25 matches
-
barba [cât un (sau de un)] cot; unități frazeologice arhaice devenite expresii idiomatice de largă circulație, a căror motivare semantică internă s-a pierdut, astfel încât sunt scurtate prin omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
arhaice devenite expresii idiomatice de largă circulație, a căror motivare semantică internă s-a pierdut, astfel încât sunt scurtate prin omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mare. Similar: călugăr, decan, putred, pîrnăiaș Beton = calitate. Similar: brici, de comă, di grande, durere, giorno, marfă, zeiss Bibliotecă = cărți de joc. Similar: terfeloage Bididiu = deținut. Similar: sezonist, urs (analfabet), breteluță (minor), buticar, macarencar Biloi = creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ta prin falangă, ha! ha! și panachidă.“ Scoarță tocmai făcuse, cu multă duioșie, teoria panachidei: „iacă o scândură lățită și spălată bine, în urmă ceruită, toată ziua scriam cu un condei de fier sau de lemn slovele: azi, buche, vede, glagore, dobro, iest, juvete, zialo, kethalipa [= etc.]; apoi iar o ceruiam, și prin astfel de metod am învățat o icoană de minune, cine scria ca logofătu Scoarță? Ei! ei! când eram la zărăfia ispravnicului județului Slam Rămnic, scrisoarea mea era ca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
comparație cât de lentă putea fi, în clasă, operația descifrării unui text oarecare. „[...]o grea învățătură - remarcă Heliade - era a face pe copil a zice că buche și cu az face ba, și vede și cu ije face vi, și glagore și cu uc face gu. Acel silabism avea nevoie de luni și de ani până să se deprinză copiii a-l învăța pe dinafară“ (Curs întreg de poezie generală, I). Anevoințele slovenirii îl puteau năuci chiar pe un școlar dintre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ianuarie 1916: "Fălticenii este iubitul meu oraș natal, plin de amintiri din copilărie, iar județul Suceava este unul din cele mai frumoase ale țării care mi-a inspirat odinioară multe din novelele mele". 1843. Începe învățătura cu ,,az, buche, vede, glagore" la cea dintâi școală primară din Fălticeni, condusă de preotul Neofit Scriban. În această perioadă face cunoștință cu limba germană (pe care o va cunoaște destul de bine, după cum atestă unele scrisori ale sale), cu profesorul Ziegmary, care "era mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
epoca constituirei statului român, și cel din urmă fost ministru de finanțe alături cu Ioan Brătianu în cea dintăi periodă de guvernare a regimului liberal sub Vodă Carol. La vrâsta de cinci ani am început să învăț as, buche, vede, glagore 25, la părintele Neofit Scriban, directorul primei școale, primare ce s-a înființat în Fălticeni. Mai târziu, Neofit Scriban și fratele său Filaret Scriban, directorul seminariului de la Socola, s-au rădicat treptat, treptat pănă la rangul de arhierei, căci erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care îl citesc în „Dilema veche” ca să se amuze subtil în contul istețimii lui rafinate, jubilînd în marginea unor poante trîntite la capătul unui paragraf înaripat. A-l privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti valoarea. Ce contează la Pleșu nu sînt tresăririle histrionice ce descind inteligența-i sofisticată, ci retorica de nuanțe ce pornește din
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
el... Păi, nu observi că eu, Doamne, iartă-mă!... am un aspect suspect... că miros a chitină... că-mi clefăie mandibulele... că am cam prea multe picioruțe când pornesc pe trotuare?! Că sunt GÎNDAC? |la, om citit și el, cu glagore și afect peste limita normală, s-a binoclat adânc, cu maximă atenție, și m-a sfătuit să evit pe cât se poate, măcar câteva luni, băutura! Culmea!, nu mai beam de vreo 7-8 anișori triști... Atunci? Abandonează bilele, sârmele... zise el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
