244 matches
-
și intestinală; concentrația plasmatică este 2 5 mg/dl. Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Glucoza este un component important al plasmei sanguine; menținerea constantă a glicemiei (concentrația plasmatică a glucozei) fiind rezultatul echilibrului realizat pe de o parte, între aportul alimentar și producere de glucoză (glicogenoliza hepatică și gluconeogeneză) și consumul tisular de glucoză (glicogenoliză). Principalul factor hipoglicemiant din organism este reprezentat de insulină, iar glucagonul, mineralocorticoizii, hormonul de creștere și adrenalina exercită efecte hiperglicemiante. Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se numește
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alte cuvinte, reacția de fosforilare a ADP în ATP necesită prezența unei cantități de energie. Energia necesară fosforilării ADP ului provine din cele trei căi metabolice responsabile de refacerea sa la nivel muscular (Figura 1) : sistemul fosfocreatinei (creatinfosfatului); glicoliza și glicogenoliza în condiții anaerobe; degradarea aerobă a glucozei, acizilor grași și a unor aminoacizi. Modul de intervenție al acestora depinde de viteza activității musculare. Figura 1. Sistemele energetice ale contracției musculare (după I. Apostol,1998) Căile de resinteză a ATP și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este nevoie de metabolizarea altor substraturi energetice. Dacă efortul are durata de 45-60 secunde (1,3-1,6 minute, după Guyton, 1996) sursa energetică este reprezentată de glucide, care sunt degradate pe cale anaerobă fie prin glicoliză (în cazul glucozei), fie prin glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut, energia necesară resintezei creatin fosfatului fiind eliberată rapid. Ambele procese menționate se desfășoară în prezența
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
1991): Scăzând din 4 ATP cele 2 molecule de ATP consumate în primele trei reacții, se constată că randamentul energetic în degradarea anaerobă a unei molecule de glucoză în două molecule de acid L- lactic este de 2 ATP. În glicogenoliză, prin fosforoliza glicogenului, în prezența enzimei numită a - glucanfosforilază (glicogenfosforilază sau fosforilază), se formează glucozo-1-fosfatul, izomerizat apoi în glucozo-6-fosfat, reacție catalizată de fosfoglucomutază. În continuare, glucozo-6-fosfatul urmează calea glicolizei până la producerea de acid lactic. Legat de reversibilitatea proceselor anaerobe lactacide
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
chimică, provenită din scindarea ATP-ului. Pentru refacerea acestuia se utilizează energia depozitată în creatinfosfat. Așadar, această ultimă formă de energie nu intervine în mod direct în contracție. La rândul său, creatinfosfatul este refăcut datorită energiei obținute din glicoliză și glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de coordonare a impulsurilor nervoase Componenta nervoasă este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
situație particulară este instalarea oboselii centrale, prin hipoglicemia apărută ca urmare a unui efort fizic de intensitate moderată dar prelungit. În acest caz este consumat mai întâi glicogenul muscular, apoi cel hepatic, și în final acizii grași rezultați din lipoliza. Glicogenoliza hepatică este responsabilă pentru hipoglicemia ce induce starea de oboseală centrală, ce poate merge pană la pierderea conștienței. Supraîncordarea este de fapt o combinație a oboselii centrale și periferice, manifestările acute fiind clacajul muscular (contractura musculară) sau cardiac (tulburări de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede la nivelul anumitor organe (de exemplu uter); 108 Reducerea tremorului la nivelul musculaturii scheletice. - blocantele se clasifică în funcție de mai multe proprietăți: Selectivitatea - neselective (Nadolol, Penbutolol, Pindolol, Propranolol
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
numai în ficat, ci și în mușchi, aceste țesuturi conținând principalele depozite. Orice celulă poate polimeriza glucoza și își face rezerve de glicogen atunci când cantitatea de glucoză din mediul extracelular o depășeste pe cea necesară satisfacerii necesităților energetice ale celulei. Glicogenoliza hepatică duce la eliberarea în sânge de glucoză, material energogenetic pentru întregul organism, în celelalte țesuturi glicogenoliza evoluând până la produși finali de catabolism, cu eliberare consecutivă de energie. Concentrația sangvină a glucozei este o constantă fiziologică ce poartă numele de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]