34 matches
-
prin înfometare! Singura formă concretă și la vedere într-un stat democratic, cum este al nostru, al românilor strânși între granițele unei țări funcționale, mai ales la nivel ficțional. De altfel, ce mai poate fi, în condițiile de astăzi, când globa lizarea și-a arătat bine colții, o țară sau un popor? Mai nimic, dincolo de adunătura căreia îi vorbește telembizorul cu un scop și el bine preplătit. De cine? E, ghiciți și voi! Nu intuiți? Vă sugerez eu expresia: ,,aceeași Mărie
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
cu apetitul pentru risc al organizației; verificarea portofoliului organizației în ceea ce privește riscul și compararea acestuia cu apetitul pentru risc al organizației, evaluarea celor mai semnificative riscuri și cunoașterea răspunsurilor managementului; formarea strategiei Modelul sugerează că elaborarea strategiei se conturează în contextul globa lizării forțelor de piață și în cadrul reglementărilor relevante pentru organizație; managementul de conducere Managementul de conducere, în baza strategiei corporative, este responsabil pentru atingerea țintelor, materializate în indicatori de performanță (KPIs). COSO-ERM60 merge mai departe și localizează responsabilitățile-cheie ale managementului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și obține de la domn contraprobă cu un număr dublu de jurători „lege peste lege”. Dacă contraproba putea fi efectuată soluția inițiala era anulată și se dădea o nouă soluție. Primii jurători se considerau că au depus jurământ fals și erau globiți (amendați). Faptul că această probă e o creație originală a poporului român rezultă din împrejurarea că în dreptul slav nu există un număr maxim de jurători, astfel încât se putea ajunge și la 300, dar Legea Țării stabilea ca numărul maxim să
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și să arată nesupus”. „Nesupunerea” bogasierului luetic se transformă în protest. Declară că „este năpăstuit”, „că vinovat nu să știe la ceia ce să arată ca să fi căzut cu jăluitoarea în păcatu curvii și pentru ce să dea taleri 30 globa”. Cum martori nu existau, tribunalul ecleziastic a ajuns la proba jurământului („putea-vă să facă jurământ că nu să știe vinovat cu jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere a unei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fétele oamenilor de fug cu dânsele fără de știrea părinților unile cu voia lor, altele fără voia lor”, pe răpitori [„pe unii ca aceia”] „să nu-i cununați, nici la bisérică să-i primiți și să aibă voie protopopul să-i globească pre fată cu bani 200, iară pre fecior cu bani 4000” - să-i unească prin căsătorie „pe fugători și furătorii de fete”). Pe Dragomir Holteiu 403, zis și Inimă Rea, care - ajutat de alți patru „holtei” - „au răpit și au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ideal o realitate vizibilă și concretă: bolta cerului. Ambele mișcări de rotație ale Identicului și Diferitului nu sunt nici paralele, nici nu se desfășoară în același sens, sunt contrare (Comm., I, 17, 6-7; I, 18, 1 nunc utrum illi septem globi qui subiecti sunt contrario, ut ait, quam caelum vertitur motu frantur argumentis ad verum ducentibus sequiramus). Macrobius studiază mai întâi mișcarea care face să se rotească sfera celestă în mișcarea de revoluție diurnă, apoi ipotezele referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
vodă: „...Cu episcopii să aibă treabă mitropolitul cu toți episcopii a-l giudeca, iar cu călugării, și călugărițele, și preuții, și cu diaconii mirenești și cu țârcovnicii ca să aibă treabă a-i giudeca, și a-i certa, și a-i globi, cine și după dela sa; pre cei din eparhia mitropolitului să aibă treabă mitropolitul; pre cei din eparhia Romanului, episcopul de Roman... altu nimeni să nu aibă treabă... Și aceasta s-au tocmit și s-au întărit nu într-altu chip
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mari, ci se mulțumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacă fericirea orgasmică despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentă, avem în schimb de-a face aici cu o fericire terestră, ima nentă. În lumea consumistă și globa lizată actuală, pare că nu mai cunoaștem alt sens al fericirii decât acesta din urmă: mediocru, utilitar, lipsit de orice aspirație care depășește standardele materialiste: o casă confortabilă, un loc de muncă bănos, o va canță în Caraibe (sau măcar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
