90 matches
-
mari care învățau tot aici, îl aduce pe copil în gazdă la profesor. Aron Pumnul a pus ochii pe el, văzându-l pasionat de limbă română și istorie. Că elev privatist al liceului, Aron Pumnul îi încredințează lui Eminescu Bibliotecă gimnaziștilor. Trebuie să spunem că „Lepturariul” sau a apărut ca un moment crucial în viață poetului, pentru formarea personalității literare a lui. „La Cernăuți Mihai trase la început la bunul Aron Pumnul, bolnav pe moarte acum, si se așeza acolo că
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Într-o curte cu portița de lemn înecata în verdeața, se aflau o casă mai mare cu cerdac, pe dreapta, unde locuia Pumnul și alta mai joasă, unde locuiau școlarii ținuți în gazdă și se adăpostea așa zisă bibliotecă a gimnaziștilor rămâni.”( Istoria literaturii române de George Călinescu). Acesta bibliotecă care se întindea pe câteva rafturi și dulapuri era alcătuită din autori români, broșuri, foi răzlețe, calendare la modă, opuri istorice printre care Letopisețele lui Kogălniceanu, alte cărți de beletristica atât
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
pe dibuite, cum s-ar spune. Junele bibliotecar își ia rolul în serios și din puținul lui face și donații bibliotecii trei cărți care-i poartă și semnătură. Acum în casa lui Pumnul citește tot ce era de citit. Bibliotecă gimnaziștilor era bogată pentru acele timpuri. În afară de Lepturariu se găseau opere de Asachi, C. Negruzzi, Iacob Negruzzi, Constantin Morariu, Nicolae Ritter de Flondor, Eusebiu Popoviciu, Alexandru Pelimon, C.D. Aricescu, Anton Pann, C. Stamati, Dimitrie Bolintineanu, Eliade Rădulescu, Vasile Alecsandri etc. Acum
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
este un începător, aceasta poezie trădează o virtuozitate tehnică ce presupune un exercitiu îndelungat. De altfel Popovici arată că poeziile ”De-aș avea...” și ”Din străinătate” publicate ulterior , fuseseră scrise înaintea acestei poezii. Poezia a apărut în broșură „Lăcrimioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul” în anul 1866. În această oda funerară cu elemente de elegie care amintește de muzică sferelor, are un ton solemn, înalt, versul scurt, cu srofe cu o simetrie perfectă, unde se
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și asimilare, îi concretizau unele idei, care pentru dânsul aveau pe atunci valoarea unor proverbe, o oarecare înțelepciune, ceva mai deosebit, de aceea Eminescu le subliniase cu plăcere, căutându-le chiar. Această deprindere, scria Stefanelli , o avusese și că elev gimnazist, la Cernăuți, unde scoteam o foaie așa zisă literară „Rândunica”: “ Eu eram tipograful, redactorul și expeditorul... Eminescu a început să publice diferite aforisme găsite prin cărțile răsfoite de el, între care și poezia„ Poetul”: Gânduri multe că furtună A cuprins
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici l-a numit și bibliotecar peste biblioteca gimnaziștilor. Primele poezii ale înaintașilor le-a citit și răscitit din ,,Lepturariul” lui Pumnul și acum se îndrăgostește de poezie. Boliac, Cârlova, Alexandrescu, Eliade și mai presus de toți, Alecsandri, sunt mentorii lui de la care va fura rime, ritmul, teme și
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
erau „ iluștri pedagogi, dar uitau să fie oameni” ceea ce l-a făcut pe Eminescu să urască școala. A găsit mângâiere în casa lui Aron Pumnul, profesorul lui de limba română, care l-a și găzduit, cu o bogată bibliotecă a gimnaziștilor, care i-a fost ca o mană cerească, mai ales prin ”Lepturariu”, făcând cunoștință cu aproape toți scriitorii noștri. Aici a dat și de profesorul de istorie Neubauer, un mare iubitor al dramaturgiei germane, care-l punea să povestească întâmplări
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
o voce mică, dar dulce și mlădioasă. Cuvintele erau spuse cu o expresiune și cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreț”. Spuneam că o mare înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor”, „Rusaliile în satul lui Cremene”, „Millo director sau Mania posturilor”etc. Pe 16 aprilie
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
