189 matches
-
colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, din servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri. Eventual invocăm un singular de maximă globalitate: europeanul, românul, ortodoxul. Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate. Invocăm continente, națiuni, credințe, ansamblul unui război, totalitatea unei orânduiri
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Constantin Țoiu Singurul sfânt religios creștin din lume care a intuit Unitatea Creației terestre, globalitatea vieții vii de pe pământ incluzând în ea toate necuvântătoarele de jos până în văzduh, anticipând astfel cu o modernitate genială mișcarea ecologică de astăzi aflată abia la începuturile ei și cu urmări politice sigure în viitor, a fost italianul Francesco d
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
postfețele unor critici instituiți în lectori și însărcinați a constata dacă lirica basarabeană emoționează, adică dacă ea există, dacă autori de proze scurte pot fi sau nu judecați după canoanele actuale, însumându-se ca parte componentă a literaturii române în globalitatea ei, în fine dacă, în ce privește tălmăcirile, mari traducători naționali, precum Al. Philippide, Ștefan Augustin Doinaș ori A. E. Baconsky le-ar fi acceptat în patrimoniul autenticității, al fidelității, al creativității, la urma urmei. În fapt, lectorul de antologii este presupus
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
lexical extrem de bine dezvoltat. E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
referință sintetică a locului sonor căruia îi este raportată opera de concertat -, în mod asincron, instrumentiștii încep să se acordeze acestuia, fiecare în felul său. În fapt, se produce o veritabilă babilonie sonoră. Pe măsură ce acest demers de acordaj se împlinește, globalitatea sonoră se diminuează, rarefiindu-se și stingându-se pînă la o deplină tăcere, în care ajung cu toții să sincronizeze, laolaltă cu publicul. Toată această spumă de zgomot, deși aparent ne murdărește auzul, este detergentul care dizolvă mulțimea de amintiri sonore
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă, pe care o conturam mai sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici a succesiunilor istorice modelul alternativ (cel al stilului «retoric») a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică să pătrundă dincolo de litera partiturii, și să acceseze universul secret al creatorului, Valentina Sandu-Dediu ne-a dat o carte densă de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii. Este nu numai o contribuție originală valoroasă la deslușirea unei teme de muzică universală puțin cercetată ci și o explorare care stimulează reflecția asupra a ceea ce pare evident și nu este
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
care nu mai e în viață, așadar cu un corpus limitat de texte, e importantă o înțelegere a acestui corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat de putința de a înțelege opera unui filozof în lumina globalității ei. Cărțile lui Foucault, prin urmare, ar fi putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult cu cît Bogdan Ghiu, de pildă, pare a se fi specializat în idiomul foucauldian, iar pe
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim a fi cheia acestor considerații analitice: "Visul (structura visului) poate intra și el în combinații care să-l facă veridic, egal cu actele diurne în
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
E important însă să observăm că nici Șklovski, nici Steiner nu sînt originali în idei (la urma urmelor arta ca transcendență era crezul anticilor), cît mai ales în punctualitatea unei anume ipoteze. La Steiner, această ipoteză privește istoria literaturii în globalitatea ei, ca parte a istoriei civilizației. Comparînd un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu aburi, Steiner constată actualitatea operei literare, imună la trecerea timpului, la progres și evoluție, în contrast cu inactualitatea unei descoperiri științifice, pe care oricînd o altă descoperire
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
romanul e un continuu bun rămas. Printre alte procedee (cum ar fi amestecul de timp istoric și timp prezent), folosiți intertextualitatea. Citați un jurnal care consemnează nu numai secolul trecut ci și întreaga istorie a omenirii. Transpare o dorință de globalitate. Creați un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrieți cu inteligența (înțelegerea, tot ceea ce cunoașteți) ori cu sufletul (percepția lirică a lumii)? G.S.: Sper că scriu în primul rând cu sufletul și abia apoi cu mintea (să nu uităm ce
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
se vor dovedi tocmai aceia care vor suporta această operație de "autopurificare" fără a-și știrbi profilul cu care critica de întîmpinare (critică ce, de obicei, remarcă prioritar "sistemul poetic") ne obișnuise. Altfel spus, poeții ce și-au intuit exact globalitatea forțelor creatoare, domolindu-și avînturile exterioare în favoarea dicteului lăuntric". Căci, așa cum nu ostenește a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct al spontaneității, "de care uneori nici măcar autorul
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
dar și analist al actualității pe un caleidoscop de subiecte, universitar, dar și gazetar, d-sa se situează la igienică distanță în raport cu ambele brand-uri ale epocii în curs, în numele unei poziții ce se axează pe interesul față de om în globalitatea acestuia, așa cum s-a configurat prin cuceririle culturii, nu o dată neglijată sau trecută în contul unui subînțeles "naiv": Discutăm despre orice, dar foarte rar, sau chiar deloc, despre om". Cu riscul unor truisme, dl. Călin ne reamintește că "măreția omului
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației se încarcă de forțele globalității, devine un receptacol al absolutului. Cufundați în transa contemplativă, percepem nivelul absolutului marcat de obiectul în cauză. Nu sîntem nici noi, în atari circumstanțe, despărțiți de întreg, căci îi putem realiza prezența transfiguratoare astfel cum o lentilă ar concentra lumina
