26 matches
-
1993, pp. 19-25 (pasajele citate sunt traduse din originalul german inedit, aflat în posesia autorului acestei cărți). 176 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre la linea, op. cit., p. 50. 177 Idem, p. 90. * Progresul și mărețul ei (...) destin, vers din Ginestra sau floarea deșertului, de Giacomo Leopardi, traducere de Giuseppe Cifarelli, București, Tipografia Bucovina E. I. Torouțiu, 19, p. 57 (n. trad.). 178 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre la linea, op. cit., p. 119. 179 Nietzsche, trad. it. cu glosar F.
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
au regăsit în unele versuri ale sale; iată de ce o seama de imagini au fost transpuse în operele unui Igino Ugo Tarchetti, care în Sinucidere în stil englezesc a descris orașul Pompei și panțele Vezuviului așa cum o făcuse Leopardi în Ginestra sau floarea deșertului.45 Cu toate ca poeții crepusculari s-au autodefinit uneori în opoziție cu opera și personalitatea recanatezului, ei au văzut în el un antemergător, tocmai datorită viziunii sale despre durerea omului, în care identificau un model al propriei suferințe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
au preluat, remodelat și integrat în propria creație modalități lirice leopardiene. Discursul său intitulat Giacomo Leopardi (1798-1937) se alătură numeroaselor studii care au semnalat momentul aniversar 1898. În paginile acestuia se trasează itinerariul pesimismului autorului romantic accentuându-se importantă poemului Ginestra, precum și a Micilor opere morale că încununare a evoluției gândirii maestrului; criticul s-a concentrat asupra realității durerii, a imaginii morții, a sistemului etic bazat pe fragilitatea omului și asupra dimensiunilor cosmice ale misterului care determină contemplarea însoțită de întrebări
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atins.149 Astfel poezia Canturilor se face auzită în opera lui nu atât prin preluarea directă a termenilor sau tematicilor, cât prin apariții fonico-imagistice îndelung filtrate și meditate. În legătură cu rolul poeților și scriitorilor în societate, asemenea lui Leopardi de dinaintea poeziei Ginestra, Montale pare conștient și frustrat de posibilitatea foarte limitată de a interveni asupra chestiunilor nevralgice.150 Întâlnirea lor este, în orice caz, una de factură critică. Montale nu a preluat decât parțial pesimismul absolut, specific gândirii mature a lui Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
noi, dar s-au concretizat pe deplin în deceniile cincizeci și șaizeci cu poezia de călătorie și de implicare socială. Dacă este permisă comparația, așa cum Leopardi spre finalul vieții a cântat principiul solidarității oamenilor în fața suferinței provocate de natură nepăsătoare (Ginestra) Quasimodo a început să scrie, după al doilea Război Mondial, sub influența ideologiei comuniste, pentru un public mai larg cu care împărtășea condiția durerii. În ciuda principiului incontestabil de continuitate între "primul" și "al doilea Quasimodo", remarcat, printre alții, de Carlo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încântătoare / plăcută vederii (Dragoste și moarte, vv. 10-11) cu calificativul postpus numelui iar la Quasimodo: domoala / revărsare a sângelui (Fir tot mai scurt). La fel de interesante se dovedesc a fi contextele centrate în jurul calificativului oscuro: obscur / fir de nisip (zis lume) (Ginestra sau floarea deșertului, vv. 190 191) și a vieți-mi goale / obscure (Amintirile, vv. 85 86), iar la Quasimodo întunecată / piatră (Thanatos Athanatos) și scriam strofe despre cel mai întunecat / miez al lucrurilor (Liguriei). Nu în ultimul rând, se remarcă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ființe, teoretizate și de Leopardi, a cărei moștenire, după toate aparențele, a rămasă apropape intactă de-a lungul timpului.372 Singurătatea romanticului provenea din conflictul omului cu natura și era combătuta cu disperarea celui care, așa cum reiese din versurile poemului Ginestra, conștientizase necesitatea solidarizării tuturor oamenilor împotriva acestei forțe malefice covârșitoare. Spre deosebire de viziunea otocentescă totalizatoare, cea a poeților de secol XX alunecă pe un versant subiectiv. Fiind un dat acceptat ce ținea mai degrabă de universul intim al fiecăruia, solitudinea lor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altri studi men dolci, în ch'io riponga / l'ingrato avanzo della ferrea vită / eleggerò. (vv. 133-140) Îl Risorgimento: Nessuno ignoto ed intimo / affetto în voi non brilla: / non chiude una favilla / quel bianco petto în se. (vv. 137-140) La Ginestra o îl fiore del deserto: (...) le nostre stelle / o sono ignote, o così paion come / essi alla terra, un punto / di luce nebulosa; al pensier mio / che sembri allora, o prole / dell'uomo? (vv. 180-183) 2. ignoto în poezia lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sovra i larghi fogli / profondamente, del mio grave, antico / errore, e di me stesso, ebbi vergogna. (vv. 34-37) E di che tratto innanzi, / se al moderno și opponga îl tempo antico, / filosofando îl saper nostro è scorso! (vv. 224-226) La Ginestra o îl fiore del deserto: Torna al celeste raggio / dopo l'antica obblivion l'estinta / Pompei, come sepolto / scheletro, cui di terra / avarizia o pietà rende all'aperto; (vv. 269-273) Così, dell'uomo ignara e dell'etadi / ch'ei chiama