care el nu face niciodată așa. Mi-a datără o vărguță dă bambus, m-a legatără la ochi și duși a fost pă vecie. Ieram dă unu singur. Mă Încerca o spaimă ca nici alta: trebea să-mi rotesc În glagore semnele dân zodii, fără să le clatin cumvașilea șiru; să aștept să clopoțască orlogiu, care nu mai da cep odată; mă trecea nădușelile dă spaimă că tot s-or auzi oda ș-oda, și că va trebui să mă pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care nici c-a vrut să priceapă că, fără iubire, milostenia nu-i cu putință, făcea tot ce putea să-i taie chefu. Îi zicea că Paul Valéry le cere la ăilanți să gândească, da el nici că-i merge glagorea, da Formento are gata traducerea, iar io spui mereu la Casa Artei că să-l aducem pe Valéry ca să ție conferenții. Nu știu ce iera-n ziua aia, da vântu dă Nord ne nebunise pe toți la cap, mai ales pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Împart cu Simón Fainberg, mai pă vorba prostimii Năsosu, da care ie mai mereu pă la Casa lu Catihetu. Ie ca rândunica, azi la Merlo, mâine-n Berazategui, da iera În debara când mandea am picat acu două veri, și glagorea Îmi șoptește că nu să mai dă dus. Vă zic pă zău meu: navetiștii mă scot din săriți, da bunica nu mai e fată dă când hău, iar io sunt d-ăia care nu-mi place să Întorc macazu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noapte, după obiceiu meu tradiționalist, mă Înfățoșasem În primu patio, cu gându să pun ghiara pă buseca aia care știu să pună să le-o caute la colțu uliții mahării dân ogeacu mare. Pă ce punem pariu că, cu toată glagorea care ați tezaurizat matale În tărtăcuță, n-o să cartoforiți În bobi În a cui tiroidă mi-am bunghit ochiu pătrunzător? Păi, iera chiar Scuipatu Brun În antricoate și cotleți, Încălțat cu galibarda lui cu bor Îngust, care-și da talente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dat nas În nas cu Zarlenga și i-a țipat: „Avana din pănuși mandea am adus-o, d-aia, că așa mi-a venit pă chelie.“ Fumurili o să-i vină dă hac lu Limardo, mi-am zis la mine În glagore. N-avusese Încotro și se dase de gol. Da dă ce n-a lăsat să plătească altu oalile care iel le-a ciobit? Un gagiu d-acolo niciodată nu-și vinde pontu. De-ați fi văzut ce chestie nașpa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la iel. Io mi-am zis la ureche: Savastano, la debara. Da vocea rațiunii a țipat În dășert; mă Încunjura un perete dă fanatici, care-mi tăiau retragerea. Ochii mei, cețoși dă ce-o Îmbulinasem la ora aia, păstrează În glagore o scenă mai tare ca Lorusso. Pă Zarlenga Îl acoperea Napaleonu pă juma, da pă grăsunica de Juana Musante am devorat-o după pofta inemii cu vizualii; iera cu hălățoiu roș și șlapii cu pufuri și mandea a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu ea că iera corector la Cășili dă Editura Oportet & Haereses, m-a luat În pinten să-i țiu urma În breasla care, cu lăudabilă tenacitate, se deda pentru a-și umple vremea În tren! Îți zic pă bune că glagorea Îmi ie cam Întunericită și la Început n-am prea vrut să-i fiu tovărăș pă maidanele alea; da harnica mea curiozitate a fost mai forțoasă și, nainte să apară inspectoru, io chiar ieram băgat În șpaltele Instrucțiunii secundare dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pozișoara pusă În ziarele dă seară. Mi-am perdut foncția, da unu dân marile noastre suflete argentinene - frate-miu dă lapte, doctoru Carbone - Încearcă să mă console, observând, cu lux dă amărunte, că, dacă mai Întârziam, Îmi cădea drept În glagore toate ăle șaizeci dă kile ale lu Cárdenas și răposatu ieram mandea. Are dreptate Momo Carbone, Providența ie cu mine. Chiar În noaptea aia, fără să mă Împresioneze dezertarea lu asociatu meu, mi-am pus mergătorii Birloco ș-am trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
asemenea impresie de cumetrie, Încât Amory aproape că-l Îmbrâncise prin geamul deschis când rostise cuvintele respective. În februarie, maică-sa are să se mire că n-a intrat În nici un club și-i va mări alocația... Un neghiob lipsit de glagore. Prin fumul dens și aerul de seriozitate solemnă care umpleau camera răzbătea inevitabilul strigăt de neputință: — Nu Înțeleg! Vă rog să repetați, domnule Rooney! Majoritatea celor prezenți erau fie proști, fie prea dezinteresați ca să recunoască dacă nu Înțelegeau, iar Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
