30 matches
-
iar Take Ionescu privitor la Rusia „este dușmanul nostru natural”(39). Toponimia confirmă românitatea Transnistriei Iată în continuare o serie de nume ale localităților de dincolo de Nistru: Singuri, Voloșovca, Cioban, Beseni, Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
până la 1.200.000. Încă de la mijlocul secolului XIV se găseau în Transnistria peste 400 de sate curat românești(41). Alexis Nour (care a identificat în Transnistria o localitate „Nouroaia”) numește ca ultime sate ale zonei compact românești spre răsărit Glodoși - cam la aceeași paralelă cu Cernăuțiul și Șerbani -la o paralelă cu Iașul însă la 200-250 km de la Nistru(42). Acesta a găsit în Kiev un liceu care purta numele celui care îl întreținea prin donații uriașe „Pavel Gălăgan”. La fel de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
dar scăpătata. Însăși viața Mărținei, proprietara unui loc straniu, numit “La Diligenta”, este fabuloasă, mai bine zis, aventuriera, boema, o femeie care n-a pus preț deloc pe avere, și-a vândut totul și a lăsat bunicii invalide conacul de la Glodoasa, cu toate acareturile aferente. Ea și-a urmat Visul, spune autoarea. Acela de a-si deschide o galerie de Artă Medievală. Și a reușit să-și deschidă un magazin de antichități, așa cum văzuse odinioară în Provance. Pasiunea ei pentru artă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
este, spirit liber, fără vise, proiecte sau griji pentru ziua de mâine. Cand pune capul pe pernă, doarme foarte bine”. Prin ochii lui vedem secvențe din viața bunicii Olga Sâmbure, a fiicei sale Eliza și copilăria Mărținei la conacul din Glodoasa, din care acum îi revenea și lui o parte de moștenire. O adevarată șaga cu elementele de fabulos absolute necesare, pe care Craiul de Ghinda, “prins în râșnita amintirilor” - o deșira molcom, cu exclamații înciudate și nostalgice. Iscusința Melaniei Cuc
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
lume a conveniențelor, a falsului și a reclamelor țipătoare și agresive. O lume în care omul, nemaigăsindu-și locul și rostul, se alienează. O figură cât se poate de pitoreasca este bătrână Olga Sâmbure, aproape centenara, rămasă la conacul din Glodoasa, cu tabieturi și vesminte din secolul anterior, dar cu aceeași autoritate de stăpâna asupra casei ruinate. “În stânga și de-a dreapta Olgăi Sâmbure sunt numai umbrele mucegăite, ce se înghesuie, ies din trecut cum ies culorile dintr-un covor spălat prea
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
suflete-al meu 'ntristat, deschide poartă iar spre Cer și leapădă al tău oftat. atât eu vreau. atât îți cer. Mă iartă Tu, Iisuse Sfinte, că vrednic nu-s, ci păcătos, transformă-mi lenea în virtute și patimă din gând glodos. Mă iartă și Tu, Maică Sfânta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana veșniciei credinței ce noi am
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
noastră teamă, ne este necesară voința și stabilirea unui ideal, în așa fel ca viața să nu fie lăsată la voia întâmplării. Mi-au plăcut două fragmente din scrierile lui. Primul: „Viața la voia întâmplării este ca apa revărsată: tulbure, glodoasă, grea de răzbătut, vajnică, zgomotoasă și repede trecătoare”, cel de al doilea: „Viața orientată după un ideal este ca izvorul nesecat: curat, limpede, gustos, răcoritor, înviorător, căutat de toți, bogat și pururi fără de sfârșit”. Referință Bibliografică: Alege-ți plaja, nisipul
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
Mărțina Herseni nu se rede nici în oameni, nici în semne cerești. Viața ți-o faci singur! Așa a învățat-o bunica Olga, asta pe când era cât nucă, si se juca cu picul acela tuciuriu, prin curtea fostului conac de la Glodoasa. Olga! Bunica Olga. De ce și-o fi amintind acuma de ea. Mărțina e răvășita, nervoasă. A tras curelușa poșetei pe umăr și simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. S-a dezlipit de dalele
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nu avea insomnii și nici boală aia afurisita de piele, doar speranțe avea și câțiva pistrui aruncați pe vârful nasului. ************************************************************ Îndată ce și-a luat doctoratul în Istoria Artei, Mărțina Herseni și-a vândut partea de pământ pe care moștenit la Glodoasa, într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă încă amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate într-un scrin cu secrete de familie
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
luat doctoratul în Istoria Artei, Mărțina Herseni și-a vândut partea de pământ pe care moștenit la Glodoasa, într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă încă amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate într-un scrin cu secrete de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, era frumoasă că o păpușă și ușor infantilă. Era mult, tare mult de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, era frumoasă că o păpușă și ușor infantilă. Era mult, tare mult de atunci, nici nu mai știe dacă au trec ani, decenii sau secole. A revenit la Glodoasa în 1990, pentru a-și lua în primire partea din moșie. A găsit conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
lasă dominat de materia poetica ori o supune unei - deopotrivă - tragice reflecții. Omul din poezia lui George Peagu e un poet tragic. Iluminările catifelate sunt de natură să sporească fiorul autenticității. Eliminându-și jelaniile voit brutale și cu iz autobiografic glodos periferic, descotorositul eu empiric dobândește calitatea și forța unui eu poetic ce ne obligă la instaurarea creației lui George Peagu în așteptatul cerc al noilor valori literare. Pentru poetul George Peagu mi se pare emblematic versul lui Georg Trakl, comentat
