31 matches
-
eutricambosoluri și districambosoluri), cu mull (uneori cu mull hidromorf), profunde, slab scheletice. Tipuri de stațiuni: 2540 - Montan de molidișuri Ps, brun - brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect Tipuri naturale de pădure: 1112 - Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunțată (s) Compoziții-țel: a 1 - 7-8 Mo + 1-2 Br, La + 1 Fa, Pa.m An, Sr a 2 - 7-8 Mo + 1-2 Br, La + 1 Fa, Pa.m An, Sr Compoziții de regenerare: b 1 - 7-8 Mo + 1-2 Br, La + 1 Fa, Pa.m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
nu se regenerează imediat Se va evita crearea de goluri mari în arboret 1 - În cazul tipurilor de pădure 1214 și 1313, în tipologia din anul 1958 (S. Pașcovschi) procesul de pseudogleizare este descris corect, dar denumit proces de hleizare (gleizare) GRUPA ECOLOGICĂ 19 (GE 19) Montan - premontan de amestecuri (prin extindere naturală) (m), soluri brune luvice - luvisoluri, drenaj imperfect, V. ed. mijlociu Condiții staționale: Altitudini de 500-800 m, în special în Carpați și Subcarpații Orientali; terenuri așezate, poale de versanți
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
realizarea unui subetaj bogat de foioase, carpen, anin pentru prevenirea procesului de înmlăștinare 1 - În cazul tipurilor de pădure 2114 și 2115, în tipologia din anul 1958 (S. Pașcovschi) procesul de pseudogleizare este descris corect, dar denumit proces de hleizare (gleizare) GRUPA ECOLOGICĂ 20 (GE 20) Montan de amestecuri (m), soluri brune acide, V. ed. mijlociu Condiții staționale: Altitudini cuprinse între 900-1350 m, în special în Carpații Meridionali, frecvent în FM 2 , mai rar (extrazonal) în FM 1 ; versanți frecvent moderat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (s) GE 8A Montan de molidișuri (m-s), soluri brune feriiluviale,V. ed. mijlociu - mare 2540 Montan de molidișuri Ps, brun-brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect 1112 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunțată (s) GE 9 Montan de molidișuri (s), soluri brune- brune acide, drenaj imperfect, V. ed. mare 2530a Montan de molidișuri Pm, brun podzolic- criptopodzolic, cu moder hidromorf 1121 Molidiș cu mușchi verzi (m) GE 10 Montan de molidișuri (m
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Piceeta) 1 11 Molidișuri cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeta oxalidetosa) ++) 1 11.1 Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s) +++) 1 11.5 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (i) 1 11.2 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunțată (s) 1 11.6 Molidiș de limită cu Oxalis acetosella (i). 1 11.3 Molidiș de altitudine mare cu Oxalis acetosella (m) 1 11.4 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m). 1 12 Molidișuri cu mușchi verzi (Piceta hylocomietosa) 1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
provenii din surse variate, cum ar fii: apa din precipitații, apa scursă de pe versanți, apa din reversări ale cursurilor de apă, apă freatică sau chiar apa provenită din irigații. Procesele caracteristice pentru terenurile cu exces de apă sunt pseudogleizarea, gleizarea și turbificarea. În urma proceselor de degradare specifice pot să apară terenuri mlăștinoase, cu soluri hidromorfe sau semihidromorfe, sau mlaștini de turbă, respectiv tinoave cu turbă oligotrofă și acidă și bahne cu turbă eutrofă neutră sau bazică. În cazul în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
tăiere, gradul de accidentare a terenului, starea arboretului, situaţia seminţişului preexistent utilizabil etc. În raport cu orientarea potirivită a benzilor se pot folosi cu eficienţă sporită maşinile şi utilajele la exploatările forestiere. În molidişuri cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunţată sunt indicate tăierile succesive în benzi la margine de masiv. Este indicată deschiderea marginilor spre sud, sud-vest, sud- est pentru a se activa evaporarea apei din sol. Regenerarea arboretelor în brădete Pentru brădetele cu funcţii speciale de protecţie se
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
diferite și aflat în stadii de mărunțire variate (de obicei la munte se depun aluviuni mai grosiere, iar cele mai fine la câmpie). Solurile sunt crude, spălate, de tip aluviosol. Uneori, apa freatică la mică adâncime poate forma fenomene de gleizare - mai ales în zonele de câmpie, în luncile joase sau în zone în care apa izvorăște la suprafață, având debit mic și viteză mică de curgere. Solurile au conținut ridicat de substanțe minerale, reînnoit periodic prin revărsări ale apei și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
apelor subterane și de suprafață, au contribuit la creșterea deficitului de umiditate în sol, mai ales pe timpul verii și la începutul toamnei, la menținerea apei pe profil primăvara și la începutul verii, dar a generat și apariția fenomenului de gleizare a orizonturilor inferioare ale solurilor aluviale din sit. Două evenimente extrem de importante au contribuit la restabilirea parțială a condițiilor naturale de evoluție hidrografică, dar și morfologică sau pedologică în sit. Primul e reprezentat de inundațiile din aprilie-mai 2006
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