pe Reverendul Telluride. Tocmai Îi povesteam despre problema ta. Reverendul este preoteasă voodoo. De fapt, Îi sînt ucenică. E de acord să te ia drept client. Wakefield ar vrea să spună mulțumesc, nu, dar ochii Reverendului privesc prin el, numai globi și onix Înnourat, iar Wakefield Își dă seama că e oarbă. O oră mai tîrziu, sînt toți trei În drum spre locuința Reverendului, o casă veche și Îngustă, tip vagon, ascunsă de tufișuri dese de lemn cîinesc. Casele de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Ucraina la Haga... Deocamdată trebuie valorificată politica regională a UE, care alocă fonduri importante pentru euroregiuni și proiecte de cooperare transfrontalieră, prin programe specifice, inclusiv la frontierele vechiului URSS. Problema națională nu se mai pune ca acum un secol, iar globa lizarea și regionalizarea au avantaje de care trebuie să profităm. Cine mai poate opri astăzi la frontiere informația, capitalurile, mărfurile, serviciile și chiar persoanele? Lumea trebuie să știe că și Bucovina e sfîrtecată, nu doar Basarabia. Lumea trebuie să știe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
constată că pentru împăcări nu ridică taxa de doi taleri și jumătate așa cum se prevede, ci mai mult; unii cer și plata gloabei, fără să aibă un motiv real, alții sunt și mai îndrăzneți și fac „prepuneri și năpăști ca să globească fără dă nu a fi vină dovedită“. Iată și un caz concret petrecut în aprilie 1790. Protopopul Ștefan al județului Teleorman îi cere preotului Dumitru din satul Urluiani suma de 20 de taleri pentru a i judeca o pricină bi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în închisorile isprav nicilor sau ale protopopilor și siliți să plătească gloabă. Un asemenea caz are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al familiei, autoritatea laică intervine și-l pedepsește. Panait grecul, deși fusese reclamat în două rânduri de soție, este pedepsit abia când își ademenește ucenicul din prăvălie. Imediat ce află, marele agă intervine și-l închide, apoi îl bate și-l globește după care îl lasă liber. De observat că, în plan politic, sodomia este pedepsită ca oricare alt păcat trupesc prin plata gloabei, apărând din nou distanța față de legea scrisă care prevede o pedeapsă teribilă: arderea păcătosului sau tăierea capului. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o definiție exactă. Conceptualizarea f e nomenului de globalizare este destul de dificil de realizat și necesită de mersuri complexe, din cauza caracterului său ab str act, care nu se referă la ceva concret, ușor de pus în evidență. Dezbaterea privitoare la globa lizare a evoluat de la o recunoaștere generală a f aptului că acest fenomen generează multiple efecte negative și că există fundamente reale pentru cel puțin o parte din nemulțumiri, la o analiză mai profundă, care asoci ază strategii specifice cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a generalizat. Pentru a rămâne în cursă, diferitele piețe financiare s au văzut nevoite să și relaxeze regulile, să suprime barierele și să și deschidă larg porțile. O a doua categorie de factori cu implicații fav ora bile asupra procesului globa rilor tehnic lizării este reprezentată de către „factorii te hni ci“. Categoria facto i se referă la: reducerea costurilor transporturilor și a tele com unicațiilor; îmbunătățirea rețelelor de informații și de co mun icare; cercetare - dezvoltare și red creșterea semnificativă a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ilor tehnologii comunicaționale (internetul), a l inovațiilor financiare, repre zentate de apariția și utilizarea instrumentelo r d erivate (ca efect al integrării piețelor de capital) și al unor aranjamente ins tit uționale care au liberalizat fluxuri comerciale și financiare. Această globa liz are financiară a mărit considerabil varietatea n producție și financiare Înțelegerea naturii, originilor și consecințelo r f inanțelor globale con stituie o preocupare importantă în teoria econo mic ă actuală. consum, stimulând, în același timp, investițiile. În economia contemporană
