7,863 matches
-
Constantin Țoiu Cunoașteți jocul cu desenul complicat în care trebuie să ghicești un călăreț ascuns, bine mascat de detaliile-capcană, învăluitoare. Tot astfel și cu globalizarea. Mâine, probabil, când o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora, Olanda, Elveția, Spania și așa mai departe, să zicem că într-o zi cineva va
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
liberă și prosperă, ca și celorlalte forme în care trebuie să ne găsim și noi un rost. Că românul, obișnuit de secole să întindă mâna, să-i dai, - de astă dată va trebui să dea și el, ca toată lumea. Cu globalizarea, nu-i de glumit... Muncă și iar muncă. Cinste. Eficiență. Organizare. Corectitudine. Și câte și mai câte... Da de unde?... Și nu e ca globalizarea ailaltă - de care suntem fripți - cu proletari din toate țările și celelalte... S-a văzut. Nu
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
mâna, să-i dai, - de astă dată va trebui să dea și el, ca toată lumea. Cu globalizarea, nu-i de glumit... Muncă și iar muncă. Cinste. Eficiență. Organizare. Corectitudine. Și câte și mai câte... Da de unde?... Și nu e ca globalizarea ailaltă - de care suntem fripți - cu proletari din toate țările și celelalte... S-a văzut. Nu m-aș mira dacă, azi-mâine, devenind noi în fine europeni-europeni - să mă ierte naționaliștii noștri vizionari - vom rămâne tot niște pârliți... Din cauza lenei, din cauza
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
l-au folosit toți dictatorii, fie de stînga sau de dreapta, pentru a-și domina propriile popoare, pentru a-i acuza de trădători pe dizidenți, pentru a crea iluzia unei unități naționale în jurul unei fantasme. Cred că acum, în momentul globalizării, în era unei dispariții lente a frontierelor trenuie să combatem naționalismul cu fermitate pentru că prin valorile culturii democratice, ale statului de drept, prin respectarea drepturilor omului se poate obține tot ceea ce poate părea pozitiv în cadrul naționalismului, fără a apela la
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
impecabil articulat despre postmodernism, ci preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii (direcții) strategice de confruntare Est-Vest (culoare sau coridoare strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte dramatice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate francez, în special cel privitor la programul de înzestrare al armatei franceze. Argumentarea documentului programatic al securității franceze pleacă de la premisa că lumea a suferit o serie întreagă de transformări de la emiterea documentului precedent, în special sub impulsul globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei circulației persoanelor etc.). Aceste transformări au determinat modificări pozitive, dar și negative ale mediului politic, social și economic și o continuă modelare a ierarhiei puterilor în sfera relațiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
state eșuate (determinând posibile legături cu dezvoltarea criminalități organizate, terorismului, migrația ilegală, traficul de arme și droguri); migrația ilegală (documentul face referire și la "situația specială" a minorității maghiare din țările vecine); instabilitatea economică (determinată de posibile efecte negative ale globalizării și accentuând importantă securității energetice a țarii); provocări la adresa securității informaționale (viruși, supraîncărcarea rețelelor informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu impact crescut la nivel regional și global. Riscurile și amenințările la adresa securității naționale sunt grupate funcție de mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității externe este marcat de impactul globalizării și sunt subliniate posibilă schimbare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre vest spre est, creșterea importanței actorilor nestatali (incluzând corporațiile și entitățile religioase), dezvoltări și mutații în spațiul energetic, creșterea ponderii problemelor sociale date de migrațiune, sărăcie și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
informația circulă cu viteză undelor electomagnetice, iar indivizii iau decizii cu mult mai mare viteză decât în urmă cu doar câteva zeci de ani. Pentru Paolo Savona cele patru caracteristici principale ale economiei începutului secolului XXI: liberalizare, finanțare, informatizare și globalizare, fug de sub controlul statului, ce "a rămas teritorial, în vreme ce bogăția a devenit nomada"1. De asemenea, bogăția, dincolo de a se fi deteritorializat, s-a dematerializat și a devenit foarte volatilă. Companiile transnaționale nu au nici o dificultate în a emigra, abandonând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
constraint." Kyklos 39.1 (1986): 3-30. Lorot, Pascal, Introduction à la Géoéconomie, Economică, Paris, 1999. LUTTWAK, Edward, Turbo-Capitalism: winners and losers în the global economy, Weidenfeld & Nicolson, London, 1998. MIRON, Dumitru, DIMA, Alină (coord.), Mutații în structurile concurențiale în condițiile globalizării pe fond de regionalizare, Editura ASE, București, 2006. PORTER, Michael, The Competitive Advantage of Nations, MacMillan Press, Londra, 1982. SOLOW, Robert, Lezioni sulla teoria della crescita endogena, La Nuova Italia Scietifica, Romă, 1994. Alfabetizare politică prin lexic, instituții și modele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului urban
