12 matches
-
MAI APROAPE DE HRISTOS” CU AJUTORUL CUVÂNTULUI SPIRITUAL - DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ȘI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUȚ AL CLUJULUI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului “Mai aproape de Hristos” cu ajutorul cuvântului spiritual - duhovnicesc, scris, glăsuit/rostit, propovăduit și mărturisit, cu timp și fără timp, de către harnicul, vredncul, dinamicul, neobositul și darnicul Părinte al nostru Duhovnicesc - Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț al Vadului, Feleacului și Clujului, Maramureșului și Sălajului... Scurtă introducere și prezentare bio - bibliografică
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
a iubirii în văzduh cu vulturi și a cântecului în triumf sărbătoresc, dublul CD „Hai, hai lângă mine stai”. Apoi, „Fiorul iubirii” întocmai așa numit și-ntocmai de-adevărat a săgetat cu melodii compuse și orchestrate de muzicianul Virgil Popescu, glăsuite ca o briză prin flori de interpreta Silvia Dumitrescu. Cu o voce ce produce o impresie afectivă puternică, un om adorabil, frumos, vesel, comunicativ, cu ochi în care privirea scânteiază ca soarele scufundat în valurile oceanului albastru, cu surâs ce
SILVIA DUMITRESCU. IUBIRI SPORITE NE-NCETAT ŞI ECHIVALENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446619250.html [Corola-blog/BlogPost/384743_a_386072]
-
Țării Moldaviei și Țara Lăpușului, aparținătoare, din punct de vedere etnografic, actualului județ Maramureș. Spuneam că există o frumoasă legendă despre istoria mănăstirii Rohița, care impresionează și emoționează, deopotrivă, până la lacrimi, dacă știi să înțelegi toate acestea. Și, cum legendele, glăsuite ori rostite, dăinuie și vor dăinui în vreme atâta timp cât vor fi oratori, naratori dar și ascultători, tot așa ne-am ,,aplecat”, cu plecăciune, și noi, a asculta frumoasa, trista, tragica, dar adevărata, dacă vreți, poveste, rostită în ceas de seară
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
patimă, în șoapta unui cântec! O poezie simfonică e întregul repertoriu de romanțe al maestrului Constantin Florescu. Dincolo de carte, poemul se cere caligrafiat în spirit, în primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu romanța prea frumos glăsuită de maestrul Constantin Florescu, dar ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună. Dintre fructele acestor genuri muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
pașilor. Drumuri, având pântecele sfâșiate de amprenta anilor prabușiți fără încetare. O ploaie de călcâie, care au încetat să își mai curgă înțelegerea celorlalte tălpi petrecute cu mult înaintea celui din urmă răsărit. Sunt doar o magie a unui univers glăsuit pas cu pas în ochii tăi. Referință Bibliografică: stropi de viață din ochii tăi / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STROPI DE VIAŢĂ DIN OCHII TĂI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stropi_de_viata_din_ochii_tai.html [Corola-blog/BlogPost/367290_a_368619]
-
sale, sunt nu insuficiente, ci aproape lipsă. Prezentul text despre el s-a alcătuit pe suportul ascultării tulburătoarelor sale cântece și al amintirilor afective depănate de maestrul Benone Sinulescu. O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare: Mândrulițo cu mărgele Spune-mi cât să-ți dau pe ele! Mândrulițo cu basma, Spune-mi cât să-ți dau pe ea! Spune-mi, spune-mi, mândruliță, Cât să
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
al undei, funciar nestatornic și neidentic cu sine, nevoiaș de un spațiu care să-i garanteze jocul de-a diferitul; dar, pentru acest favor, ea și-ar cere dreptul de a însoți la fiecare pas, ca o prăpastie credincioasă, sensul glăsuit. Puțin contează că episodul final al Iliadei era cu desăvârșire ignorat printre nomazi; tradiția lor includea o expertiză de prima mână într-ale cabalinelor și travestiului, dar mai ales într-ale filantropiei și mizantropiei disimulate în ea. Cabaline, travesti, filantropie
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai tare329. 640 Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim 330. Omul trăiește nu doar prin Sine, ci-n chipul fratelui său Fiecare pe Tatăl Veșnic va vedea și dragostea și bucuria prisosi-vor." Astfel la Sărbătoare cel Veșnic glăsuit-a; ei strînseră în brațe pe Omul Nou născut, Frate numindu-l, chip al Veșnicului Tata; șezură jos 645 La mesele nemuritoare, sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
data aceasta, consubstanțialitatea om-pom oferă primului termen șansa supraviețuirii. Este probabil că ne aflăm aici în fața unor aspecte care ar putea resemnifica atât de contro- versata problemă a seninătății eroului mioritic în fața morții. Iată, de exemplu, un extraordinar text funerar glăsuit „de priveghi” de către „unchieși” mascați (strămoșii ?). Este un bocet cules în zona Vrancei, acum doar câteva decenii, care redă într-un mod cât se poate de plastic și de explicit ideea postexistenței defunctului, datorată consubstanțializării acestuia cu copacul : Omule-pomule, nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unor vorbe cusute cu șiretlicuri abile. Și fetele veneau, puneau bani buni în mâna ghicitoarelor sau luau ultimele ouă din cuibare, fără știrea mamelor. Se despărțeau de ghicitoare bucuroase că ceea ce se arătase în cărțile rufăite, în palmă sau în glăsuitul șoptit al ghiocului, era tocmai sortitul încălzit la sânul lor nu numai în nopțile de Sânziene, ci și în toate nopțile albite de nesomn. * * * Hotărât să zăbovească mai multe zile la marginea satului Bălășești, bulibașa Iorgu era mulțumit că oamenii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată cu firea viețuitoarelor”; „este Însuși glasul și cuvîntul care l-a insuflat Dumnezeu În om”. Melodia glăsuită nu este decît „plîns - cuvîntare, cu care Își descrie cinevași patimile sufletești și trupești”... Astfel stînd lucrurile, muzica Începe de la Adam și anume după izgonirea lui din rai: „carele după greșala sa (...) a avut destulă materie de plînso-cuvîntare”... Pann pune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]