237 matches
-
suprarealist, de fapt, revărsarea Katharsisului aristotelic sau a subconștientului, scoțînd din străfundurile abisale tipologice tot felul de drăcovenii, măscări, mîl și perlele scoicilor bolnave; 3) condensarea borhotului în a doua versiune după reguli gramaticale și logice; 4) șlefuirea artistică de giuvaergiu pătimaș și trierea ultimei versiuni". Chiar dacă ultimul stadiu n-a fost atins totdeauna de acest scriitor cu o biografie de mare zbuciumat (interdicții de publicare, cenzură, mai multe detenții dintre care una, sub regimul comunist, de un deceniu), cel al
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
a trăit din meșteșuguri și comerț. Meșteșugarii erau bine organizați în bresle, care aveau, în afara organizării și efectuării meseriei lor, și îndatorirea de apărare a orașului, fiecare breaslă fiind responsabilă pentru un turn de apărare. Astfel au existat: Turnul cositorarilor, giuvaergiilor, frânghierilor, măcelarilor, croitorilor, cizmarilor, lăcătușilor, dogarilor, fierarilor etc. Turnurile breslelor, precum și casele medievale vechi de câteva sute de ani reprezintă obiectivele turistice ale Sighișoarei, care atrag un număr mare de vizitatori, români și străini, centrul istoric fiind fără îndoială cel
Agenda2003-43-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281640_a_282969]
-
cine a putut fi în Franța mai amănunțit și tot într-o vreme mai sculptural ca Teophile Gautier? Cine-i poate face o vină din aceasta? Poeziile sale sînt ca niște cizeluri de argint ale lui Benvenuto Cellini, care era giuvaergiu înainte de a deveni sculptor". Cu toate că bardul român reține din biografia unor Gautier și Leconte de Lisle și condiția lor de "genii neînțelese". În mod cert, "olimpianismul" posturii macedonskiene în raport cu contemporaneitatea filistină e tangent la "impasibilitatea" și "seninătatea majestuoasă" a poeților
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
iurtele mongole. Pașalîc n-au putut în țările române, dar ne-au lăsat, în contrapartidă, cu se zice astăzi, o raiŕ de cuvinte; unele gingașe (satîr, hanger, iatagan, ghiulea, darabană), altele, numind meserii vechi și noi (hangiu, gelep, geambaș, salahor, giuvaergiu, dulgher); ne-au invitat la bairam, ne sfătuiesc să ne grăbim încet (iavaș-iavaș, bre, că doar nu dau turcii) și ne-au făcut designul caselor, hainelor și accesoriilor (cearșaf, catifea, dulap, ciorap, geam, raft, canat, iatac, geantă, colan); au plantat
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
revoluții, asasinate, teroare în Haiti și altele și altele... O turmă de reni mânată de un băiețel cu căciula de blană de vulpe polară cu clape trecu pe lângă noi în trap mărunt pe întinderea albă, neprihănită, sclipind ca vitrina unei giuvaergii pariziene. N-am spus nimic. M-am gândit că secolul următor ar trebui să fie eschimos, ori nu va mai fi deloc.