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Giacomo Leopardi, îngrijit de Giuseppe de Robertis, Cânți, Felice Le Monnier, Florența, 1925. 67 Leopardi e îl Novecento, cît., p. 41. 68 Giacomo Leopardi, Tutte le opere, îngrijit de Francesco Floră, Mondadori, Milano, 1949, p. XVI. 69 Giovanni Pascoli, "La Ginestra", Pensieri e discorsi 1895-1906, Zanichelli, Bologna, 1914, pp. 87-106. Cfr. și Renzo Negri, op. cît., p. 71. 70 Caterina Rinaudo, Giacomo Leopardi e Giovanni Pascoli, Tipografia Fratelli Vena & C., Palermo, 1933, p. 3. 71 Paolo Mario Sipala, "I verși di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non poesia, Laterza, Bari, 1964, p. 112: Dove și trovi la poesia del Leopardi è già additato dalla comune coscienza critică, la quale, dopo avere accolto freddamente le Operette Morali, rifiutati i Paralipomeni e la Palinodia, accusava di prosaicità La Ginestra e altri cârmi, con atto risoluto e per opera del De Sanctis e facendo gridare i fanatici del patriottismo (dal Settembrini al Carducci), riconobbe altresì che le prime canzoni sono oratoria e oratoria di scuola, che di quelle frenetiche o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
antico / corno dei pastori (Che vuoi, pastore d'aria?); antiche / conchiglie lucevano (L'alto veliero); dolce / aranitica valle (Inno ai patriarchi); bellissima fanciulla / dolce a veder (Amore e morte); dolce / sfociare del sangue (Curva minore); oscuro / granel di sabbia (La ginestra o îl fiore del deserto); oscura / pietra (Thanatos Athanatos); oscuro / îl mio stato mortal (Le Ricordanze); scrivevo verși della più oscura / materia delle cose (Alla Liguria); terribile mă caro / dono del ciel (Îl pensiero dominante); è già dal caro / sangue
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Eminescu și Leopardi, amândoi văzuți sub spotul crepuscular al filosofiei lui Schopenhauer. Filtrată de fiecare parte în felurite doze și etape conform propriului geniu, propriei naturi și viziuni despre lume. În timp ce pesimismul agonistic al meditației leopardiene îl duce pe poetul "Ginestrei" la "un act de credință în om, deci o reafirmare a vieții, în ciuda a toate, o reafirmare a voinței de a trăi această viață împotriva Voinței schopenhauriene", pesimismul eminescian (marcat definitiv de memoria mormântului ciobanului mioritic și al mândrei sale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu origini siciliene. Amândoi au debutat în 2006 direct cu roman - Il mondo deve sapere este inspirat de experiența trăită de scriitoare într-o companie multinațională, iar Fumisteria este inspirat de Sicilia anilor 50 și de masacrul de la Portella della Ginestra. Romanele apărute în limba română în colecții prestigioase dovedesc vitalitatea prozei italiene de astăzi, originalitatea ei, și două tendințe ale romanului contemporan, cu impact cert la public: descrierea unor lumi conservatoare (ce au reușit să-și păstreze cutumele și modul
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
Sunt transpirată, adu-mi ligheanul, vreau să mă răcoresc". Mă vede galeș: Sper să nu te prindă somnul!" Abia după miezul nopții îmi spune și prețul, vrea patru parfumuri pentru patru zone erotice. "Să fie de iasmin, de santal, de ginestra, de caprifoi". Toate textele lor sunt echivoce, sugerează și neagă, relevă și ascund în aceeași clipă, virtutea îți intră seara în casă și până dimineața ia chipul desfrâului: Dacă mă chemi, vin și mâine". Seara Mai ales seara, seara când
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
acordă gustul irepetabil al clipei. Cadrul geologic ori mitic apare tratat printr-un cald impresionism al notației, uneori direct aplicat liniilor generice, măreției lor imobile, precum o gingașa ofranda a efemerului adusă absolutului: "Mierle și buxusus-ul abhorat de Montale/ și ginestrele mele le simt în spate,/ în fața nu pot atinge Egina, asemeni Grădinii Edenului/ intangibilă pe uscat.// În fine ajuns la cafeneaua literară a lui Temis/ ascult vocile transmițînd vibrațiile sinelui:/ cîte ființe șunt în tine, copila, femeia, înțeleaptă/ nestatornica și
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
opoziția. Fapt e că arsenalul imaginarului său a intrat în istoria poeziei și în conștiința publică încă în timpul vieții poetului, fie că era vorba de peisajul mediteranean al Liguriei din „Ossi di seppia” (1928), un corespondent în linie simbolică al Ginestrei leopardiene, de valorile cardinale ale Florenței umaniste din „Le occasioni” (1939), fie de poezia din „La bufera e altro” (1956) datorată etapei milaneze a unui Montale confruntat cu efectele noii societăți de masă și ale consumismului frenetic. Opțiuni tematice personalizate