memorării logice, la îmbunătățirea comportamentelor pozitive. Interdisciplinaritatea e câmpul educațional perfect , fructuos, pe care activitățile de disciplinare , cultivare, moralizare bat ca o inimă a didacticii moderne la unison pentru a deștepta în individul mic toată perfecțiunea de care este susceptibil. Gimnazistul devine capabil de conexiuni interșanjabile doar prin educație, doar prin interdisciplinaritate. Astfel omul devine om doar prin ceea ce face educația pentru el , ceea ce face demarcația între el și celelalte creaturi, căci astfel , kantian remarcând, are loc prefacerea animalității în umanitate
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
lângă el, a profesorului. Plânge în hohote, fiindcă se știe, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seară, îi citește colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusă în acea zi. E prima creație, publicată în broșură omagiala Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tipărită cu această ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist. La Ipotești, adolescentul Mihai e copleșit de primă iubire. Se zice că o chema Casandra Elenă și era fiica lui Gheorghe Alupului. Arată
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici l-a numit și bibliotecar peste biblioteca gimnaziștilor. Primele poezii ale înaintașilor le-a citit și răscitit din ,,Lepturariul” lui Pumnul și acum se îndrăgostește de poezie. Boliac, Cârlova, Alexandrescu, Eliade și mai presus de toți, Alecsandri, sunt mentorii lui de la care va fura rime, ritmul, teme și
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
ea un șir de desne și fotografii de epocă. E mai bine zis o cunoaștere mai profundă a orașului, a clădirilor și străzilor pe unde a fost și a hoinărit pletosul băiat din Ipotești. Doar pe aceste străzi elevul și gimnazistul Eminovici Mihail și-a purtat mai întâi arzătorul dor de Ipotești, de mamă, de locurile de acasă, dor ce-l face să ne părăsească orașul în câteva rânduri. Dar s-a reîntors, ca pe aceste străzi să poarte și interesantele
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
elevi, primind în vara anului 1860 certificatul cu „Vorzug”, adică media generală foarte bună. Tot aici primește și primele noțiuni de limbă ucraineană apreciat cu nota „bine”. 13. Casa lui Aron Pumnul, perioada interbelică. 14. Pumnulgasse Anul 1910. 15. Biblioteca gimnaziștilor, 2 16. Biblioteca gimnaziștilor. 17. Schiesstatgasse Drumul de la Pumnul 2 18. Schiesstatgasse, Drumul de la Pumnul, Anul 1900 19. Pulbertum, 1900. Dar, probabil, cel mai aproape de sufletul lui Eminescu a fost casa bunului Aron Pumnul. După cum se știe, Mihai nu trăia
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
anului 1860 certificatul cu „Vorzug”, adică media generală foarte bună. Tot aici primește și primele noțiuni de limbă ucraineană apreciat cu nota „bine”. 13. Casa lui Aron Pumnul, perioada interbelică. 14. Pumnulgasse Anul 1910. 15. Biblioteca gimnaziștilor, 2 16. Biblioteca gimnaziștilor. 17. Schiesstatgasse Drumul de la Pumnul 2 18. Schiesstatgasse, Drumul de la Pumnul, Anul 1900 19. Pulbertum, 1900. Dar, probabil, cel mai aproape de sufletul lui Eminescu a fost casa bunului Aron Pumnul. După cum se știe, Mihai nu trăia în casa cea mare
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Locuiește în gazdă la Aron Pumnul, autorul faimosului Lepturariu, foarte mult iubit de copii români, pentru blândețea și răbdarea lui. În 1864 - 1865 , Eminescu este funcționar la Botoșani dar apare iar la Cernăuți ca elev *privatist* și custode la biblioteca gimnaziștilor români, adăpostită într-o odaie veche de Aron Pumnul. În ianuarie 1866, debutează cu poezia * La mormântul lui Aron Pumnul *. Debutul său adevărat, are loc în luna martie 1866 la revista Familia, condusă de Iosif Vulcan, cu poezia *De-aș
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
Situația lui școlară era de „privatist“. Cunoștea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, "Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști" (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare și poezia "La mormântul lui Aron Pumnul" semnată "M. Eminoviciu", privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista "Familia", din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
era condus de Pallas, pe care l-au însoțit familia în drum. Începând cu 21 iunie 1768 și sfârșind cu 30 iunie 1774, primul detașament al expediție în Orenburg a lui Pallas, în componența căruia intrau și căpitanul Nicolai Rîcikov, gimnaziștii Sokolov, Zuev și Anton Walter (doi dintre ei au devenit mai târziu academicieni), desenatorul Nicolai Dimitriev și împăietorul Pavel Șumskii, a vizitat guberniile centrale, în particular regiunea Volgăi, șesul Caspic, Uralul, Siberia vestică, Altaiul, Baikalul și Transbaikalul. Alte detașamente erau
