32 matches
-
1A partea 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 247/2009 ; ... o) plante modificate genetic - plante superioare, aparținând grupelor taxonomice gimnosperme și angiosperme, cărora, prin tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene provenite de la alte organisme, conferindu-le caracteristici noi nespecifice ca: rezistență la dăunători sau boli, toleranță la erbicide ori la factori nefavorabili de mediu, calități nutriționale superioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240337_a_241666]
-
III A se aplică în cazul diseminării tuturor tipurilor de organisme modificate genetic, altele decât plantele superioare. Anexa III B se aplică în cazul diseminării de plante superioare modificate genetic. Termenul "plante superioare" înseamnă plante care aparțin grupului taxonomic spermatofite (gimnosperme și angiosperme). ANEXA III A INFORMAȚII SOLICITATE ÎN NOTIFICĂRI CU PRIVIRE LA DISEMINĂRILE DE ORGANISME MODIFICATE GENETIC, ALTELE DECÂT PLANTELE SUPERIOARE I. INFORMAȚII GENERALE A. Numele și adresa notificatorului (societate sau institut) B. Numele, calificarea și experiența omului de știință (oamenilor de
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
de izolare a zonei afectate de răspândire; 5. planuri de protejare a sănătății umane și de protejare a mediului în cazul apariției unor efecte nedorite. ANEXA III B INFORMAȚII SOLICITATE ÎN NOTIFICĂRI CU PRIVIRE LA DISEMINĂRILE DE PLANTE SUPERIOARE MODIFICATE GENETIC (PSMG) (GIMNOSPERME ȘI ANGIOSPERME) A. INFORMAȚII GENERALE 1. Numele și adresa notificatorului (societate sau institut); 2. Nume, calificare și experiența omului (oamenilor) de știință responsabil (I); 3. Titlul proiectului. B. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA (A) PLANTE GAZDĂ SAU (B) (DACĂ ESTE CAZUL) PLANTE DE
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
cele mai evoluate plante, cu corpul un corm tipic, perfect adaptat la viața terestră. Ulterior, unele specii s-au readaptat la mediul acvatic. Sunt răspândite pe tot globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
considerate: Cuprinde cca. 170000 specii lemnoase și erbacee, cuprinse în cca. 320 familii botanice și sunt răspândite pe toată planeta, constituind componentele de bază ale principalelor ecosisteme. Grupează angiospermele cel mai puțin evoluate, care au derivat din Bennettitales (grup de gimnosperme fosile), la care a apărut floarea bisexuată. Plantele din această unitate taxonomică au unele caractere de primitivitate: De la tipul lor de gineceu pclicarpelar și apocarp, li s-a dat și numele de Polycarpigenae. Din această subclasă fac parte, în succesiune
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
prin păduri luminoase, din regiunea de cîmpie pînă în cea montană. Cuprinde mai ales plante lemnoase, cu flori unisexuate, grupate în amenți. Prin prezența (uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic; florile mascule sunt așezate în amenți, iar cele femele alcătuiesc inflorescențe diverse
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Gimnospermele, reprezentate de cca. 600 de specii actuale, (dar fiind cunoscute peste 50.000 specii fosile), sunt un grup care după dominația din mezozoic au pierdut lupta în fața angiospermelor, menținându-se în arii cu condiții de viață mai dificile. Molidul ("Picea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
deșertificare. Acest fenomen era cauzat de lipsa umidității, continentul fiind atât de larg, curenții marinii nu ajungeau decât pe coastele sale, precipitațiile fiind astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era dominată de pelicozauri și amfibieni. Către mijlocul său, permianul era
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
asemenea Flagelate; "Mastigophora") sunt organismele cu una sau mai multe organite dotate cu niște bice denumite flagele. Unele celule de la animale pot fi flagelate, de exemplu spermatozoizii. Plantele cu flori nu produc celule flagelare, pe când ferigile, mușchii, algele verzi, unele gimnosperme și alte plante înrudite fac. De asemenea, cele mai multe ciuperci nu produc celule cu flagele, dar produc chytridiomycota fungice primitive. Multe protiste i-au forma unor flagelate unicelulare. Cuvântul „flagel” descrie o anumită caracteristică a construcției din mai multe organisme eucariote
Mastigofore () [Corola-website/Science/332643_a_333972]
-
nutritivi care sunt transportați prin vasele liberiene către celelalte structuri morfologice ale plantei, a căror creștere și dezvoltare depinde de aceștia. Toate rădăcinile au o creștere primară sau o creștere în lungime. Rădăcinile multor plante vasculare, mai ales dicotiledonate sau gimnosperme, adesea prezintă creștere secundară, care este, în fapt, o creștere în diametru. Creșterea secundară apare pe fondul maturizării plantei, fiind vizibilă la plantele lemnoase (arbori, arbuști).
