11 matches
-
căsătorie, dar puțini sunt cei ce au avut sub priviri broderiile inegalabile ale Elenei Voloșenca (cum i se spunea în noua ei familie). Pavel Bălan ne intermediază acest privilegiu, în detalii ce ne dezvăluie expresia absolută a migalei filigranistice, specifică giuvaiergiilor, căci lucrările Elenei sunt executate în fire de aur și argint. Specialiștii consideră aceste broderii ca fiind primele lucrări de artă laică, ceea ce azi ar fi ca echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
-se, că așezarea fusese întemeiată în sec. X de către niște triburi din valea rîului Nipru. Întăriturile cetății sunt alcătuite din valuri înalte și șanțuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val erau construite locuințele nobilimii, negustorilor, meseriașilor, Giuvaiergiilor. De partea cealaltă a valului, fără întărituri, se aflau bordeiele țăranilor, olarilor, și a altor mici meșteșugari. S-au găsit aici și urme a unor gropi de topire a fierului. În cronicile vremii aceste triburi sînt numite Ulici. Nedorind să
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
(n. 3 noiembrie 1500 în Florența - d. 13 februarie 1571 în Florența) a fost un giuvaiergiu, sculptor și un renumit reprezentant al manierismului italian. In secolul al XIX-lea Cellini, după o perioadă de câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei
Benvenuto Cellini () [Corola-website/Science/304435_a_305764]
-
o măsuță plină cu statuete cu Buddha din lemn ieftin. Excelent. Se prefăcu interesat. Cu spatele la cameră, gâfâi, cu respirația tăiată din pricina urcușului. Luă În mână una dintre statuetele din lemn și o ținu În lumina soarelui, examinând-o ca un giuvaiergiu un diamant. Își dădu seama că transpira abundent, dar spre deosebire de platoul de filmare al propriei emisiuni, aici nu exista un makeup artist care să vină cu un puf de pudră să Îndepărteze luciul transpirației. Singurele pufuri din zonă erau vălătucii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
articole-manifest. „Simt - scrie el În Obrazul de cretă - că un alfabet se trezește În lunecarea mea, că În curînd va trebui să tai alte forme pentru păsările care se vor libera din șoaptele mele. Și iată-mă-s ca un giuvaiergiu: iau În mînă ceasornicele mici de vorbe, le clatin Încet lîngă auz, aștept din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. Mărturisire aproape argheziană, Întărită și În poemul ce dă titlul volumului: „Fiecare cuvînt e pe zidul acesta butonul unei sonerii care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
140. Palatul Societății Imobiliara, existent și astăzi, ridicat după 1906 pe locul fostei săli Bossel, găzduiește acum, printre altele, o sală a Teatrului Țăndărică, de păpuși și marionete (Calea Victoriei nr. 50) - fostul cinematograf Select. 141. În casa lui Joseph Resch, giuvaiergiu vienez, situată alături de sala Bossel a funcționat o vreme restaurantul Frascatti, care s-a mutat apoi peste drum, în casele Oteteleșanu; acest imobil existentă și astăzi (Calea Victoriei nr. 52). Casa Riegler era Hotelul Hugues. Aci era restaurantul francez cel mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-i găsesc pe cineva care să facă relicvariul unde să depună bucata de lemn, dar numai după prelucrarea lui. În schimb, ar fi putut să păstreze resturile prelucrării, spre a le dona bisericii lui. Zis și făcut. Cel mai bun giuvaiergiu din Pavia a pregătit o cutie cu patru plăcuțe de argint, fiecare din acestea având o monogramă gravată în limba greacă. Iată ce grăia textul: „Doamne, ajută-l pe robul tău Stiliano magistrul“. Împreună cu Adeodato am depus lemnul, împărțit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
articole-manifest. „Simt - scrie el în Obrazul de cretă - că un alfabet se trezește în lunecarea mea, că în curând va trebui să tai alte forme pentru păsările care se vor libera din șoaptele mele. Și iată-mă-s ca un giuvaiergiu: iau în mână ceasornicele mici de vorbe, le clatin încet lângă auz, aștept din împletirea de rotițe tictacul revelator”. Mărturisire aproape argheziană, întărită și în poemul ce dă titlul volumului: „Fiecare cuvânt e pe zidul acesta butonul unei sonerii care
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atacul moliilor. Coroana în sine era o problemă, dat fiind că nu exista. Totuși, Van Cleef și Arpels, Harry Windston și cei la Tiffany’s și-au sondat resursele, și-au pus la bătaie pietrele prețioase și și-au mobilizat giuvaiergii ca să creeze o diademă înaltă de aproape un metru și atît de plină de nestemate, încît a fost nevoie de instalarea unui suport în spatele tronului, fiindcă altminteri greutatea obiectului i-ar fi frînt gîtul monarhului. Coroana a fost dusă de
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Eu... (1921) Konstantin BOLȘAKOV (1895-1938) * * * Cu coșuri de fabrici din funingine de cărbuni Pe genele mele tristețea negrului urșinic Văzul înrăirii lor cârpește indolent, În cerul gri hârcâind supărat. Aburi turmentându-se, sfărâmând uși putregăioase, Încleștară albi-surii bicepși de oțel, Giuvaiergii ceasuri montând minuțios. A fabricii înmiit-vorbitoare voci risipiți-vă. Clipind, se fâstâci la poartă electricitatea, Oboseala cu ziua sură cochetându-și-o, Zile și nopți întregi audiența la majestatea sa, Excepționalul dintre excepționalii Medici. (1913?) Serghei NELDIHEN (1891-1942) * * * ... Femeile păpuși
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
muzee, nici edificii de renume, nici ruine sacre, n-avea o singură fotografie făcută la Louvre, cățărat pe Sfinx sau nu știu ce statuie... Merita în schimb să-l asculți vorbind despre lumea colorată a negustorilor de susan și fructe exotice, a giuvaiergiilor vicleni și a... Începu să tușească. Melania Lupu zâmbi cu ochii larg deschiși. ― Totdeauna am visat să călătoresc. Poate acum... ― O lume colorată și nebună. Reușea să te facă s-o vezi prin ochii lui. Da, da... Vedeai cu adevărat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]