119 matches
-
Astfel, văile consecvente și obsecvente au un profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
actuale ce se desfășoară în cadrul acestui bazin. Astfel, pe unitățile de platou unde eroziunea este areolară, iar grosimea depozitelor superficiale este mai redusă, conținutul de argilă crește ușor spre baza profilelor de sol, indicând astfel apropierea substratului argilomarnos. În cazul glacisurilor (reversurilor de cuestă), fracțiunea argiloasă prezintă o valoare mai mică în partea mijlocie a profilului de sol, fapt ce se explică printr-un aport suplimentar de argilă în stratul superior, datorat spălării și transportului materialelor fine din zonele mai înalte
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în partea mijlocie a profilului de sol, fapt ce se explică printr-un aport suplimentar de argilă în stratul superior, datorat spălării și transportului materialelor fine din zonele mai înalte. Depozitele văilor consecvente prezintă o situație asemănătoare cu cea a glacisurilor, cu deosebire că în stratul inferior au un conținut mai scăzut în argilă, consecință a grosimii mai mari a depozitelor superficiale. În cazul văilor obsecvente se manifestă cel mai pregnant influența morfologiei reliefului, panta mai accentuată determinând o intensificare a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții erodați aceste soluri se asociază cu cernoziomurile carbonatice și semicarbonatice sau chiar cu mici areale de soluri halomorfe și hidromorfe. Spre limita superioară se întrepătrund cu solurile cenușii. Fertilitatea solurilor cernoziomice cambice este ridicată datorită proprietăților
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
vânt, unele păstrate și astăzi în sate, precum la Șuletea. Relieful este format din ansambluri de culmi și văi largi, altfel spus, dealuri înalte cu plaiuri ușor ondulate. Relieful de acumulare se remarcă prin terasele râurilor, conuri de dejecție, șesuri, glacisuri, lunci, mai frecvent și mai bine dezvoltat în lungul râurilor Bârlad, Vaslui, Crasna, Lohan etc. Solul este constituit dintr-un pat de roci dure, vălurite, peste care se află sedimente cu depuneri din paleozoic, mezozoic și mai rar neozoic. Roca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ceplenița etc.), fiind folosite pentru necesități locale (C. Martiniuc, 1959). T3-Terasa de 30-35 m altitudine relativă nu apare bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Babanului și Dealul lui Vodă există toate elementele morfologice proprii unei captări. Șaua de captare apare la o altitudine relativă de numai 5-7 m deasupra albiei actuale a Buhalniței. Cotul de captare și un mic defileu format pe seama secționării unui glacis dejecțional de contact se găsesc imediat în amonte de șaua de captare, la ieșirea pârâului Buhalnița din satul cu același nume (V. Băcăuanu, 1968)de un afluent al Bahluiului din dreptul localității Ceplenița. Valea decapitată, de la poalele Dealului Țiglaele lui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și au debite constante, alimentând o parte din gospodăriile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în regiunea cercetată următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote, situată în sectorul analizat în lucrarea amintită mai sus, este sărac în resurse minerale și materiale de construcții. Argilele de vârstă sarmatică și depozitele cuaternare din terase, șesuri și glacisuri constituie rezerve apreciabile pentru a acoperi nevoile comunei pentru cărămidă și o industrie ceramică cu caracter local. Pe baza unor studii mineralogice și geochimice a argilelor de pe teritoriu s-au găsit unele tipuri de argile cu o valoare superioară în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]