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la nivel colectiv), specific omului postmodern și modului de viață din marile orașe ale globului, la începutul secolului XXI. Organizațiile internaționale cu competențe în domeniul drepturilor omului au, în acest context, responsabilitatea de a adapta continuu dreptul internațional la provocările globalizării, prin extinderea conținutului juridic al drepturilor existente dar și prin consacrarea de noi drepturiale omului, printre care și un set de drepturi specifice omului metropolitan menite să îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cosmopolitism și neoliberalism: "în ciuda faptului că termenul "cosmopolitism" este asociat uneori cu cel de "neoliberalism" și criticat totodată pentru pretinse culpe ce revin în realitate ultimului (cum ar fi pretenția de universalitate a valorilor promovate, occidentalo-centrismul, tendințele colonialiste sau promovarea globalizării economice), cosmopolitismul manifestă de fapt o puternică rezistență față de neoliberalism. Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
brusc rușine. cum zicea cineva: bani plătiți sunt scuză noastră.” te-am plătit, acum lasă-mă” Într-un metrou dintr-o capitală europeană cerșetoria nu coboară supt un anumit prag: oamenii îți țin un discurs despre probele de etică a globalizării după care îți oferă o revistă pe care o tot căra cu ei spre cumpărare. Lumea le mai dă câte ceva. Într-o zi un astfel de discurs este ținut de o adolescentă, frumușica, curat îmbrăcată, dar mai ales sofisticat vopsita
Filantropica sequel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82925_a_84250]
-
date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
vaste arii de habitat. Capitolele Ecologiei Industriale propun căi de rezolvare efective pentru stoparea acestei deteriorări, soluții ideologice primare, în sensul că sunt realmente niște idei eficiente, care pot să fie credibil înscrise pe o listă de alternative aflate dincolo de „globalizare”, pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care a predat la universitățile din Cernăuți și Harvard-, o numea “distrugere creativă”. În principiu, alternativele la “distrugerea creativă” pot fi alese că enunțuri decizionale cu valoare adăugată, într-o democrație participativa reală, unde
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor de refugiați, al șomajului ce urmărește inexorabil fenomenul globalizării, ale sclavajului ce timp îndelungat a făcut ravagii pe mai toate continentele în secolele în care s-a consolidat capitalismul în lume. O carte care ar trebui să pună o surdina afirmațiilor că „omul trebuie să se obișnuiască cu starea
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e, cu cochetărie, declarată "inactuală", în virtutea lapidarității și a aspectului lor "fragil", de fragment, menit a irita cultul sistemului, sintezei, "globalizării" nu o dată redundante: Trecerile prea bruște pot omorî luciditatea. Nici o ordine prestabilită, nici un plan serios în aceste prime fragmente de scris liber; priveam lumea din jur și o comentam exclamativ, condus doar de sentimentul pur". Factura lor morală justifică astfel
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
zvonuri, un primar de sector din București, nemaiavînd răbdare să aștepte legea organizării stabilimentelor cu pricina, a decis să copieze tarifele. Și, firește, pe lîngă idee, să aducă și niscaiva thailandeze în carne și oase. Ce ți-e și cu globalizarea asta! Iată și o știre din sport: o echipă feminină de fotbal din Norvegia riscă excluderea din campionat fiindcă a folosit drept portar un bărbat. De-ghizat în femeie, firește. Oare ce l-o fi dat de gol? Faptul de a
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
acest lucru de 800 de ani. E o chestiune care ne pune pe gînduri. Noi însă sîntem optimiști. Țara Galilor a supraviețuit dominației romane, Imperiului britanic, și iată că în prezent noi continuăm să scriem în limba galeză și în epoca globalizării, cînd pentru a te putea înțelege cu ceilalți trebuie să apelezi la limba engleză". Precizez că speech-ul domnului Will Roberts a fost ținut în limba lui Shakespeare. Deci, pentru a fi înțeles de către participanți, scriitorul Will Roberts a apelat
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Will Roberts a fost ținut în limba lui Shakespeare. Deci, pentru a fi înțeles de către participanți, scriitorul Will Roberts a apelat, paradox!, nu la limba galeză,- cum ar fi fost normal avînd în vedere mesajul, ci tot la limba engleză!... Globalizarea reprezintă, desigur, un pericol pentru culturile naționale. Avem toată admirația față de acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în care e mult mai
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
sau mai tîrziu, ea dispare. Așa s-a întîmplat cu greaca și latina, cu slavona, cu aramaica și hitita, așa se va întîmpla și cu engleza. Va veni momentul cînd și această limbă va muri, dînd naștere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid și ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]