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde, conform oamenilor de știință, organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme). este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2002 ; ... n) plante modificate genetic - plante superioare, aparținând grupelor taxonomice gimnosperme și angiosperme, cărora, prin tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat anumite gene "de interes", conferindu-le rezistență la anumiți dăunători sau anumite boli, toleranță la unele erbicide ori la factori nefavorabili de mediu, calități nutriționale superioare etc; ... o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176556_a_177885]
-
egală cu 4,2*106perechi de nucleotide. În ce privește genomul fungilor, acesta este alcătuit din 4*107 perechi de nucleotide per celulă. Majoritatea animalelor și câteva plante au aproximativ 2*109perechi de nucleotide per celulă, în timp ce majoritatea plantelor superioare (gimnosperme și angiosperme) au 1010 perechi de nucleotide per celulă. Deși, în general, se observă o creștere a mărimii genomului de la organismele mai simple cum sunt bacteriile și virusurile, spre cele mai evoluate de tip eucariot, de la această regulă există excepții
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ne-a prezentat istoria atâtor domnii și războaie, deși uneori îi mai declaram război când eram pedepsiți pentru neștiință, îi mulțumim pentru lecțiile frumoase de istorie și cultură universală. Să uităm în aceste momente că ne-am chinuit să învățăm gimnospermele și angiospermele, Daucus carota sau Ranunculus acer și, cu ocazia împlinirii frumoasei vârste, să-i oferim d-lui profesor Stelian Ghiorghiu, o varietate din familia Rozacee. Limba și literatura română, deși pentru noi cei de la secția reală era mai grea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
portretele celebrităților contemporane ei. 63 Robert Brown (1773-1858), paleobotanist scoțian care, utilizând microscopul, este primul om de știință care atrage atenția asupra nucleului celulei și a fluxului citoplasmatic, cunoscut ca mișcarea browniană. El deosebește, în procesul de polenizare și fertilizare, gimnospermele și angiospermele. Contribuie la dezvoltarea taxonomiei botanice. 64 Johannes Peter Müller (1801-1858), anatomo-fiziolog și ihtiolog german. Menit să devină cizmar, profesorii săi descoperă că acesta îl citește pe Aristotel și îl îndrumă spre preoție. El, însă, se îndreaptă spre medicină
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
atâta scoarță, În doar 200 de milioane de ani. Viața biologică a planetei n’a pierit din asta; ce Înseamnă 200 de milioane de ani față de cele trei miliarde și jumătate de când există viața? Acum 200 de milioane de ani, gimnospermele, ca brazii de exemplu, se aflau În plină expansiune, ca și reptilele; abia apăreau păsările și mamiferele... Că subducția plăcilor tectonice ar putea antrena În magmă și organisme, n’are, pentru Natură, nici o importanță. Pentru ea nu contează valoarea individului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Conținuturi: Diversitatea lumii vii. Regnul Plante - Sarcini de lucru/ Activități de învățare: Folosiți aplicația Paint pentru a creea un ierbar virtual. În acest scop respectați următoarele cerințe: -creați câte o pagină pentru fiecare plantă reprezentată: doi mușchi, două ferigi, patru gimnosperme, patru angiosperme dicotiledonate și patru angiosperme monocotiledonate cu imagini importate; -în partea stângă a paginii plasați imaginea plantei în mediul său de viață; -la mijlocul paginii, de jos în sus, plasați pe fond verde deschis câte o imagine a fiecărui
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
de acum 200 milioane de ani, coincide cu apariția primelor mamifere dar și cu dispariția unor mari grupe de plante, stăpâne până atunci. Ultimul maxim, de acum 100 milioane de ani, rezultă ca urmare a acoperirii uscatului cu păduri de gimnosperme și ferigi, mai evoluate, dar conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a condus la apariția omului, dar care a pus probleme plantelor gimnosperme. Judecând după timpul scurs până acum, se pare că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezultă ca urmare a acoperirii uscatului cu păduri de gimnosperme și ferigi, mai evoluate, dar conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a condus la apariția omului, dar care a pus probleme plantelor gimnosperme. Judecând după timpul scurs până acum, se pare că acest minim va dispare peste vreo 30 milioane de ani, când ne vom aștepta la vremuri grele/cruciale pentru animale, dar favorabile pentru plante, motiv pentru care mă și exprim uneori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
naturală de oxidare a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi, sunt cu mult mai grijulii, dar cu Încă mai puțini urmași, cum ar fi cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o anumită entropizare a mediului, când organismul face amintitul salt calitativ, din care purcede continua sa perfecționare, deci negentropizare internă. Aici apare deosebirea dintre plante și animale. Primele, cu acces direct la energia primară, deci negentropia Soarelui, abia Încearcă, prin gimnosperme, dar renunță, În evoluția ulterioară, la separarea sexelor pe indivizi diferiți, chiar și la aceea pe același individ dar prin flori diferite. Doar 4% dintre plantele recente au indivizi de sexe diferite și doar 7% flori de sexe diferite pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să strâng În ele rezerve? La rădăcină “alții” ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și aici “beneficiari”, dar după moartea plantei. Tot heterotrofe, bineînțeles. Evoluția, perfecționarea organismelor deci, a mai produs o consecință: fructul. Plantele gimnosperme, precum coniferele, produc doar semințe, iar acelea Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o mai rapidă și sigură Încolțire dar și riscul ca aceasta să se petreacă Într’un moment nepotrivit, asupra iernii de pildă. Căci, ce se poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]