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
spațiu, acesta es te cel al finanțelor. Mobili tatea capitalului, după cum am explicat în cerc eta rea făcută, nu este însă un fenomen nou. Astăzi, împreună cu revoluția din domeniul comunicațiilor, politicile de dereglementare au determinat acce ntu area procesului de globa lizare financiară. Cea mai recentă formă a glob ali zării, ce constă în apariția rețelelor financiare globale, funcționează, per man ent, pe cvasitotalitatea fu surilor orare, aducând cu sine și contra partida inerentă acestei globalizări, instabilitatea monetară și crizele financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
izarea restricțiilor din sec torul financiar autohton și a contului de capit al. Guvernele sunt respons a bile atât pentru politicile macroeconomice inte rne , dar și pentru politicile fi nanciare adoptate, iar sprijinirea lor este ind isp ensabilă în realizarea globa lizării financiare. Prin realizarea unui mediu de lucru propice, globalizarea fi nanciară devine fezabilă. Există două tipuri de politici de acțiune consi der ate a fi precondiții ale globalizării financiare. Prima este liberalizar ea și dereglementarea sectoru lui financiar intern
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
perioade de globali zare, cât și conștientizarea oamenilor în ceea ce privește procesul de globalizare și de împărtășire a unei experiențe comune diferențiază, în mod evident, al unei țări în cadrul pieței financiare global e, integrare ce presupune extinderea fluxurilor de capital la nivel globa l. În cadrul acestui capitol, am identificat difer ite abordări contradictorii pentru înțelegerea globalizării financiare, abo rdă ri ce permit extinderea oriperioada actuală de perioadele istorice, anterioare, ale internaționalizării. Globalizarea este un proces dinamic de liberali zar e, deschidere și integrare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
direct spre soare. Puteți face acest exercițiu o dată sau de două ori pe ședință. A doua metodă este puțin mai avansată. Adoptați aceeași postură în natură ca și pentru exercițiul de mai sus. În loc să clipiți repede spre soare, rotiți-vă globii oculari într-un cerc în jurul soarelui timp de trei-cinci secunde, apoi luați o pauză, uitați-vă în altă parte și repetați de trei-cinci ori. Folosiți exercițiul de rotire a ochilor prezentat în capitolul anterior ca exercițiu pentru longevitate. Această metodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
modificările patologice semnificative se vor acorda 0 puncte, astfel încât punctajul zilnic maxim să fie 10 (tabelul 4.11): Modificările patologice cuantificate sunt: stare generală mediocră/gravă, febră mai mult de 38°C, deshidratare (pliu cutanat leneș sau persistent, limbă prăjită, globi oculari hipotoni), dispnee, cianoză, polipnee, tuse cu expectorație muco-purulentă, raluri bronșice umede, aritmii cardiace, semne EKG de infarct miocardic recent, tahicardie paroxistică supraventiculară, puls filiform, hipotensiune arterială (TAS sub 80 mmHg), hipertensiune arterială (TAS mai mare de 180 mmHg, TAD
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
majoritare (ex. copii, tineri, femei, ONG-uri, autorități locale, afaceri și muncitori); (iv) mijloace de implementare (ex. știință, transfer tehnologic, educație, instituții, mecanisme internaționale și mecanisme financiare). În acord cu măsurile colective de acțiune pentru o dezvoltare durabilă la nivel globa lAgenda Globală 21 au fost formulate și aplicate strategii de dezvoltare durabilă la nivel național și local, cunoscute sub denumirea de Agenda Locală 21. În Preambulul Agendei 21 se spune: "Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu li să dea”. Numai judele avea dreptul de judecată a țiganilor: „să-i cerceteze și să-i globească după vina lor, iară alții nimine să nu se amestece între pricinele lor”. Dacă erau nedreptățiți, atunci ei aveau dreptul să-l reclame pe jude. La rândul lor, țiganii erau obligați să se supună și să-l asculte pe jude
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai de olac și alte angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]