de umiditate în aer dar nu și în sol, generează o serie de particularități ale proceselor pedogenetice. Astfel, în sit există următoarea distribuție spațială a solurilor: nisipuri, psamosoluri și lăcoviști 495,33 ha, psamosoluri 157,66 ha, soluri aluviale 54,7ha, lăcoviști cu gleizare relictă 13,42 ha și protosoluri aluviale 0,93 ha. În Lunca Dunării solurile neevoluate, protosoluri aluviale, soluri aluviale, prezintă un bilanț excedentar al apei, cu regim hidric stagnant, cu deficit de aerație, orizonturi insuficient diferențiate și cu un aport biogen permanent
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
permanent, reprezentat de resturi de vegetație insuficient descompuse. Existența acviferului la mică adâncime influențează baza profilului de sol, determinând apariția orizontului gleic, pentru că orizontul freatic se află la mai puțin de 2 m, printr-o intensificare a proceselor de gleizare în orizontul inferior, cu aspect marmorat asociat cu distrugerea structurii și cu creșterea compactității acestuia. Psamosolurile se formează pe suprafețele interdunare mai înalte, din sudul sitului, pe aluviunile aflate în apropierea zonei dig-mal. Acestea au o troficitate și o capacitate
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
au o troficitate și o capacitate de reținere a apei reduse pe fondul evapotranspirației puternice. Hidrisolurile sunt soluri tipice de acumulare a carbonaților, au o textură lutoasă și un conținut redus de humus. În luncă, acestea prezintă și procese de gleizare impuse de prezența apei pe profilul de sol. Tabel 6 Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Soluri hidromorfe Hidrisol Hidrisol Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate Psamosol Psamosol Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate Protisol Protisol Soluri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
deficit de aerație. Deși orizonturile nu sunt bine diferențiate, aportul biogen este permenet și este reprezentat de resturile de vegetație insuficient descompusă. Pentru că în luncă nivelul freatic e foarte ridicat, baza profilului de sol e caracterizată de procese de gleizare, chiar cu formarea unui orizont caracteristic cu aspect marmorat. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Tipurile de ecosisteme prezente în R0SCI0372 sunt: 141 Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie (4,44%), 271 Terenuri arabile (0,94%), 232 Pajiști
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-o gleizare puternică și supraumezire. Ele au un profil subțire, cu orizonturi nediferențiate, puternic acide. Sunt caracteristice solurile turbo gleice de tundră, solurile scheletoturboase și solurile poligonale. În condițiile unui regim termic în care mediile lunare negative predomină, iar minimele de temperatură
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ultimii ani s-au semnalat distrugeri în perimetrele antierozionale, în special distrugerea benzilor înierbate și a agroteraselor. Sunt degradate prin: inundabilitate 19.217 ha, acidifiere 173.238 ha, sărăturare 57.347 ha, exces de umiditate în sol 101.743 ha, gleizare 82.581 ha, respectiv pseudogleizare 19.162 ha. SC Arcelor Mittal TUBULAR PRODUCTS Iași a afectat 4,37 ha prin activități de acoperiri metalice și depozitare de produse petroliere. SC APA VITAL SA Iasi a poluat cu zinc 18,9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regăsească în indicatorii de bonitare naturală la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relația dintre formă de mezo- si microrelief și anumite particularități ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc. 2.2. Litologia depozitelor de suprafață (geologia) Se vor evidenția acele elemente care au o relație strânsă cu alcătuirea învelișului de sol actual și repartiția lui în teritoriu: - natură materialelor parentale (indicatorii 21, 22
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adâncime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicând astfel gradul de influențare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafață (stagnant) temporar sau permanent (bălti, mlaștini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor. Acolo unde este cazul, se vor face referiri și
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturală a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturație în baze, conținutul (rezervă) de humus în Ap și până la 50 cm etc. Pentru monitorizarea procesului de eroziune M.E.S.P./1987, metodologia se
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
cu agenți patogeni sau unele substanțe toxice existente în apele reziduale. 2. Apariția excesului prelungit de umiditate în sol; atunci când agricultorii preferă să se bazeze pe culturi intensive pe termen scurt, excesul de apă sol conduce la apariția fenomenului de gleizare, care împiedică aerarea solului, contribuind la reținerea unor compuși toxici care scad capacitatea productivă a solului. 3. Practicarea irigației prin aspersiune, provoacă, în cazul solurilor sărace în humus, formarea de cruste superficiale care influențează negativ capacitatea productivă a solului, stânjenind
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]