1,318 matches
-
strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă un nor spre casă m-a gonit Și cât de-aproape-am fost atunci de glie; Iar ca s-ajung mai repede în sat, Într-a fântânii roată m-am rotit Și-n stropi căzuți de ploaie m-am uscat Pe lutul prispei ce l-am încălțat Când prima oară-n viață am pășit; Dar astăzi
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1428588894.html [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
intrau la noi în țară dacă nu era trădarea. Trebuie să cunoaște-ți, în toate împrejurările, cuceririle mari n-au stat în forță armelor, ci în forță trădărilor, a vânzărilor. Când ne vom mântuii, Trădarea nu va mai străpunge nici "glia" nici "neamul" Eu am crezut și cred dintotdeauna: în apărarea noastră sunt: lumină și credința, mărturisirea adevărului prin "GRÂI", toate prin mântuire! Referință Bibliografica: Vrem a ne mântui! / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483953133.html [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]
-
locuit de mult preaplinul Viu transfigurată-n vorbe cuantica ta de microni din secunde și clipe se transhumează lin în șiruri de miei goi pe panta veșniciei uitând de ne-tine nemilosule cronos lepădând toată ura secundei futile toată umanitatea gliei învie în plenitudinea Kairosului ultim așa cum tâlharul de-a dreapta a renăscut fulgerător într-o clipă de clipă Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. în data de
POEM HIERATIC XXXIII-KAIROSUL ULTIM de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1453729546.html [Corola-blog/BlogPost/381103_a_382432]
-
Trăim între clipe de onestitate și altele de adversitate. • Statul e al nostru, dar nimeni nu are act de proprietate asupra lui. • Suntem legați de țară ca timbrul de scrisoare. Asta e bine oare? • Uniți în clipe grele, ne apărăm glia și neamul de stihiile rele. • Israel nu-i doar un stat, ci un miracol atestat. • Mulți ne invidiază și pe drept se întreabă: de unde a răsărit această țărișoara vitează. • Deși țara este mică, dușmanii ar voi să rupă din ea
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1473256759.html [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
de judecată a ieșit în aplauzele furtunoase ale asistenței și călduros felicitat de onorata instanță de judecată? Păi, cum se face că aceeași Națiune de eroi neînfricați care i-au zdrobit pe toți dușmanii care au îndrăznit să ne cotropească Glia strămoșească, au asistat impasibili la televizor cum o oarecare, o individă venită de aiurea și instalată dintr-o condamnabilă eroare politică - ca atâtea altele! - pe tronul Camerei Deputaților, a adoptat mai ceva ca la barbutul de pe maidan un act normativ
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire sufletească și trudă trupească, să-și materializeze muzeul cel născut pe cât în minte, pe atât în sufletul său neostoit de setea împlinirii. Desigur, un alt fel de muzeu. Un muzeu
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
specificul arhitectural ca în fotografiile din Albumul lui Pavel Bălan. Am văzut la față locului Mănăstirea de la Căpriana, dar n-am știut decât vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Am dat scumpa libertate, Unde-i Horia să se scoale! La mulți ani, românătate! Osândiți până la moarte; De la fiică scumpă, frate... Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate! Cei cu inima română De pământ legați și poate... Mai iubesc glia străbună. La mulți ani, români departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de toate, Și-ai lăsat părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
jale; Am dat scumpa libertate,Unde-i Horia să se scoale!La mulți ani, românătate!Osândiți până la moarte;De la fiică scumpă, frate...Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate!Cei cu inima românăDe pământ legați și poate...Mai iubesc glia străbună.La mulți ani, români departeCare-o muști pe nedreptate;Ai ales să -nduri de toate,Și-ai lăsat părinți și frate.La mulți ani, românătate!Limba să ți -o prețuiești,Să o lași la fii(ce) poate...Și tradiții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Toate Articolele Autorului De Marius Baciu POVESTE DE DRAGOSTE Mi-o amintesc ca pe-o regină Măreață, matriarhă, demnă Distinsă suveran de gintă Neînduplecată și supremă Cu oameni buni și muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
senin, cu fața albă, ferită de riduri până la anii târzii ai bătrâneții și părul lung și ondulat, făcea cei mai buni tăiței din lume și cele mai delicioase plăcinte crețe cu brânză și cu dovleac. Muncitoare din cale-afară, legată de glie, de pământul neamului său pe care aproape că l-a sărutat când și l-a văzut înapoiat în proprietate după 89, ne-a fost un model de râvnă și devotament față de familie și față de toată munca ei de o viață