La eschimoși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6469_a_7794]
-
și, în același timp, a plăsmuit imagini născute din studierea creației înaintașilor sau din lectura scripturilor. Portretele sale dovedesc o înțelegere a vieții interioare a modelelor pe care o reîntâlnești foarte rar în desenele timpului... Fiu și ucenic de meșter giuvaergiu, Dürer a fost mereu preocupat de aspectele tehnice ale artei grafice. Fantezia i-a fost mereu ancorată de procesul de realizare. Cu excepția cretei colorate, artistul german a folosit întreaga gamă de mijloace de exprimare la care a avut acces, de la
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
locuință. Să fim multumiți că suntem bine, sănătoși, mătușă Europa! Unchiule Sam, bine ai venit! Tata este un personaj defunct. De cancer. Tata a lucrat la Cooperativa „Deservirea“. 72 de secții. Câți oameni? Tâmplari, mecanici auto, tinichigii, vopsitori, tapițeri, geamgii, giuvaergii, necalificați. Familii. Munca de-a Drepturile Omului. Audiențe nesfârșite pe „Romain Rolland“. Lângă „Ciufulici“. Producție. Export. Inginer șef. Comunist. Venea din ce în ce mai des acasă cu dureri de cap. Mese sărite. Sau pe apucate. Primarul. Secvențe Terra Sat. Telefoane peste telefoane. Mie
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
se recouvre d’impasses, / mon âme, de déserts ”) -, i-au adus unele dintre cele mai elogioase aprecieri.,, Stăpânirea limbii franceze îi permite să se joace cu cuvintele: le plasează, asociază, descompune.... Căci este vorba, într-adevăr, de o muncă de giuvaergiu”- notează Joël Conte în Prefață la antologia En quête de l’ange(Editură Pallas, Focșani, 2004); ,, Autor al unei serii de haïku-uri moderne, unde gândurile profunde, ideile, zboară din pagina în pagina” - sesizează Michèle Pichery (directorul revistei ,,École de la Loire
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
o primăvară trecută. Cu piatra în formă de inimioară, incredibil de mic la prima vedere, părea o glumă de inel pentru copii. Spre surpriza mea, mi s-a potrivit pe deget ca turnat, mai abitir decât pantoful cenușăresii. Ulterior, un giuvaergiu mi-a confirmat că e din aur... Vedeți Dumneavoastră, primăvara are intenții bune cu noi. De ce să o dezamăgim, întâmpinând-o cu neîncredere? Atât noi, cât și ea, ne merităm din plin soarele. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 4 febuarie
TRIUMFUL PRIMĂVERII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344380_a_345709]
-
să reconstituie faptele ( bune și rele) ale unei generații, pe care nu o dată am numit-o „generație de sacrificiu”. Cu o alonjă mai mult sau mai puțin imaginară în falia genealogiei persoanle, Amelia Caracas și-a lucrat cartea ca un giuvaergiu un colier din pietre semiprețioase. Autoarea le dă valoare artistică, literară, și adaugă șirului de evenimente (asumate în parte prin participarea personală), adaugă, spun, valoare, credibilitate și acel liant special care te atrage, te incită să citești pagină după pagină
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
o primăvară trecută. Cu piatra în formă de inimioară, incredibil de mic la prima vedere, părea o glumă de inel pentru copii. Spre surpriza mea, mi s-a potrivit pe deget ca turnat, mai abitir decât pantoful cenușăresii. Ulterior, un giuvaergiu mi-a confirmat că e din aur... Vedeți Dumneavoastră, primăvara are intenții bune cu noi. De ce să o dezamăgim, întâmpinând-o cu neîncredere? Atât noi, cât și ea, ne merităm din plin soarele. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 1 Martie
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
sărăcirii unei mari mase de oameni. În aceeași măsură în care sporește acumularea unor mari sume de bani în mâna claselor posedante, crește și luxul, acest însoțitor al avuției. Este și firesc ca numărul meșteșugarilor artiști, lucrători în aur, argint, giuvaergii, cercelari, ceasornicari, sculptori, poleitori, zugravi etc., să fi crescut. În statisticile moldovene din acea epocă acest gen de meșteșug este bine reprezentat. La 1845, în statistici sunt menționați 15 argintari și ceasornicari în Botoșani, 16 cercelari (bijutieri) în Piatra Neamț, 16