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
citești cum locuri atît de îndepărtate se transformă în amintire în peisaje pseudo-natale și sînt descrise cu un sentimentalism aproape casnic, deși întotdeauna sunetul livresc se face auzit. Un text semnificativ pentru construcția tipică a poemelor lui Adrian Popescu e Ginestre. Motivul e livresc, din Leopardi, dar imaginea se concretizează treptat, pînă la a deveni senzuală, tangibilă. Gestul rămas la jumătate, secunda de neîmplinire, un vag regret, o lipsă de îndrăzneală feminină și nu filosofic blagiană alcătuiesc muzica de fond specifică
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
o numim isiacă. Sala era dedicată muzicii și dansului, și pentru construirea ei se folosise întreaga știință arhitectonică; culorile frescelor se îmbinau armonios, ca acordurile unei harpe: verdele bobocilor de piersic, trandafiriul aurorei, azuriul albăstrelelor, cenușiul perlelor, galbenul florilor de ginestră. Nu exista nici o tușă agresivă, care ar fi fost ca o ușă trântită în mijlocul unei piese melodioase. Pe boltă nu se vedeau linii drepte; frizele aveau forma unor panglici lungi, care se împleteau cu o grație elenistică - culori și forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în drum ziduri de case vechi, crăpate, zgâlțâite cândva din temelii. Apoi iar ți se pare că-i joacă, păduri foșnitoare, numai bune pentru scris versuri romantice, iar când arborii devin din ce în ce mai rari, tufișuri galbene și pașnice de grozamă, la ginestra, le iau locul. E prima plantă care se ivește în urma unei erupții, prima scânteie de viață după pârjol. La ginestra è il fiore che cresce nel deserto... La bellezza della ginestra mostra non solo il profondo contrasto con l' ambiente
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
foșnitoare, numai bune pentru scris versuri romantice, iar când arborii devin din ce în ce mai rari, tufișuri galbene și pașnice de grozamă, la ginestra, le iau locul. E prima plantă care se ivește în urma unei erupții, prima scânteie de viață după pârjol. La ginestra è il fiore che cresce nel deserto... La bellezza della ginestra mostra non solo il profondo contrasto con l' ambiente circostante in cui essa sorge, bensì intensifica la caducità del proprio essere, fungendo quale paragone che allude direttamente alla natura
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
din ce în ce mai rari, tufișuri galbene și pașnice de grozamă, la ginestra, le iau locul. E prima plantă care se ivește în urma unei erupții, prima scânteie de viață după pârjol. La ginestra è il fiore che cresce nel deserto... La bellezza della ginestra mostra non solo il profondo contrasto con l' ambiente circostante in cui essa sorge, bensì intensifica la caducità del proprio essere, fungendo quale paragone che allude direttamente alla natura del genio la cui missione consiste nel mostrare la visione annientante
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
allude direttamente alla natura del genio la cui missione consiste nel mostrare la visione annientante della nullità che tutto circonda ed avvolge 71. Explicația lui Stefano suna ca un comentariu la poezia lui Leopardi 72. Și tot el: come la ginestra nata sulla pietra lavica 73... tot la fel și dragostea... că doar nu se putea să lipsească o atare referire din explicațiile unui italian. Drumul obișnuit se termină într-o parcare uriașă, un loc viran unde stau aliniate mașini blindate
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dar, în același timp, accentuează fragilitatea proprie ființei, întruchipând imaginea geniului a cărui misiune e de a arăta puterea distrugătoare a nimicului care înconjoară și învăluie tot. (ital.) 72 Giacomo Leopardi (1798-1837), unul dintre cei mai mari poeți italieni. La ginestra sau Floarea deșertului, poem publicat postum, e considerat testamentul spiritual al scriitorului. 73 Așa cum grozama e născută pe lava împietrită. (ital.) 74 Cine știe (ital.) 75 Ziua bună începe de dimineață. (ital.) ------------------------------------------------------------------------- RODICA DINULESCU Portocale roșii de Sicilia 2 1
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
își exercită din plin datoria de discipol, dând mărturie despre împărtășirea milostivirii; în viziunea poetică a lui Leopardi, această virtute este un «lanț social» ce contribuie la îndulcirea unei vieți trudnice. Leopardi ne indică drept exemplu de conduită tocmai umila ginestră, capabilă să accepte cu demnitate propria fragilitate. Adevărata problemă nu este fragilitatea ca atare, ci suspiciunea cu care o îmbrățișăm, nefiind în stare să acceptăm și să recunoaștem propriile angoase și limite fără a întrerupe procesul de creștere întru libertate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]