11 matches
-
IA se caracterizează prin tulburări vasculare care duc la formarea unui edem, hemoragii și infiltrație perivasculară, în special în miocard, splină, plămâni, creier, pancreas și caruncule. Se observă focare necrotice în plămâni, ficat și rinichi. În creier se pot observa glioză, proliferare vasculară și degenerare neuronală. 4. Diagnostic diferențial În diagnosticul diferențial al HPAI trebuie să se ia în considerare, în special, următoarele boli: (a) alte boli care provoacă o puternică mortalitate subită: (i) boala Newcastle; (ii) laringotraheita infecțioasă; (iii) pesta
32006D0437-ro () [Corola-website/Law/294831_a_296160]
-
cel puțin 2 crize într-un interval de minim 24 de ore. Crizele cu debut precoce survin în primele 2 săptămâni după AVC; se datoreaza activității excitatorii crescute mediata de glutamat eliberat din țesutul hipoxic. Crizele tardive sunt consecință dezvoltării gliozei și distrugerii neuronale în aria infarctizata. Crizele apar mai frecvent la pacienții cu AVC hemoragic, infarcte venoase și în localizările emisferului drept, precum și în teritoriul arterei cerebrale medii. Tratamentul se inițiază după a doua criză. Sunt de evitat anticonvulsivantele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
din sânge să ajungă la creier. Crizele focale se declanșează într-una dintre emisferele creierului, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fibrinoidă a capilarelor; b. în următoarele două ore se produce necroza vasculară cu hemoragie perivasculară, necroză celulară; c. în primele trei zile posttraumatic apar modificările inflamatorii cu infiltrate leucocitare etc.; d. în prima săptămână până la o lună scade inflamația, apare glioza și modificările chistice medulare. În acest context deschiderea barierei hematomedulare în faza acută lezională are două stadii: - ruperea imediată și masivă a barierei hematomedulare la nivelul leziunii medulare și în vecinătate, - apoi în următoarele ore se produce extensia lentă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
de prezența sau absența calcifierilor. De regulă înglobează vasele sanguine, nu le invadează (exceptie sinusurile venoase durale), și pot prezenta arii de necroză și hemoragie (meningioamele cu malignitate crescută). Peritumoral se poate decela edem cerebral (stază venoasă și/sau ischemie, glioză reacțională sau chiste peritumorale [10]. De asemenea se mai descriu meningioamele „en-plaque” cu aspect plat fiind rezultatul unei proliferari meningoteliale difuze pe o zona limitată a meningelor, de obicei în regiunea aripii de sfenoid, generând reacție osoasa adiacentă (endo/ exostoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optică, nervi cranieni (mai ales paralizie de nerv 3), compresiune pe glanda sau tija pituitară; b. infarcte de mici dimensiuni sau ischemii tranzitorii datorate embolizării distale (inclusiv amauroza fugace, hemianopsie omonimă); 389 c. pot apare crize convulsive ca rezultat al gliozei localizate fără a însemna în mod obligatoriu o expansiune a anevrismului. Există particularități ale anevrismelor intracraniene în funcție de localizare, dimensiune, complexitate, leziuni asociate. În majoritatea cazurilor diagnosticul de anevrism intracranian se pune prin explorarea angiografică a pacienților cu hemoragie subarahnoidiană sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
deci și a rezistenței acestora la variațiile presionale sistolodiastolice [2,6,7]. Nidusul reprezintă corpul malformației arteriovenoase. Este alcătuit dintr-o îngrămădire de vase cu structură modificată, cu traiect tortuos și calibre variabile. Vasele sunt înconjurate de un țesut de glioză ce poate prezenta calcifieri, hialinoză și impregnare hemosiderinică, urmare a microhemoragiilor, chiar și în absența unei hemoragii cu răsunet clinic. Acestea pot prezenta leziuni de tip anevrismal, destul de greu de pus în evidență cu ajutorul mijloacelor diagnostice imagistice. Intraoperator anevrismele pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
În stadiul incipient se constată predominanța macrofagelor cu conținut de mielină (celule cu corpi granuloși și grăsoși). În stadiile următoare se adaugă limfocite, perivenos proliferează astrocitele și oligodendrocitele. În plăcile vechi se constată lipsa celulelor inflamatorii, predominanța fibrelor demielinizate și glioza astrocitară. Plăcile se localizează cu predilecție în nervii optici, substanța albă periventriculară, trunchiul cerebral, cerebel, substanța albă din lobii frontali și cordoanele posterioare medulare cervicale (HUFSCHMIDT A. și LÜCKING C. N., 2002). Pe lângă demielinizare, în ultimul deceniu sunt descrise în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau hipointense pe secvențele ponderate în T1 și printr-un semnal hiperintens pe secvențele ponderate în T2. Aceasta este din cauza că leziunile substanței albe sunt însoțite de un edem de origine vasculară sau citotoxică. Fenomenul de cicatrizare determină constituirea unei glioze astrocitare care este însoțită de o lărgire a spațiilor interstițiale și deci de o creștere a apei libere, proces ilustrat prin RMN. Morfologia leziunilor este foarte variabilă. Poate fi vorba de leziuni punctiforme sau confluente, chiar pseudotumorale răspândite în interiorul substanței
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
medulară la pacienții cu SM este indicată în următoarele situații: prezentarea unei afecțiuni medulare, în afară de leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM au substrate morfologice multiple ca: edem, inflamație, demielinizare, pierdere axonală, glioză și remielinizare (PASCU I. și BALAȘA RODICA, 1999). Aceste leziuni au semnificații neurologice diferite. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) nu poate evidenția toate aceste modificări morfologice, ceea ce face să limiteze examenul convențional RMN în diagnosticul și mai ales în evoluția SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
FAVCD agresive, RMN vizualizează anomaliile prin prezența „flow voids” la nivelul cortexului ceea ce corespunde cu dilatarea vaselor piale. Pe secvența T2 în parenchimul cerebral poate să apară hipersemnal în substanța albă secundar hipertensiunii venoase. Acest lucru poate să conducă la glioză cerebrală. Angiografia digitală cu substracție (DSA): - Până în prezent angiografia DSA este obligatorie pentru a pune în evidență FAVCD. Injectarea substanței de contrast în diferitele ramuri ale carotidei externe va pune în evidență șunturi arterio-venoase prin fistulă în sistemul venos cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]