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
O.N.U. din iunie 1997 (Rio+5), la Forumul Social European (2005). Activitatea publicistică și științifică A desfășurat o susținută activitate științifică și publicistică, concretizată în peste 300 de articole și studii, din care jumătate apărute după 1989. Monografii: Globalitate și management (1999); Economiile naționale. Mișcare, devenire, ipoteze (1988); Modernizarea economiei naționale (1971); Decalaje în Occident (1969); Mișcarea de eliberare națională (1962). Membru în colegiul de redacție și coautor al volumului 2 al Tratatului de economie contemporană, precum și la manuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
actul de a întoarce cu hotărâre spatele capitalei, sodoma și gomora reunite în vremea noastră, în felul acesta au demonstrat un spirit combativ demn de toată lauda și pe care guvernul îl recunoaște, totuși, având în vedere interesul național în globalitatea sa, guvernul crede, și în acest sens apelează la gândirea acelora cărora mă adresez în special, mii de bărbați și femei care, timp de ore în șir, au așteptat cu neliniște cuvântul lămuritor al celor răspunzători de destinele patriei, guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decăt de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
are a se abandona veșniciei, ci a răzbate prin stări diferențiale, supus nașterii, supus vieții, supus propriului sfârșit - aceasta-i singura triadă reală care demonstrează existența finită a omului, irepetabilitatea vieții, totalitatea trăirilor, de la un capăt la celălalt. În această globalitate, boala e un focar al luptei celei mai incisive a omului, cu răul din sine. Orice sens inductiv al bolii nu se deplasează decât pe abstragerea din viață a unui mai scurt sau mai lung bine, pentru meandrele chinului. Chinul
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
și patristic... Ne vom strădui să arătăm în cele ce urmează că, deși nu este ex �primată ca atare în numărul virtuților pe care teologia le (re)cunoaște, re �cunoștința în sensul ei etimologic și plenar se află inclusă în interiorul globalității acțiunilor, gândurilor, și sentimentelor cu valoare creștină sau numai morală. Înainte de toate, trebuie să facem câteva precizări privind terme �nul însuși, semantica și apariția sa în paginile Sfintei Scripturi, cum și accepția pe care o are acest cuvânt (sau cel
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
mai mult. Apa este liantul care leagă omul cu natura și cu fauna. La nivelul mondial s-au creat premisele unei culturi mondiale a apei, respectiv ale unor legături sufletești dintre materia vie, moartă și resursa de apă. Raportat la globalitate, cum se resimte în România procesul de secare și deteriorare a apei? România nu este o țară foarte bogată în resurse de apă. Conștienți de această situație și de faptul că orice picătură de apă trebuie să fie prețuită, organele
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
Suport lemn, formă circulară într-o formulare proprie - întrucât în literatura etnologică tema este inedită - ca model organizat al comportamentului la o anumită poziție a individului într-un ansamblu interacțional, socialmente instituit, vehiculând un cumul de limbaje care servesc în globalitatea lor unor funcții bine articulate” (Anuar IEF CB, 1992:55). Baciul Ioan era un exponent, un model al unei vieți singuratice în care natura, cu tot ceea ce putea să-i destuinuie ca apartenență la viața de fiecare zi, constituia cosmicul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
creație, un chip prealabil al Împărăției lui Dumnezeu. Ar urma ca în contextul acestor minunate idei ale gândirii ortodoxe să facem o referire la tema globalizării de care ne ocupăm acum, în nici un caz la ceea ce se înțelege astăzi prin globalitate, ci numai la universalitate, dacă și aceasta ar putea dobândi un înțeles de ecumenicitate. Recunoașterea lucrării efective a Duhului sfânt în creație este tot una cu recunoașterea harului natural universal. Tot la fel putem spune că a vedea razele luminii
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
și conlucrând, de aici înainte, la prefacerea ei definitivă. Doar în acest sens, libertatea existenței sub orice formă de organizare exterioară, devine reală. Fie că este vorba de enclava autonomă, de stat național, de federație multistatală, ori de lume în globalitatea ei iminentă, modul euharistic de percepere, asumare și trăire a lumii și vieții, concretizat în modul teandric, fundamentat din punct de vedere liturgic - eclesial, este singurul care situează omul, ca persoană și comuniune de persoane, în afara oricăror condiționări istorice, politice
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
într-un corpus. Atitudinea intelectuală care consistă în a asocia istoria și dreptul istoric nu s-a schimbat fundamental, astfel încît istoria românilor se confundă cu istoria dreptului românilor. Memoria este mai mult decît amintire; ea este acțiune. Nevoia unei globalități, aspirația către înțelegere rămîn în prim plan, putîndu-se astfel afirma că istoriografia românească de la 1830 pînă în zilele noastre este în mare parte impregnată de romantismul națiunii, indiferent de valoarea științei care îi alimentează conținutul discursului. Activitatea romanticilor calificată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crainic publică un articol de fond consacrat sensului teologic al frumosului, punînd în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea culturii românești în propriul său spațiu, în modulațiile peisajului său, în ritmul cîntecului popular. Opera sa, inspirată în același timp din Spengler și din referințele la sacrul ortodox, apare ca un răspuns calm la întrebările dureroase ale unui Cioran sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]