interioară a liceului, în mijlocul căreia se răsfăța bătrânul castan sălbatic. Avea oră cu a VII-a reală, care dăruise liceului pe cel mai îndrăcit campion interșcolar de oină, pe Dumitrescu Grigore, cunoscut în toată lumea școlărească a Bucureștilor sub numele de Glagore! De câte ori lucra cu a VII-a reală, Cioc era foarte concentrat, căci îl preocupa enorm antrenamentul lui Glagore, care era căpitanul echipei lăzăriste de oină la "meciurile interșcolare!" Cioc avea o ambiție foarte justificată și civilizată în același timp, "să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dăruise liceului pe cel mai îndrăcit campion interșcolar de oină, pe Dumitrescu Grigore, cunoscut în toată lumea școlărească a Bucureștilor sub numele de Glagore! De câte ori lucra cu a VII-a reală, Cioc era foarte concentrat, căci îl preocupa enorm antrenamentul lui Glagore, care era căpitanul echipei lăzăriste de oină la "meciurile interșcolare!" Cioc avea o ambiție foarte justificată și civilizată în același timp, "să se joace fără să se strige și mai ales fără ca jucătorii să bată din palme, pentru a cere
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în timpul jocului și nu admitea să se audă decât fluierul lui de arbitru. Că unii băieți nu prea țineau seama de dorința lui este altceva. Dar clasa a VII-a reală, care era condusă din punct de vedere sportiv de Glagore, juca fără să se simtă, spre marea satisfacție a lui Cioc. În această frumoasă și călduță zi de iarnă, îndată după sunarea de intrare în clasă, a VII-a reală ieșise cu pași ușori din sala de gimnastică, și, fără
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să nu fii... Să nu fiu drăgăstos... — Nu, să nu fii... grosolan! Fii cuminte. Și dacă vrei mai multă încredere, scutură-te de lene, caută-ți cu adevărat de lucru, și-n rest, știi. Asta că să vedem dacă ai glagore, ei? Vezi că ți-am mai dat și altădată o palmă. — Și ce tare mi-a plăcut! Hai, scumpeteo, mai dă-mi una! Uite-mi obrazul... — Nu mai zi de multe ori... — Hai, curaj! Nu, nu vreau să-ți fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și-mi spui tot felul de cuvinte pe care nu le înțeleg și-mi ascunzi și dicționarele și mă faci de râs în fața lumii, și-mi spui că te duci cu ăstalalt bețiv să iei copaci de la școală. N-ai glagore în cap, bată-te Dumnezău să te bată! Doamne iartă-mă că ăsta mă strică de cap, lovil-ar caru’ lu’ Dumnezău să-l lovească”, și porni bombănind și ridicând din când în când mâinile spre cer și trântind ușa. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un septuagenar dorește să ajungă cu bine la destinație, în condițiile în care autoturismele personale s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, în timp ce rețeaua rutieră a rămas aproape aceeași ca și cu jumătate de secol în urmă, dacă are puțină glagore, își cumpără bilet, se urcă în tren și... "La revedere probleme și stres!" Deținătorul legitimației de călătorie pe calea ferată, în aproximativ două sute șaptezeci de minute, ajunge în Gara de Nord fără nici o durere de cap. Odată ajuns la destinație, respectivul nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se răzbuna pe cei ce se fac vinovați de moartea străbunului lor, adică pe toți cei proveniți din aceeași peșteră cu tine. Trist!... Foarte trist!... Presupun că următorii au nimerit mai bine... Exact, au fost mai precauți, cu mai multă glagore și gândire mai apropiată de realitate; obișnuiți cu întunericul, au privit în jos. După ce au coborât mai multe trepte, au intrat în niște încăperi luxoase, luminate electric. Acolo, și-au lepădat hainele ponosite și uzate de vreme ca apoi, cu ajutorul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]