18 matches
-
aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cernoziom; brun-roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
tehnologică a terenurilor agricole. Principalii indicatori folosiți pentru calculul notelor de bonitare și care caracterizează fiecare unitate de T.E.O. sunt următorii: ● ind. 3c - temperatura medie anuală multianuala (valori corectate); ● ind. 4c - precipitații medii anuale multianuale (valori corectate); ● ind. 14 - gleizarea; ● ind. 15 - pseudogleizarea; ● ind. 16 sau 17 - salinizarea sau alcalizarea; ● ind. 23A - textura în Ap sau în primii 20 cm; ● ind. 29 - poluarea; ● ind. 33 - pantă; ● ind. 38 - alunecări; ● ind. 39 - adâncimea apei freatice; ● ind. 40 - inundabilitatea; ● ind. 44 - porozitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cernoziom; brun-roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sol, iar multe dintre acestea trebuie să se regăsească în indicatorii de bonitare naturală la nivel de TEO sau UT. Este necesar să rezulte relația dintre formă de mezo- si microrelief și anumite particularități ale solurilor: drenaj (de gradul de gleizare, saraturare etc.), gradul de eroziune etc. 2.2. Litologia depozitelor de suprafață (geologia) Se vor evidenția acele elemente care au o relație strânsă cu alcătuirea învelișului de sol actual și repartiția lui în teritoriu: - natură materialelor parentale (indicatorii 21, 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
teritoriu sau limitrofe acestuia, efectului asupra stării de drenaj global sau local, asupra regimului de adâncime a apei freatice. Adâncimea apei freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicând astfel gradul de influențare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafață (stagnant) temporar sau permanent (bălti, mlaștini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor. Acolo unde este cazul, se vor face referiri și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
vedere mai ales acei indicatori morfologici, fizici, hidrofizici și chimici care se constituie în indicatori pentru bonitarea naturală a terenurilor agricole sau pentru pretabilitatea lor la diferite folosințe, cum ar fi: textura, volumul edafic, densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de gleizare, gradul de pseudogleizare, intensitatea saraturarii, conținutul de CaCO 3 , CaCO 3 activ (pentru pomi), pH, gradul de saturație în baze, conținutul (rezervă) de humus în Ap și până la 50 cm etc. Pentru monitorizarea procesului de eroziune M.E.S.P./1987, metodologia se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a Câmpiei Transilvaniei. În pădurile și tufișurile
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate printr-o gleizare puternică și supraumezire. Ele au un profil subțire, cu orizonturi nediferențiate, puternic acide. Sunt caracteristice solurile turbo gleice de tundră, solurile scheletoturboase și solurile poligonale. În condițiile unui regim termic în care mediile lunare negative predomină, iar minimele de temperatură
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ultimii ani s-au semnalat distrugeri în perimetrele antierozionale, în special distrugerea benzilor înierbate și a agroteraselor. Sunt degradate prin: inundabilitate 19.217 ha, acidifiere 173.238 ha, sărăturare 57.347 ha, exces de umiditate în sol 101.743 ha, gleizare 82.581 ha, respectiv pseudogleizare 19.162 ha. SC Arcelor Mittal TUBULAR PRODUCTS Iași a afectat 4,37 ha prin activități de acoperiri metalice și depozitare de produse petroliere. SC APA VITAL SA Iasi a poluat cu zinc 18,9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu agenți patogeni sau unele substanțe toxice existente în apele reziduale. 2. Apariția excesului prelungit de umiditate în sol; atunci când agricultorii preferă să se bazeze pe culturi intensive pe termen scurt, excesul de apă sol conduce la apariția fenomenului de gleizare, care împiedică aerarea solului, contribuind la reținerea unor compuși toxici care scad capacitatea productivă a solului. 3. Practicarea irigației prin aspersiune, provoacă, în cazul solurilor sărace în humus, formarea de cruste superficiale care influențează negativ capacitatea productivă a solului, stânjenind
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]