29 matches
-
urbei de pe Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
sublimitatea, strălucirea Crăciunului, în splendoarea melodiilor lui. Pe 7 decembrie, în cele trei praguri și cruci de timp, cu ninsorile ce vin se aștern melodiile Crăciunului, întrun Turneu extraordinar de colinde, „Din lumina unui Crăciun”. „Taina colindelor”, spune rostitorul și glăsuitorul lor, interpretul Fuego, un artist care înflorește colinda printre ghirlandele gheții, la Crăciun, „se află în cuvântul căruia muzica îi dăruiește însemnătatea cuvenită. Turneul «Din lumina unui Crăciun», precum și albumul ce poartă același titlu reprezintă o încununare a unui timp
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_colinda_o_colinda_anu_aurel_v_zgheran_1386521803.html [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
Acasa > Cultural > Modele > NICULINA STOICAN. REALITĂȚI DIN MĂDUVA VIEȚII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1212 din 26 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mai frumoase decât mehedințencele sunt numai și numi mehedințencele! Mândre, voioase, harnice, glăsuitoare de vers și melodie populară, ele sunt pe reduta dragostei propriile eroine ale lor. Afară de acestea nici prinții n-ar căuta mai mult la o mireasă. O mehedințeancă mai frumoasă ca toate, purtând și splendidul costum popular e cântăreața de
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398495337.html [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior! Unul dintre artiștii glăsuitori ai muzicii folclorice românești de peste șase decenii, statornic și iubitor al cântecului, hărăzește românilor nespusă fericire, tot atât de mare ca și duioșia și frumusețea vocii sale. Este făptuitorul unei cărări de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
bună seamă că unul și același suflu va fi aprins luceferi în artiștii generației lui Aurelian Andreescu și-n prințul lor pe vultur, nu pe cal, căci numai vulturul nu primește șeaua! „Aurelian Andreescu”, spune maestrul Benone Sinulescu (cei doi glăsuitori, unul de muzică folclorică și celălalt de muzică ușoară, sunt, fără să mire pe nimeni, doar că puțini o știu, rude de sânge), „este cea mai bună voce a muzicii ușoare românești; vocea muzicală a fost pentru Aurelian Andreescu un
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438592904.html [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
cleștar sărutat de guri însetate. Nici zeii, dacă nu savurează parfumul, soarele și spiritul din el, nu sunt mai presus de poeți și cântăreți care combină iubirile, pasiunea, duhul cu seva de mirt. Le-a combinat cu sete și poetul, glăsuitorul cântecului, omul undelor radio, Marian Stere, și le-a preschimbat în izvor viu, cu ființă și spirit plecat din fântăniță umană apoi vărsată în fluviu cosmic. „Nec possunt vivere carmina/ Que scribuntur potoribus aquae./, „Nu pot dăinui cântecele/ Scrise de
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427955847.html [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au plecat unul după celălalt în călătoria fără capete și temporalitate, cuvântul
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au plecat unul după celălalt în călătoria fără capete și temporalitate, cuvântul „dor” mai denumește o stare
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
spiritul infinit, obrajii trandafirii, fruntea de lună și ochii de soare, picioarele din filon dăltuit, mijlocul pentru cingătoare de flori , umerii pentru salbă de doruri, gură de cântec lin ca vioara! Julia Jianu, frumoasă și veselă fată moldoveancă pietreană, fermecătoare glăsuitoare de melos de auzit cu visul a îndrăgostit muntele de ea, pe când ea nu-i asemenea de statornic înamorată de el, încât numai sub umbra lui să-și alunece corpul și doar în spiritul lui să-și zboare inima! Julia
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422509739.html [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
inimă cântăreții și de ce-au avut ei sfințenie în glas, iar azi de ce nu mai sunt asemenea decât atât de puțini, iar aceștia străbat de demult timpul, venind să amintească?! Unul dintre ei este maestrul Benone Sinulescu, iar fermecătorul glăsuitor al melosului bucovinean Vasile Cănănău apare amintit între reflecțiile acestor cuvinte nevrednice nici pe departe a-i construi statura falnică și colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447223606.html [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AȘTEPTÂND...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu obârșie basarabeană, născută la Chișinău, pe 19 septembrie 1927, copil vesel, cu ochi rotunzi ca bilele și lucitoare ca jarul, glăsuitoare de cânt moldovenesc pur, de la natura și vatra lui, dar finisat precum cristalul de șlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele românești, în toate timpurile și de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibrația melosului nu e o înzestrare de sine
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza și fluierul ciobanului, de la toacă și clopot din turle de vechi așezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea și alarma și de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta și tradiția sătească au fost sfinte ca dumicatul prescurei, de la vântul din pustiu și de sub streașină, de la orchestra pădurii și de la susurul din fântână de la tot ansamblul naturii care cântă monumental, necurmat în
