17 matches
-
următoarele tipuri dominante de soluri : 1. Cernoziomuri cambice vertice, 1-5: 17,5%; 2. Cernoziomuri argiloiluviale, 6-9 (vertice pseudogleizate): 25,3%; 3. Soluri brun-roșcate, 10-13 (vertice, vertice, pseudogleizate): 25,4%; 4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
soluri : 1. Cernoziomuri cambice vertice, 1-5: 17,5%; <br> 2. Cernoziomuri argiloiluviale, 6-9 (vertice pseudogleizate): 25,3%; <br> 3. Soluri brun-roșcate, 10-13 (vertice, vertice, pseudogleizate): 25,4%; <br> 4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% <br> 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
procentaj important de acid fosforic, amoniac și fosfor. Se definește prin orizont Am (molic) cu crome mai mici de 2 la materialul umed și orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 de cm. Tipic, psamic, pelic, vertic, gleic, aluvic, calcaric, kastanic, maronic, cambic, argic, greic, salinic, sodic, litic. În lume există două "centuri de cernoziom": 1) din estul Croației (Slavonia), de-a lungul Dunării (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Română)), Republica Moldova, nord-estul Ucrainei și partea de
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
vin din nord-estul țării cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, stocarea și distribuția produselor petroliere ("SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș), se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, stocarea și distribuția produselor petroliere ("SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai munților Aninei; - protosoluri antropice, pe halde de steril, gropi de gunoi, sau dispuneri de material pământos de la diferite lucrări de
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 3,91% din populație, apartenența
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
13,0%; 2. Soluri brune luvice, 10-16 (pseudogleizate, amfigleizate): 8,4%; 3. Luvisoluri albice, 17-19 (pseudogleizate, fragipanice, glosice): 3,4%; 4. Soluri brune eumezobazice, 20-26 (gleizate, pseudogleizate, molice): 9,4%; 5. Soluri brune acide, 27 (tipice): 21,1%; 6. Soluri gleice, pseudogleice și negre clinohidromorfe, 28-40 (tipice, vertice, luvice): 5,7%; 7. Rogosoluri și soluri litice, 41-43 (tipice, vertice): 14,7%; 8. Soluri aluviale și aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-o gleizare puternică și supraumezire. Ele au un profil subțire, cu orizonturi nediferențiate, puternic acide. Sunt caracteristice solurile turbo gleice de tundră, solurile scheletoturboase și solurile poligonale. În condițiile unui regim termic în care mediile lunare negative predomină, iar minimele de temperatură coboară la valori extrem de mici, învelișul de sol are particularități deosebite, cuprinzând un strat permanent înghețat, în adâncime
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zona forestiera de câmpie**), de deal și de munte, cu soluri normale și evoluție normală a parametrilor climatici; - zona forestiera montană cu soluri cu aport freatic, în perioade secetoase; 3) excesiv aprovizionat cu apă: ... - stațiunile cu soluri grele, pseudogleice sau gleice care în cea mai mare parte a anului stau sub influența apelor din precipitații sau a celor din pânză freatică, precum și stațiunile și izvoarele laterale de coastă. 4. Tipul de humus: 1. mull; 2. moder; 3. mor; 4. anmor; 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de 18.099 de hectare; soluri halomorfe (sărăturate) (salsodisoluri*) de tip soloneț și solonceac acoperă o suprafață de 28.752
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la 200-500 m² până la 4-5 ha în terenurile înmlăștinate. Stațiuni: Altitudine: 500-800 m. Clima: T = 7,5-6,00°C; P = 700-950 mm. Roci: silicioase, marne și bolovănișuri aduse de torenți. Soluri: aluviale, gleice și pseudogleice, bogate în umiditate și substanțe nutritive. Structura: Specia caracteristică și dominantă, Filipendula ulmaria, o plantă de talie mare, care atinge 1,5-2 m. Aceasta realizează etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]