nicidecum! E drept că voiam
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu comportări grosolane, vulgare. Dar și mahalagiu, locuitor de la periferia civilizației. Am mai ales, dintr-o ofertă bogată: ordinar, țoapă, necunoscător, negândit, negreblat (În Moldova) sau ghiorlan (În transilvania). Grobianul de atunci și-a schimbat Însă profilul, a evoluat În pas cu epoca, cu modernizarea. Mai Întâi a căpătat un oarecare lustru, stilului i s au atașat calificative noi, precum cel de nonconformist, În sensul de militant
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960); de origine slavă, el e interesant mai ales prin valorile sale augmentative (băietan, puștan, juncan etc.) și prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai apare, popular, în nume proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman; în seria de nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan); alte valori (folosirea pentru a desemna purtătorul unei calități, pentru a
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
să-și minimalizeze felul de a fi, să se considere un neavenit la oraș sau în întruniri cu fețele intelectuale, să simuleze modestia, să se „prostească”, spus mai pe șleau, însă cu șiretenie, cu tâlc, la modul: „Un prost, un ghiorlan ca mine, să poată să scrie?”, cum își amintește Th. D. Speranția; sau: „Așa suntem noi, proștii, numai de pozne ne ținem”, cum consemnează C. Meissner. De aici o anume dificultate în a-i fi comentată personalitatea, cu amânări și
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
frunzele de nuc, i se cuveneau ei, într-un fel. Găsind că așa e firesc, se apucă să le tezaurizeze după străvechea metodă a inconștientului furtișag. Socoti, iarăși, în mintea ei schilavă, că nu se cădea să-l scoale pe ghiorlanul anonim din cuibarul pe care-l împărțiseră, fără să știe, în noaptea geroasă, ambii astrucați sub înveliș de omăt și în vânzoleală de frunze uscate sub ei. Firește că, în scurt timp, îl părăsi în zăpadă, pornind-o la treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să‑i pupe‑n cur pe amândoi. Ei tot o să meargă, normal. Ca să repare grosolănia Annei, Hans zice că data viitoare o să aducă și flori, un buchet mare, care spune multe, după cum se grăbește să adauge mama Annei. Cel puțin ghiorlanul e politicos. Există un limbaj adecvat al florilor, pe care mama l‑a învățat. Trandafirii simbolizează dragostea, cu condiția să fie roșii, iar garoafele simbolizează partidul socialist, cu condiția să fie tot roșii. Și‑apoi există flori care exprimă consecvența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
origine necunoscută. Un termen care transgresează originea socială, un termen care exprimă plastic și sugestiv tipologia complicată, diversă și toxică a acestor oameni din vremea noastră, înglobând laolaltă mahalagioaice gureșe, derbedei cu tupeu, țoape cu "Vuitton", ciobani în "Armani" sau ghiorlani cu "Porsche", toată pletora de creaturi care se ceartă isteric la televizor sau arată, nu numai metaforic, degetul mijlociu ca semn de identificare și care ne fac să credem că locuim, fără voia noastră și fără putință de scăpare, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mele ! Un oarecare boier Întâmpină atunci pe moș Ion Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios: Dar ce nevoie mare este să Înțelegi tu, mojicule ?[...] Auzi obrăznicie ! Tu... cu optzeci de mii de fălci de moșie, și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face alăturea de mine !... Moș Ion Roată, simțindu-se lovit până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În hârtie; napoleon = monedă franceză de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]