15 matches
-
de foneme ale limbii române, fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, aplicarea regulilor de transformare la sintaxa limbii române, fixarea etapelor din istoria limbii române etc. A promovat în România orientările moderne ale științei limbii: structuralismul (incluzînd fonologia Școlii lingvistice pragheze, glosematica hjelmsleviană, descriptivismul american), tehnicile generativ-transformaționale, semantica, lingvistica textului etc. Ca membru al Academiei Române, s-a opus revenirii la grafia cu "â" și "sunt", votînd împotriva deciziei din 1993. Celălalt lingvist din acea vreme al Academiei, Ion Coteanu, s-a abținut
Emanuel Vasiliu () [Corola-website/Science/307074_a_308403]
-
o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări specifice tuturor marilor școli lingvistice ale secolului al XX-lea și ale începutului de secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea pragmatică, lingvistică textului și/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă și unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sistem al tipurilor de funcții și de procedee sau, mai curînd, ca sistem de principii ale producerii limbajului, principii subiacente funcțiilor și procedeelor unei limbi (tipul lingvistic)"101. Dincolo de sistem, urmînd căi diferite, putem ajunge la schemă limbii funcționale, în glosematica lui Hjelmslev, sau putem ajunge la tip, în lingvistică integrală a lui Coșeriu, avînd în vedere analogia structurală a diverselor domenii ale sistemului: "Tipul lingvistic este unitatea ideală a funcționării structurale a unei limbi în diversele domenii ale sistemului său
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
281, 287, 288, 301, 305, 306, 309, 339, 346, proto-~ 144, 162, 163, 295 gheză (etiopiana veche, ge'ez) 111, 169, 170, 237, 239, 253, 265, 289, 302, 309, ghiliak 122, 225 gilbertină (te taetae ni Kiribati) 198, 265, 326 glosematica 25, 64 Glottolog 210, 363 gondi 175, 266 gotica 136, 137, 162, 260, 264, 266, 280, 281 grad 59, ~ de comparație 101, 117, ~ de deschidere 168, 192, ~ de flectivitate 90, ~ de fuziune 59, ~ de înrudire 351, ~ de normare 105, ~ de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ironică a unor segmente discursive (Ești foarte "deșteaptă"!). Există uneori echivalențe între redarea unui fragment grafic între ghilimele sau cu italice (litere cursive), precum și cazuri de înlocuire a lor cu liniuța. V. discurs, modalizare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN GLOSEMATICĂ. Deși teoria lingvistică elaborată de Louis Hjelmslev sub denumirea glosematică nu s-a generalizat, ea a avut un rol decisiv în realizarea unor concepții semiotice coerente. Acest lingvist a pornit de la principiile formulate de Ferdinand de Saussure, pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
echivalențe între redarea unui fragment grafic între ghilimele sau cu italice (litere cursive), precum și cazuri de înlocuire a lor cu liniuța. V. discurs, modalizare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN GLOSEMATICĂ. Deși teoria lingvistică elaborată de Louis Hjelmslev sub denumirea glosematică nu s-a generalizat, ea a avut un rol decisiv în realizarea unor concepții semiotice coerente. Acest lingvist a pornit de la principiile formulate de Ferdinand de Saussure, pe care le-a radicalizat, propunînd o perspectivă ipotetico-deductivă asupra limbii, prin reținerea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atît expresia, cît și conținutul au formă și substanță, forma fiind o configurație lingvistică ce rezultă din rețeaua relațională care definește unitățile și produce diferențele dintre limbi în ceea ce privește raportarea la realitățile lumii. Avînd ca fundament acestă concepție imanentistă asupra sensului, glosematica se opune din punct de vedere epistemologic praxematicii, care recurge la întemeieri practice, iar nu sistematice sau relaționale. V. epistemologie, practică, praxematică. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN GLOSOCOSMOS. În principiu, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distincte de cercetare. V. act, analiză a discursului, comunicare, discurs, interacțiune, pertinență, practică, semantică. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT-VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004. RN PRAXEM. Așa cum termenului glosematică i s-a propus un substitut prin praxematică, tot astfel, termenul lexem este înlocuit prin praxem, pentru a denumi o unitate a practicii lingvistice care permite reperarea analizei realității obiective de către om și, în special, reperarea altor practici. Această primă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un sistem de relații ferme cu alte noțiuni științifice. V. act de vorbire, actualizare, dialectică, discurs, nominație, praxematică. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN PRAXEMATICĂ. Pentru a depăși proiectul ideal al unei sistematici abstracte și logice a limbii, promovat prin glosematica lui Louis Hjelmslev, a fost propusă o teorie lingvistică centrată pe analiza producerii sensului în limbă, într-un cadru antropologic și realist, care a fost denumită praxematică. Ideea pe care a fost construită această teorie este că nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Logik, 1812-1816 (trad. rom. Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966); Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften im Grundrisse. Dritter Teil, Philosophie des Geistes, 1817 (trad. rom. Enciclopedia științelor filozofice. Filozofia spiritului, Editura Academiei, București, 1966). Louis HJELMSLEV (1899-1965), lingvist danez, fondator al glosematicii și întemeietor al Cercului de lingvistică de la Copenhaga. Ideile sale originale, de a integra în descrierea limbilor toate componentele tratate în mod tradițional separat -fonetică, morfologie, sintaxă, semantică, stilistică-, de a descrie entitățile limbii din perspectiva funcțiilor și relațiilor reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai puțin de studiul literaturii, exceptând lucrările lui Jan Mukarovsky, mai ales în versificație, dar concepțiile ei teoretice generale au dezvoltat sugestiile lui Saussure și au devenit, după un timp, sincronice cu orientarea lingvistică a danezului Hjelmslev și cu școala glosematică, precum și cu cercetările lingvistice din S.U.A. Structuralismul în lingvistică a crescut din toate aluviunile acestea, devenind astăzi o direcție dominantă, la rândul ei divizată în mai multe orientări. Aplicațiile în literatură, inițiate cu brio de formaliștii ruși, au fost însă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de cercetare descriptivista a lui Bloomfield, Coșeriu spunea: "Cel care tratează limba că pe o substanță pură o percepe și o cercetează doar sub aspectul său material, face din ea un obiect natural" (Coșeriu, 2011, p. 32). Iar despre orientarea glosematica a lui Hjelmslev spunea că: Cine cercetează limba că "formă pură", care se manifestă mai mult sau mai putin întâmplător într-o anumită substanță, tratează limba că pe un obiect formal" (ibid.). Despre cele două (tipuri de) teorii lingvistul român
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lui B. Migliorini care a discutat, primul, despre acești formanți în lucrări din 1931 și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni, J. Byck, amintit la fond, nu figurează în Bibliografie. Un caz ceva mai curios apare la
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
cărui termeni sînt solidari și în care valoarea unuia nu rezultă decît din prezența simultană a celorlalți" (CLG:128). 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev L. Hjelmslev a reluat distincția saussuriană formă/substanță pentru a o dezvolta în cadrul glosematicii (Prolégomènes à une théorie du langage, Minuit, 1968) ca teorie, servind la descrierea și predicția oricărui text compus în orice limbă (fiecare text, fiecare actualizare este un proces ce corespunde unui sistem pe baza căruia poate fi analizat). Fiecare proces
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contextul verbal), cît și contextul referențial, situațional (spațiul și momentul enunțării, rolurile sociale ale protagoniștilor, raporturile de forțe), acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj) și psihologic (privitor la intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul se opune expresiei precum semnificatul semnificantului. Uniunea celor două planuri sau semioza privește însă selectarea din cele patru componente: substanța conținutului (referentul), forma conținutului (structurarea acestui conținut conform unei intenții de comunicare), forma expresiei (o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]