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Trubadur răvășitor, cu vocația renașterii speranței în puterea iubirii, prin melos și poezie, însuși liber și hărăzit a-și urma calea în umbra sărutului îngerului din sine, mândrul Tudor Gheorghe, glăsuitor de mândru cântec și rostitor de vers șoptitor, nu doar poate înțelege fericirea, ci o și împarte...! Când publicul cu suflet uscat de plăcerea cântecului înflorit, luminos și mângâietor, căruia doar buze curate îi pot da glas și pe care
„ÎNDRĂGOSTIŢI FĂRĂ NOROC”, TURNEU NAŢIONAL DE CONCERTE, CU TUDOR GHEORGHE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1492608295.html [Corola-blog/BlogPost/369017_a_370346]
-
Deleni! Sat moldovean, ieșean, în care, din câte ceasuri vor fi bătut mersul timpului la momentul nașterii tale, fiecare din ele va fi indicat diferit, secunda, minutul poate și ora. Unul singur însă arăta crepusculul nașterii speranței pentru această așezare, glăsuitoarea mirabilă a cântecului. Te nășteai la Deleni și veneai cu speranța! Când, mai exact? Așa a vrut Dumnezeu Ca să vin pe lume eu Pe cinci al lui cuptor, Pe-un plai de cântec și dor În căsuța dintre meri Din
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
nici poeziei religioase (nu există referiri la ritual), nici, pe de-a-ntregul, celei mistice (nu există, manifest, freamătul, fiorul misterului). Aceasta este o primă observație vizând personalitatea poetului și a scrierilor sale, anume: postura consacrată, uneori rigidă, canonică, hieratică, a glăsuitorului, a celui ce invocă Divinitatea, pare a fi fost abandonată, sau, oricum, mult atenuată. Și totuși, comunicarea nemijlocită cu sacrul este intensă, este prezentă pretutindeni și în orice clipă. Atâta doar că avem a face cu o comunicare neceremonioasă, neprotocolară
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
arboringenilor muritori, O mângâiere sublimă-n cugetul profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice, Monarhul Timp ne dezvăluie comori arhaice Ce-au devenit mărturii falnice: O frescă a curcubeelor cosmice, Ce înseninează mereu văzduhul Și izgonește din inimi amarul. În
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
a vrut să-i lase închipuirea că glasul lin slobozit peste lume răscumpără măcar o clipă mai mult. A ținut piept împovărărilor oamenilor dar a rămas fără puteri pe niște trepte mozaicate cenușiu. Era făuritor de fraze, împletitor de vorbe, glăsuitor de cântec! Și atunci când vorbea, murmura serenade! Într-o zi nefasta i s-a declanșat o boală despre care nu știuse și care, câteva luni mai tarziu, avea să îl răpună. A lăsat celor ce l-au iubit, un fir
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gil_ionita_chitara_a_tacut_aurel_v_zgheran_1388352118.html [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
ca piatră de încercare, confirmă că superbitatea lor nu se perimează. Fptuitoare a artei unor astfel de spectacole, Doina Mirea este capabilă să emoționeze însăși, prin acuratețea, căldura și entuziasmul cuvintelor pe care le exprimă despre melosul neamului românesc și glăsuitorii lui. Pentru ea, cântecele populare și folclorice românești sunt salve ale victoriei culturii sătești în formă sensibilă, temelii pe care istoria nu le-a aruncat peste bord niciodată, oricâte vor fi fost cumpenele! Altminteri, identitatea însăși a națiunii române s-
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
sufletești umane!... Interpreta Ileana Ciuculete cânta de smulgea și oblonul schimnicului, era bună cu oamenii, încât o vină a sa era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât rămâne în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete era o artistă ce-arunca ace pe unde călcau oltenii, iar aproape de inima ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1489645672.html [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
Ungrovlahiei. Referitor la activitatea componistică a lui Iovașcu, putem spune că era un melod original, neimitat, compunând diferite cântări și În special doxologii dintre care se disting cea de la Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorească și veselă În glasul IV, numită „frumos glăsuitoare“. Compozițiile lui Iovașcu Vlahul, datorită calității lor, au pătruns repede În literatura universală de specialitate, impunândul Încă din timpul vieții, acestea fiind interpretate deopotrivă la Curtea și Mitropolia Ungrovlahiei cât și la Mănăstirile Neamț, Putna, Cozia, Căldărușani sau chiar la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
-n nevoi tovarăș ți-e prietenia: Treime-n dar ce-n lume dă pioșilor fiorul. [22] Ba chiar, "cît timp nu-și găsește soție, bărbatul e pe jumătate" (333, 14). Mai mult decît atît: casa fără mamă sau soție dulce glăsuitoare este comparată cu o pădure: Cine n-are mamă-n casă, Ori soție iubitoare, Ducă-se-n pădurea deasă: Casa nu-i e codru, oare? [20] 5) Copiii Sigur că indianului îi plac copiii numeroși. Pentru el, "casa care nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
umane și înfățișare așijderea. Asta este cea dintîi morală: simplă, terre-a-terre și fabricată - cum e și Olympia însăși - pentru burghezia în ascensiune, atunci ca și acum. Sau invers. Dar Olympia nu este (numai) o păpușă, fie ea frumoasă și fermecător glăsuitoare. După cum nu e nici (numai) o mașinărie cu resorturi savant cizelate și îmbinate. Să fim totuși drepți și să admitem că ceea ce crede Hoffmann nu ne-a explicat nici chiar el însuși, în scrierile sale atît de greu, generic, de
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață făcătoare 42. Acești bărbați divini, slujitori ai voinței dumnezeiești, eroi ai virtuții, cu
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]