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dacă ar fi să dăm deplină crezare statisticilor, atunci ar trebui să ne însușim ideia că numărul meșteșugarilor „artiști” a scăzut la jumătatea secolului trecut față de 1831, când în Botoșani existau 13 argintari și 3 ceasornicari, iar în Iași, 16 giuvaergii, 41 argintari și 14 ceasornicari. În realitate, documentele ne îndreptățesc să conchidem că numărul lor n-a scăzut, ci dimpotrivă, a crescut. Această neconcordanță între izvoarele documentare se datorește faptului că, la jumătatea veacului trecut, în domeniul meșteșugului artistic, adâncirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
SERVILIUS slugi ale lui TIMON CAPHIS PHILOTUS TITUS LUCIUS HORTENSIUS slugi de-ale creditorilor lui TIMON Două slugi ale lui VARRO și una a lui ISIDOR, creditori ai lui TIMON. CUPIDO și MAȘTI. TREI STRĂINI. UN POET, UN ZUGRAV, UN GIUVAERGIU, UN NEGUSTOR, UN MOȘNEAG ATENIAN, UN PAJ, UN MASCARICI PHRYNIA TIMANDRA țiitori ale lui ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua întîia SCENA I Cortu-ntîi Atena. O tinadă în casa lui TIMON. Intră POETUL, ZUGRAVUL, GIUVAERGIUL, NEGUSTORUL și alții, pe uși deosebite {EminescuOpVIII 478} POETUL Bună ziua, domnule! ZUGRAVUL Îmi pare bine că te văd sănătos. POETUL De mult nu te-am văzut. Cum mai merge lumea? ZUGRAVUL Se tocește crescând. POETUL Știut lucru. Ce lucru mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care să nu se potrivească cu ceea ce se știe prin multă povestire? Dar ia te uită.! O, magie a bielșugului! Puterea ta au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceea ce se știe prin multă povestire? Dar ia te uită.! O, magie a bielșugului! Puterea ta au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i se cuvine celui nobil. NEGUSTORUL (uitîndu-se la piatra scumpă) Frumoasă formă. GIUVAERGIUL Și de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i se cuvine celui nobil. NEGUSTORUL (uitîndu-se la piatra scumpă) Frumoasă formă. GIUVAERGIUL Și de preț! Ce apă! Ia te uită numai. ZUGRAVUL D-ta ești în stare s-o faci... O scriere, desigur vro dedicație pentru dum[ne]a-lui * boierul... POETUL Hm! Așa ș-așa... Am scuturat-o din mânecă. Poezia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
program de pregătire; 6. Să explice rolul diferențelor individuale în procesul de formare Se povestea pe vremuri în China și în India, despre un tânăr căruia îi plăceau de când era copil pietrele prețioase și care a hotărât să se facă giuvaergiu. A pornit, așadar, în căutarea unui meșter care să-l învețe meseria și a fost primit de cel mai vestit. La prima lecție, meșterul i-a pus în palmă o piatră de jad, i-a închis-o în pumn și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pun altă piatră în mână și ai să stai așa un an. De această dată tânărul și-a arătat mânia: Încă un an? De unde această poruncă fără rost, ivită în mintea unui prost bătrân? El, care dorea să se facă giuvaergiu, de ce să nu învețe meserie cum se cuvine? În vreme ce striga, meșterul i-a pus în mână altă piatră. Fără să-și dea seama, tânărul a prins piatra în pumn și a spus deodată: Piatra asta nu e jad! („Piatra din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Adolphe (14.XI.1848, București - 18.X.1931, București), jurnalist, traducător și memorialist. Se numea Abner Stern și era fiul unui giuvaergiu evreu, Ghebelia ben Iehuda Leib Stern. Învață la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București. Urmează studii de drept la Berlin, Leipzig și Paris, susținându-și doctoratul în drept roman și științe administrative la Leipzig, în 1869. Un timp
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii medievale, răbdarea de giuvaergiu în cizelarea poeziilor cu forme fixe vor face însă din R. un tălmăcitor de excepție al vechilor lirici francezi, nu o dată versiunile lui fiind aproape desăvârșite. Valoarea antologiilor alcătuite de el este sporită de note și comentarii, toate dezvăluind o
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]