244 matches
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în terapeutică un an mai târziu de către un grup de canadieni. Este un hormon secretat la nivelul celulelor beta pancreatice, în aceeași
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limitantă de viteză glicogen sintetaza. Aceasta se prezintă sub forma a două forme interconvertibile prin fosforilare-defosforilare. Interconversia se realizează în special datorită acțiunii antagoniste a altor două enzime: o kinază și o fosfatază. Reglarea covalentă a glicogenosintezei (ca și a glicogenolizei) are ca scop evitarea desfășurării simultane a celor două procese antagonice. Activitatea glicogen sintetazei este invers proporțională cu concentrația AMPc intracelular. Degradarea glicogenului - glicogenoliza - este o reacție care se desfășoară strict în condiții catabolice în citoplasmă. Într-o primă etapă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
a altor două enzime: o kinază și o fosfatază. Reglarea covalentă a glicogenosintezei (ca și a glicogenolizei) are ca scop evitarea desfășurării simultane a celor două procese antagonice. Activitatea glicogen sintetazei este invers proporțională cu concentrația AMPc intracelular. Degradarea glicogenului - glicogenoliza - este o reacție care se desfășoară strict în condiții catabolice în citoplasmă. Într-o primă etapă, comună, glicogenul din depozite este transformat în principal sub acțiunea glicogenfosforilazei (enzima cheie) în glucozo-6-fosfat. Ulterior, evoluția acestuia este diferită în cele două țesuturi
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
trimisă în circulație pentru satisfacerea nevoilor țesuturilor glucodependente (glicoliza este exclusă în faza catabolică); în mușchi, care nu conține glucozo-6-fosfatază, glucozo-6-fosfatul intră în glicoliză, servind ca sursă de energie pentru mușchiul însuși. Deci, în condiții de efort fizic, glicoliza urmând glicogenolizei este obligatorie. Principalii factori declanșatori ai glicolizei musculare sunt adrenalina (prin receptori beta adrenergici) și calciul. Utilizarea de compuși neglucidici pentru sinteza de glucoză (gluconeogeneza) se poate realiza din aminoacizi glucoformatori, lactat sau din lipide (glicerol). Date relativ recente indică
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
întâi rezerva energetică din fosfocreatină (sistemul fosfaților intramusculari), care furnizează o putere musculară maximală pentru o perioadă de 8 până la 10 secunde (17). Ulterior, dacă efortul continuă se apelează la metabolizarea în condiții de relativă anaerobioză a glicogenului muscular prin glicogenoliză și glicoliză anaerobă (17). Acidul lactic rezultat este convertit la glucoză prin intermediul ficatului (ciclul Cori) (6, 8). Astfel, se generează cantități suplimentare de ATP fără consum de oxigen la nivel muscular (17). Mai mult, s-a constatat că acidul lactic
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
minute de activitate musculară maximală (17). În cursul exercițiilor fizice de lungă durată se apelează la rezervele hepatice de glicogen, la sursele de energie nonglucidice (aminoacizi glucoformatori și glicerol din trigliceridele de depozit) și la acizii grași liberi (17). Astfel, glicogenoliza și gluconeogeneza hepatică furnizează aproximativ 40% din necesarul energetic muscular, restul de 60% provenind din oxidarea acizilor grași liberi în principal tot la nivel hepatic (1, 9). Pe măsură ce durata efortului se prelungește utilizarea glucozei de către mușchi scade iar oxidarea acizilor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
nu sunt bine cunoscute (inhibarea transportului glucozei sau a fosforilării acesteia?). Excesul de catecolamine circulante scade de asemenea preluarea glucozei de către mușchiul în activitate în principal prin două mecanisme: inhibarea activității hexokinazei prin creșterea cantității de G-6-P intramuscular secundară activării glicogenolizei și stimularea lipolizei (23, 26). După încetarea efortului toată glucoza preluată de mușchi este direcționată spre refacerea depozitelor musculare de glicogen (9, 25). Acest deziderat se realizează secvențial. Într-o primă fază, independent de insulină, glicogenul se reface rapid din
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
glucoza preluată de mușchi este direcționată spre refacerea depozitelor musculare de glicogen (9, 25). Acest deziderat se realizează secvențial. Într-o primă fază, independent de insulină, glicogenul se reface rapid din glucoza provenită din ficat deoarece pe de o parte, glicogenoliza și producția de lactat continuă în mușchii aflați anterior în repaus iar pe de alta, activitatea glicogensintetazei și permeabilitatea sarcolemei pentru glucoză sunt crescute. Ulterior, glicogenosinteza este stimulată de creșterea marcată și persistentă a acțiunii insulinei, prin mecanisme probabil postreceptoriale
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fosforici ai ozelor, apoi cei sulfurici întâlniți în mucopoliglucide și în unele lipide complexe (sulfatide). Esterii fosforici ai glucozei și fructozei îndeplinesc un rol esențial într-o serie de procese metabolice de mare importanță pentru organism, cum ar fi glicoliza, glicogenoliza, etc. În organism se formează esteri fosforici atât la grupările alcool, cât și la hidroxilii glicozidici. Prin esterificarea ozelor cu acizi organici se formează esterii organici, întâlniți mai ales în regnul vegetal. h) Reacția de eterificare Ozele se pot condensa
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
carbohidrați sunt epuizate după aproximativ 8 ore de inaniție. După 15 ore apare o hipoglicemie suficient de importantă pentru a determina scăderea secreției de insulină și creșterea secreției de hormoni hiperglicemianți (glucagon, cortizol, STH, catecholamine) care stimulează neoglucogeneza hepatică și glicogenoliza. Răspunsul primar la hipoglicemie este reprezentat de modificarea raportului insulină / glucagon care asigură precursori ai neoglucogenezei (lactat, aminoacizi, glicerol) care vor fi utilizați în ficat și, în mai mică măsură, în rinichi. Lactatul provine din metabolizarea glucozei în globulul alb
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ACTH, STH, TSH, vasopresină și inhibată de insulină, stimulând captarea glucozei de către țesutul adipos. În același timp prostaglandinele contracarează efectul lipomobilizator al catecolaminelor. Lipoliza mai este stimulată și de sistemul neurovegetativ ortosimpatic, ceea ce corespunde unei reacții biochimice de stres, alături de glicogenoliza hepatică accentuată (SAUVANT D., CHILLIARD, Y. , citați de GHERGARIU S., 1990). O dietă cu un înalt raport între acizii grași nesaturați, linolenat / linoleat este nefavorabilă sintezei prostaglandinelor E și F și celorlalți derivați ai acidului arahidonic. Furajele bogate în linoleat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
element deosebit de important în medicină legală. Pe de altă parte, rigiditatea și rezoluția permit și o interpretare corectă a unor leziuni de graniță întâlnite cu ocazia necropsiei. Acidifierea cadaverica. Așa cum s-a văzut anterior, în timpul instalării rigidității cadaverice, prin glicogenoliza anaeroba caracteristică acestei stări, în masele musculare se produc cantități crescute de acid lactic, care vor imprimă întregului cadavru un caracter acid față de cel ușor neutru existent în mod normal. De la pH 6,5-7,0 existent în timpul vieții, pH- ul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]