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Iași, 2000, realizează o evocare nuanțată a acelor vremuri de demult: “O etapă decisivă în strategia devenirii omului de teatru o constituie contactul adolescentului Eminescu cu trupa de actori Tardini - Vlădicescu, sosită la Cernăuți în 1864. Din entuziasmul general al gimnaziștilor cuceriți de mirajul scenei, se desprinde frageda personalitate a poetului - spectatorul cel mai avizat, care trăiește, acum, revelația unei vocații. Mărturisește colegilor că scrie poezii și că a început să scrie o piesă de teatru, dar nu le arată nimic
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
îl au edițiile cu versuri (antume și postume). Poeziile au fost publicate in revista familia. Pe data de 24 ianuarie 1866, moare Aron Pumnul, profesorul său de literatură la Colegiul din Cernăuți unde învăța elevul Mihai. Cu această împrejurare șapte gimnaziști tipăresc o broșură cu "Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu". A doua din aceste poezii este semnată: "M. Eminoviciu, privatist". Pe 25 februarie/9 martie revista Familia din Pesta îi publică poezia "De-aș avea". Iosif Vulcan, directorul revistei, i-
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
abia în anul 1991, fotbalul în Basarabia este practicat de mai bine de un secol. Data atestării primului meci de fotbal la Chișinău este 22 august 1910. Pe platoul Gimnaziului de băieți din Chișinău, s-a jucat partida dintre echipa gimnaziștilor și liceenilor din Chișinău cu cea a Gimnaziului nr. 2 din Odesa. Scorul a fost de 22-0 în favoarea oaspeților odesiți. La 23 septembrie 1923, sub direcția lui Gh. I. Dimitriu, la Chișinău apărea periodicul „Sport. Revistă sportivă și literară“. În
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
este și înmormântat. Valeriu Florianu (n. 26 iunie 1864, Racovița - d. 17 iunie 1946, Racovița) a fost paroh greco-catolic în Racovița. Studiile elementare le-a făcut în sat iar pe cele liceale la Sibiu și Blaj. În ""Mica Romă"", ca gimnazist iar mai apoi ca student teolog a făcut parte din Societatea de lectură "Ioan Inocențiu Micu Klein" a elevilor blăjeni, fiind chiar bibliotecarul acesteia. ""Matura"" și-o trece în 1885 iar ca student la teologie în anul IV, prelucrează și
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
traducere. Primele încercări de versificație, cu solide studii umaniste de limba latină și greacă, filosofie și istorie filosofică, istoria literaturilor, poetică și prozodie, datează din perioada cursurilor "Gimnaziului Fundațional din Năsăud". Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din Năsăud redactează publicația liceului, "Muza Someșeană", un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și prozodie, datează din perioada cursurilor "Gimnaziului Fundațional din Năsăud". Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din Năsăud redactează publicația liceului, "Muza Someșeană", un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații critice. Aici vor apărea primele poezii ale elevului George Coșbuc, altele urmând a fi citite de autor în ședințele societății, în
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
primar). Ulterior, în fiece an, în componența Gimnaziului s-a adăugat câte o clasă până la completarea cursului superior . În anul școlar 1910-1911, liceul a fost completat cu ultima clasă, a opta, ca la sfârșitul anului s-a absolvească instituția primii gimnaziști bălțeni. În primii ani de activitate limba de predare era exclusiv rusa. Situația s-a schimbat 1917, când în corespundere cu decizia Congresului învățătorilor din Republica Democratică Moldovenească, la liceu a fost implementată limba română ca obiect facultativ, ca peste
Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți () [Corola-website/Science/312932_a_314261]
-
atitudinea prin documentare foarte serioasă, dar și prin raportare la situația socială pe care el o cunoștea. Se conturau două poziții, determinate pe de o parte de cultura asimilată și pe de alta de apartenența socială. De o parte erau gimnaziștii, „în cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care învățătura deschidea toate perspectivele“, care „pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182); pe de alta erau seminariștii, „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]