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
plecat alene pe cărare, Tu ai venit cu dimineți în ceață Și mi-ați lăsat doar tristă sărutare... Bucurie în iarnă Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia Și-ai prins pomilor o salbă De argint ca-n toată glia. Râuri par că sorb din halbă, Întețindu-și veselia... Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia. Saltă-n trepte bucuria Înflorind ca flori de nalbă Și pe deal, copilăria Strigă fără fel de jalbă, Sub hlamida ta cea albă
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
ales N-au fost nici lacrimi, nici blestem Atunci la despărțire Că ai plecat sub bunul semn De blagoslovire... Copilul meu și scump și bun Așa a fost să fie Ți-ai luat sfios rămasul bun Și de la noi și glie Era motiv ca să mă supăr Că am trudit neobosită Ca să te văz dascăl în Rucăr Când școala-i isprăvită Sau undeva aproape să îmi fii Ca să mă îngrijești Și-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
pe care îl avem pentru ei, ca personalități individuale, și pentru rolul istoric al familiei lor, este tălmăcit în respect pentru țara lor, cu toate beneficiile financiare pe care acest fapt le aduce. Pe scurt, ei sporesc demnitatea și prestigiul gliei lor. Neîndoios, fiecare națiune își decide propriul viitor. Dar noi, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suntem fericiți să fim o monarhie.”. Astfel de tulburătoare alăturări de capitole înfățișează întreaga carte prin „două texte de Ioan-Luca Vlad și interviuri semnate de Nicolae Drăgușin, Paul
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
din brazda, Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
țărușii din brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță verii.Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde:Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
nu ne temem de valuri și de ape-nvolburate, Noi nu ne temem de prezentul care vine din trecut, Și ca stejarul stând de veacuri ca un scut, În calea năvălirilor a celor mulți și osândiți, Gândind că vor lua glia pentru a fi trecuți În cărțile istorice, că ei ni-s tată și ni-s mamă, Pentru a fi consemnați ca cei dintâi veniți și pomeniți. Credeți că vom mai putea fi un întreg? În lumea asta, în care toți
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
face, Nu ticluiesc arhangheli din noroi, Nu cred tiranii făcători de pace. Nu pot să cânt imnuri și osanale, Să-i laud pe tâlhari cu veselie, Când sufletu’-mi se zbate-n dor și jale, De plânsul bunilor culcați sub glie. Nu mă urâți că nu văd oul negru, Deși voi ziceți că așa-l vedeți, Lăsați-mi măcar gândul pur, integru, Nu-nchideți adevăru’-ntre pereți! Citește mai mult INTEGRUde Nicolaie Tony DINCĂNu mă certați, că nu pot fi ca
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
face,Nu ticluiesc arhangheli din noroi,Nu cred tiranii făcători de pace.Nu pot să cânt imnuri și osanale,Să-i laud pe tâlhari cu veselie,Când sufletu’-mi se zbate-n dor și jale, De plânsul bunilor culcați sub glie. Nu mă urâți că nu văd oul negru,Deși voi ziceți că așa-l vedeți,Lăsați-mi măcar gândul pur, integru,Nu-nchideți adevăru’-ntre pereți!... XIII. VINE D.N.A.!, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Nimic se concretiza, Acuze de vânzatori de țară, Asta-i tot ce se-auzea. Dară culmea ironiei... Ce blamau cu-nverșunare, Astăzi ei sunt la putere Și-au pus planu-n aplicare! Unde sunt vânzatorii de țară Care erau distrugători de glie? Ieri, ce cu zgomot acuzară, Astăzi e demagogie... Referință Bibliografică: Săracă țară bogată / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂRACĂ ŢARĂ BOGATĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1432797950.html [Corola-blog/BlogPost/372987_a_374316]
-
calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1460505400.html [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
-l întâlnim în vocabularul altor popoare. Și nu spun asta din patetism ieftin, ci din convingerea simțămintelor mele. Și atâta vreme cât dorul ne va anima sufletele, vom putea simți și trăi patriotismul, dragostea de neam și de țară, dragostea necondiționată de glia strămoșească. Eu, unul, nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de pe pământ n-a iubit mai mult Pământul-Moșie al Neamului dăruit de Bunul Dumnezeu, atât de binecuvântat și atât de râvnit de toți, din care au odrăslit atâția Fii ai Cerului divin! Aceasta este dovada supremă a iubirii noastre de Glie, că Noi, Dacoromânii nu ne-am dorit niciodată pământul altora. Așadar, prin întruparea Cerului în sânul Pământului-Mamă se naște pentru Om dimensiunea spiritual-hristică a mântuirii sale. Întreaga spiritualitate dacoromână a înmugurit, a înflorit și a rodit milenar sub cupola religiosului
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]