Z3 (AL TREILEA ZÂMBET) (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1344009077.html [Corola-blog/BlogPost/340885_a_342214]
-
1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sper să nu-mi strigi să încetez cu ,,filozofiile” despre întuneric, umbre sau noroi, pentru că, nu cred că acum aș putea să spun ceva legat de extaz, din moment ce stau într-un vulcan glodos. - Iertare, cititorule! Continuarea nedumeririi continuă.Cerul și pământul sunt și în seara asta într-o întrecere și cine știe ce final dureros va mai fi. Cu supunere și obișnuință, pământul își primește din nou apa, așa cum cerul i-o tot dă cadou
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1412228103.html [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
VARA LEOACEI <footnote Fragment din românul Vară leoaicei, Melania Cuc, Ed. ZIP, București, 2011. footnote> Sâmbure și-a vândut partea de avere moștenita la Glodoasa, Într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă doar amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate Într-un scrin cu secrete de familie
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
leoaicei, Melania Cuc, Ed. ZIP, București, 2011. footnote> Sâmbure și-a vândut partea de avere moștenita la Glodoasa, Într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă doar amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate Într-un scrin cu secrete de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, fusese o femeie frumoasă dar fragilă că o păpușă din porțelan de Meissen
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
femeie frumoasă dar fragilă că o păpușă din porțelan de Meissen. O dată lovită În plex de realitatea dura și implacabila, s-a făcut țândări. Odată cu moartea ei, vremurile bune au apus la moșie. După patru decenii, când a revenit la Glodoasa și asta, doar pentru a-și lua În primire partea sa din celebra moșie, Mărțina a găsit conacul pe jumătate-n moloz și beciurile cu butoaiele cu vinuri vestite, erau toate În paragină. Era clar, nu mai avea rădăcini. La
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Ghica, document datat 2 august 1855, având ca subiect acuta criză de apă potabilă a locuitorilor de pe ambele maluri ale Milcovului. El observase că fântânile existente erau secătuite, iar "aflătoarele două cișmele dau numai puțină apă și aceea este sărată, glodoasă și nesănătoasă". Ca și în alte situații, și în acel caz, recomanda o soluție ce presupunea "cheltuieli foarte moderate prin aplicarea mijloacelor hidrotehnice, care, în alte țări, de multă vreme cu folos sunt întrebuințate"8. Soluția propusă consta în captarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bordei toată viața, ori lângă vite"; într-o zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Neculai Bordeianu Gheorghe Izdrail II. Niță începe slujba. Toamna, iarna domoală. Sfat la bordeiul lui Tentea cu fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și nici nu-i frumos să-i spui porc cuiva care se poartă, totuși, ca porcii -deși vezi că până și cercul a prins osânză și jeg. Te oprește mereu excepția, te gândești totuși că în băltoaca și mâlul lui glodosul dobitoc scaldă, poate, o inimă curată. Tot așa și cu triunghiul pe care-l ghicești, după miros, putrezind sub pletele zeițelor de odinioară, în văzduhuri de focuri stinse, turtit în capete aplecate pe care nu le mai taie nicio sabie
După atâtea ocoluri by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/5981_a_7306]
-
de la comuniști, lada plină cu giuvaieruri, și pe care ea, iresponsabilă, continuă să țină reșoul electric, ibricul, zaharina și o cutie în care a fost cândva cafea Columbia. Ce mai vrea de la mine?! Când vine vorba despre bătrâna uitată la Glodoasa, Martina e răvășită, nervoasă. și de data asta, îi sare țandăra, și cum nu are cu cine să se confrunte, trage curelușa poșetei peste umăr până când simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. Gândul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la adăpost și întorcându-le înapoi în șoproane. Pe la hambare și coșere, slujbașii umblau greoi, cu sumanele înflorite de bura negurilor. Numai glasul lui Faliboga răzbătea cu putere prin toate dosurile, și iapa lui albă fugea la trap pe cărări glodoase. Niță Lepădatu stătu o zi întreagă la hambare, ca să aleagă opinci pentru dânsul și pentru flăcăuașii de subt ascultarea lui și ca să tocmească cojoacele, cu Isailă cojocarul. Erau acolo clădite piei peste piei de oi, și opinci - ș-un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lasă să se întrevadă o geană de lumină. De speranță. În ansamblul ei, cartea se deschide cu mare generozitate sub ochii cititorului, Vasile Ilucă demonstrând cu asupra de măsură că este suveran pe arta lui. Vasile Filip Ploua... Pe ulița glodoasă, la ceas târziu din noapte, un zdrahon își ținea cu greu cumpăna, înotând cu mers alignit prin mocirla drumului... S-a oprit pentru o clipă. Și-a rotit privirea încețoșată de jur-împrejur de parcă ar fi vrut să dibuie niscaiva urmăritori
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a și ațipit... Când s-a trezit, toată ființa lui suferea cumplit: bășicile sângerânde din palme îl usturau, piciorul rănit îl durea peste măsură, iar foamea îl chinuia fără milă. Cu chiu cu vai, a început să înainteze pe drumul glodos. Încă nu știa prea bine cum să folosească bastonul și cârja improvizată. Soarele și-a arătat fața, când era deja la două suliți pe cer. Pe creasta dâmbului din față i s-a arăta silueta cunoscută a unui pădureț pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]